S-a întâmplat în 27 martie 1845

0
39
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 27 martie 1845: S-a născut fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen; cercetări de mecanică, electricitate, optică; studiind descărcările electrice în gaze, a descoperit, la 8.XI.1895, radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile Röntgen”); Premiul Nobel pentru fizică pe 1901.

            Wilhelm Conrad Röntgen (1845-1923), descoperitorul razelor X, s-a născut în oraşul Lennep din Germania. În 1869, şi-a luat doctoratul la Universitatea din Zurich. În următorii nouăsprezece ani, Röntgen a lucrat la mai multe universităţi, dobândind treptat faima unui excepţional om de ştiinţă. În 1888, a fost numit profesor de fizică şi director al Institutului de Fizică al Universităţii din Wurzburg. Acolo, în 1895, Röntgen a realizat epocala descoperire care i-a adus celebritatea.

           În ziua de 8 noiembrie 1895, Röntgen făcea experimente cu raze catodice. Acestea constau în fascicule de electroni. Fasciculul este produs prin aplicarea unei tensiuni înalte între electrozii plasaţi la capetele unui tub de sticlă din care a fost extras aproape tot aerul.

          Razele catodice nefiind foarte penetrante, sunt stopate aproape în întregime în câțiva centimetri de aer. În cadrul acestui experiment, Röntgen acoperise complet tubul catodic cu hârtie opacă groasă, astfel încât, dacă se pornea curentul electric, din tub să nu răzbată nici un fel de lumină.

           Totuşi, când Röntgen a dat drumul la curent în tubul catodic, a fost surprins să constate că un ecran fluorescent aflat pe o masă alăturată a început să strălucească, de parcă ar fi fost luminat. El a oprit curentul, iar ecranul (acoperit cu platino-cianură de bariu, o substanţă fluorescentă) a încetat să mai lumineze. Deoarece tubul catodic era complet acoperit, Röntgen a înţeles repede că din tub trebuie să iasă o formă invizibilă de radiaţie, atunci când se pornea curentul. Din cauza naturii misterioase a acesteia, el a numit radiaţia invizibilă „raze X” – X fiind notaţia matematică uzuală a necunoscutelor.

          Stimulat de descoperire, Röntgen a renunţat la celelalte cercetări şi s-a concentrat asupra investigării proprietăţilor razelor X. În câteva săptămâni de muncă asiduă, el a descoperit următoarele:

1) Sub acţiunea razelor X, emit lumină fluorescentă şi alte substanţe, nu numai platino-cianura de bariu.

2) Razele X pot să pătrundă prin multe materiale opace la lumină obişnuită. Röntgen a remarcat îndeosebi faptul că razele X pot să treacă şi prin ţesutul muscular, dar sunt oprite de oase.

3) Razele X se propagă în linie dreaptă; spre deosebire de particulele încărcate electric, razele X nu sunt deviate în câmp magnetic.

            În decembrie 1895, Röntgen a scris primul său articol despre razele X, care a suscitat un viu interes. În câteva luni, sute de oameni de ştiinţă au început să studieze razele X, iar în aproximativ un an au apărut în jur de o mie de lucrări pe această temă! Unul dintre savanţii ale căror cercetări au pornit de la descoperirea lui Röntgen a fost Antoine Henri Becquerel. Acesta, deşi intenţiona să studieze razele X, a descoperit din întâmplare un fenomen chiar mai important, radioactivitatea.

            În general, razele X sunt generate atunci când electronii cu energii ridicate lovesc o ţintă. Razele X nu constau în electroni, ci sunt unde electromagnetice. Prin urmare, ele seamănă cu radiaţia vizibilă, adică cu lumina, cu excepţia faptului că lungimea de undă a razelor X este mult mai mică.

          Cea mai cunoscută aplicaţie a razelor X o constituie, desigur, folosirea lor în diagnosticele medicale şi stomatologice. De asemenea, se întrebuinţează în radioterapie, pentru distrugerea tumorilor maligne sau pentru oprirea creşterii lor. În afară de aceasta, razele X au şi multe aplicaţii industriale.

         Lui Röntgen îi revine în exclusivitate meritul descoperirii razelor X. El a lucrat singur şi şi-a fructificat în mod strălucit descoperirea. Mai mult, descoperirea sa s-a dovedit a fi un important stimul pentru Becquerel şi alţi oameni de ştiinţă.

         Cu toate acestea, nu trebuie să supraestimăm importanţa lui Röntgen. Aplicaţiile razelor X sunt, desigur, foarte utile, dar nu se poate spune că au transformat întreaga noastră tehnologie, aşa cum a făcut-o descoperirea inducţiei electromagnetice de către Faraday.

         Röntgen nu a avut copii. Totuşi, el şi soţia sa au adoptat o fetiţă. În 1901, Röntgen a primit Premiul Nobel pentru fizică, inaugurând seria acestor înalte distincţii. A murit la Munchen, în 1923.

Surse:

https://www.nobelprize.org/prizes/physics/1901/rontgen/biographical/

https://sanatatea.com/pub/personalitati/1015-wilhelm-conrad-rontgen-descoperitorul-razelor-x.html

https://www.scientia.ro/premiile-nobel/102-premiul-nobel-fizica-1901-2007/803-premiul-nobel-pentru-fizica-1901-wilhelm-conrad-rontgen.html

https://www.britannica.com/biography/Wilhelm-Rontgen

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here