S-a întâmplat în 26 septembrie 1945

0
51
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 26 septembrie 1945: A murit (la New York) Béla Bartók, compozitor, pianist, muzicolog şi folclorist ungar; membru post-mortem din străinătate al Academiei Române din 1991. Béla Viktor János Bartók s-a născut la 25 martie 1881, în micul oraș bănățean Sânnicolau Mare, aflat pe atunci în componența Imperiului austro-ungar, precum întregul Banat de atunci.

     Ascendența marelui compozitor bănățean este una diversă, fiind considerat un compozitor pe cât de național, pe atât de cosmopolit. Din partea tatălui, Bartók provine dintr-o familie de mici nobili maghiari din localitatea Borsodszirák (Ungaria). Mama tatălui său provenea dintr-o familie sârbă de confesiune romano-catolică. Mama lui Béla Bartók, Paula (născută Voit), a fost de naționalitate germană și vorbea fluent limba maghiară.
      Béla era un copil mic și bolnăvicios și a suferit de eczeme severe, până la vârsta de 5 ani. În 1888, când avea 7 ani, tatăl său (directorul unei școli agricole) a murit subit. Mama lui Béla Bartók și sora lui, Erzsébet, au decis să trăiască în localitatea Nagyszőlős (astăzi Vinogradiv, Ucraina), apoi la Bistrița, în Ardeal, iar din 1893, la Pozsony (Bratislava, Slovacia). Încă de la vârsta de 9 ani, Béla Bartók și-a început activitatea de compozitor, compunând de la această fragedă vârstă piese scurte pentru pian, iar în anul 1891, la Vinogradiv (Seleușu Mare), Bartók a apărut şi în public în calitate de „compozitor” şi „pianist”.
        Primele lecții de pian le-a primit de la mama sa care era învățătoare la o școală populară, iar odată mutat la Bratislava împreună cu familia, Béla Bartók a avut posibilitatea, pe de o parte, să ia lecţii de pian şi să învețe armonia, până la 15 ani, de la Erkel László, fiul lui Erkel Ferenc (compozitor și pianist maghiar ce a fost considerat părintele grand opera în Ungaria, autorul imnului național al Ungariei adoptat în 1844), iar pe de altă parte, să asculte concerte simfonice şi reprezentaţii de operă. Pe timpul cât a locuit la Bratislava, Béla Bartók a făcut şi muzică de cameră iar în felul acesta, până la vârsta de 18 ani, a ajuns să cunoască destul de bine literatura muzicală, de la Bach, la Brahms.
        Între 1899-1903, Bartók a studiat la Academia Regală de Muzică din Budapesta. La pian, Bartók l-a avut profesor pe István Thoman, un fost student al lui Franz Liszt, iar compoziția a studiat-o sub îndrumarea profesorului János Koessler. În timpul studenției de la Budapesta, Béla Bartók l-a cunoscut pe Kodály Zoltán, care l-a influențat foarte mult, viitorul pedagog, compozitor și lingvist devenindu-i coleg și prieten pe tot parcursul vieții. Activitatea muzicală timpurie a lui Béla Bartók a fost puternic influențată de muzica lui Richard Strauss, muzică pe care a cunoscut-o în anul 1902, la premiera din Budapesta a piesei „Așa grăit-a Zarathustra”.
        În anul 1903 Béla Bartók a scris prima sa lucrare orchestrală majoră, „Kossuth”, un poem simfonic care a avut menirea de a onora eroul revoluției maghiare de la 1848, Lajos Kossuth. În vara anului 1904, pe când Bartók a vizitat stațiunea de vacanță Chibed din Transilvania, a auzit-o cântând pe Lidi Dósa (o tânără bonă) cântece populare copiilor de care avea grijă, acest moment stârnind dedicarea sa pe tot parcursul vieții muzicii populare.
        Din anul 1907, Bartók a început să fie influențat de compozitorul francez Claude Debussy, dar lucrările orchestrale ale lui Bartók erau influențate pe scară largă în stilul lui Johannes Brahms și Richard Strauss. Interesul pentru muzica populară, Béla Bartók, l-a arătat scriind un număr de piese scurte pentru pian, prima sa piesă care scotea în evidență înclinația sa evidentă pentru acest gen de muzică a fost „Cvartetul de coarde nr. 1 în La minor op. 7” (1908), piesă ce conține elemente populare. Din anul 1907, Bartók a început să predea ca profesor de pian la Academia Regală de Muzică din Budapesta. Această poziție l-a eliberat de turnee în Europa, iar ca pianist i-a permis să lucreze în Ungaria. Printre elevii săi notabili sunt: Fritz Reiner, Sir Georg Solti, György Sándor, Ernő Balogh, și Lili Kraus.
        După ce Bartók s-a mutat în Statele Unite, el i-a învățat pianul pe Jack Beeson și Violet Archer. În 1908, Bartók și Kodály au călătorit în mediul rural pentru a colecta și cerceta vechile melodii populare maghiare. Interesul lor tot mai mare în muzica populară a coincis cu un interes social contemporan în cultura națională tradițională.Aceste cercetări au fost începute de la consideraţiuni pur muzicale, mai târziu Bartók trecând și la studierea muzicii populare slave și românești. Studierea tuturor acestor muzici ţărăneşti a avut o importanţă determinantă pentru Bartók, ajutându-l să scape în totalitate de hegemonia sistemului major-minor. În urma studiilor efectuate, în colaborare cu prietenul său, compozitorul Zoltán Kodály, Béla Bartók realizează o culegere de muzică folclorică maghiară, românească, sârbească, croată, turcească și nord-africană, publicată în 12 volume.
       În anul 1909, la vârsta de 28 de ani, Bartók s-a căsătorit cu Márta Ziegler (1893-1967), în vârstă de 16 ani. Fiul lor, Béla III, s-a născut la 22 august 1910. După aproape 15 ani de căsnicie, Bartók și Márta au divorțat în iunie 1923. La două luni după divorțul său, Bartók s-a căsătorit cu Ditta Pásztory, studentă la pian, la zece zile după ce compozitorul i-a înaintat propunerea pentru căsătorie. În anul 1924 s-a născut fiul celor doi soți, Péter.
       În 1911 Bartók a scris ceea ce trebuia să fie singura sa operă, „Castelul lui Barbă Albastră”, dedicat Mártei, prima sa soție. Lucrarea a fost nominalizată pentru a primi un premiu, dar în final a fost respinsă pe motiv că nu se potrivește pentru etapa concursului organizat. În anul 1917, Bartók și-a rescris finalul operei, fixând premiera pentru 1918.
        Educat în confesiunea romano-catolică, la maturitate Bartók a devenit ateu. El credea că existența lui Dumnezeu nu a putut fi determinată și că este inutilă. Mai târziu, Bartók a fost atras de confesiunea unitariană, fiind convertit în mod public în această confesiune în anul 1916. Ca adult, fiul său, mai târziu, a devenit președinte al Bisericii Unitariene din Ungaria. Bartók a scris un alt balet, intitulat „Mandarin”, fiind influențat de Igor Stravinski, Arnold Schoenberg, dar și de Richard Strauss. Această scriere a lui este o poveste modernă de prostituție, jaf și crimă, și a fost începută în 1918, dar nu a fost încheiată până în 1926, din cauza conținutului său sexual. În 1921 și 1922, Béla Bartók a scris două sonate pentru vioară, iar în 1927 și 1928 a scris cvartete de coarde, aceste compoziții demonstrând stilul său matur. În anul 1936 Béla Bartók a călătorit în Turcia pentru a colecta și a studia muzica populară. El a lucrat în colaborare cu compozitorul turc Ahmet Adnan Saygun.
        Geniul lui Béla Bartók constă în renaşterea folclorului. El a cules, studiat şi transpus în operele sale cântece şi poezii populare din toate colţurile lumii. Între anii 1922-1936 a susţinut peste 40 de concerte, în oraşe din Banat, Transilvania şi în Bucureşti. De la Béla Bartók au rămas consemnate, în cartea sa, cele trei cugetări, plecând de la deviza: „cântă-mi şi-ţi zic frate”, „socot drept scop al vieţii mele să continui şi să isprăvesc studierea muzicii poporului român”, „la ţăranii români muzica este o îndeletnicire obştească”, „ideea mea călăuzitoare este ideea fraternităţii popoarelor, în ciuda tuturor războaielor şi neînţelegerilor”. Ele redau valoarea omului înţelept, născut pe acest plai, iar a treia cugetare este o idee universală, ca popoarele să se unească împotriva răului, pentru binele umanităţii, dând o palmă zdravănă şovinismului.
        Majoritatea concertelor susţinute de Béla Bartók, pe lângă scopul artistic, promovau prietenia şi înfrăţirea popoarelor. Academia Română i-a tipărit culegerile de folclor, iar George Enescu l-a primit ca pe un artist-frate în mijlocul Societăţii Compozitorilor Români, unde a prezidat alături de Enescu şedinţe de decernare a premiului naţional de compoziţie „Enescu”. În 1924, Societatea Compozitorilor Români a organizat un concert dedicat aproape în întregime operelor lui Béla Bartók, ocazie cu care Enescu cântă, acompaniat la pian de Bartók însuși, „Sonata a II-a pentru vioară și pian” a acestuia. Doi ani mai târziu, compozitorul maghiar revine la București ca pianist solist în propria „Rapsodie pentru pian și orchestră” – lucrare de debut – dar stârnește interes și prin alte două opus-uri pianistice ale sale, expresionistul „Allegro barbaro” și „Dansurile românești”, oferite ca supliment în același concert.
       Ca urmare a începerii războiului, în 1940, Béla Bartók a emigrat în S.U.A., unde, la vârsta de 64 ani (26 septembrie 1945), moare din cauza unor complicații de leucemie. Trupul său a fost înmormântat în Cimitirul Ferncliff din Hartsdale, New York, la înmormântarea sa participând doar zece oameni. Printre ei au fost soția lui Ditta, fiul lor Péter și prietenul său, pianistul György Sándor.
      Din anul 1988, prin grija celor doi fiii, Béla III și Péter, rămășițele pământești ale compozitorului Béla Bartók au fost aduse în Ungaria, fiind reînhumate în Cimitirul „Farkasréti” din Budapesta, lângă rămășițele pământești ale celei de-a doua sale soții, Ditta Pásztory, care a decedat în 1982, la un an după aniversarea centenarului Béla Bartók.
       Lui Béla Bartók îi datorăm cea mai importantă culegere de folclor muzical românesc publicată până în prezent. A fost printre primii deschizători de drum în cercetarea ştiinţifică a creaţiei muzicale a poporului român. Pentru respectul ce-l poartă marelui compozitor și pianist Béla Bartók, în semn de adâncă preţuire, autoritățile oraşul în care s-a născut, Sânnicolau Mare, i-au ridicat un monument cu bustul său, chiar în centrul orașului, și i-au amenajat un muzeu în castelul Nako, precum și casa memorială.

Surse:

https://www.observatorcultural.ro/wp-content/uploads/2016/04/Supliment-Bartok-BT.pdf

http://www.boosey.com/pages/cr/composer/composer_main.cshtml?composerid=2694&ttype=BIOGRAPHY

https://www.britannica.com/biography/Bela-Bartok

http://www.diasporatm.ro/regi/upload/files/sz-r_Bartok-Bela.pdf

https://www.ziarultimisoara.ro/cultura/2839-bela-bartok-unul-dintre-cei-mai-importanti-compozitori-ai-secolului-xx

http://www.bukarest.balassiintezet.hu/ro/in-memoriam-bartok-bela-ro/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here