S-a întâmplat în 26 iulie…

0
48
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 26 iulie…

– „Ziua arhivelor militare” (la 26.VII.1920 a fost înfiinţat Centrul de Cercetare şi Păstrare a Arhivelor Militare Istorice din România „General Radu Rosetti”, în prezent, Arhivele Militare Române).

– 1324: Basarab I, voievodul Ţării Româneşti (1310-1352) a fost numit, într-un act emis de Cancelaria maghiară, „voievodul nostru transalpin”. Basarab a acceptat suzeranitatea regelui Ungariei, fiind recunoscut stăpânitor efectiv al Banatului de Severin.

– 1401: Iosif a fost recunoscut ca mitropolit al Moldovei. Scaunul mitropolitan se stabilește la Suceava.

– 1476: Bătălia de la Valea Albă – Războieni (judeţul Neamţ); deşi armata turcă a câştigat această bătălie, sultanul Mahomed al II-lea nu a reuşit, în continuare, să cucerească Suceava şi nici Neamţul sau Hotinul, fiind silit să se retragă, hărţuit de oastea lui Ştefan cel Mare, domnitorul Moldovei.
–  1721: S-a născut Samuel Brukenthal, om politic sas din Transilvania, guvernator al acesteia între anii 1777 şi 1787; a iniţiat un şir de măsuri care vizau reformarea administraţiei, fiscalităţii, jurisdicţiei, precum şi viaţa economică şi culturală din Transilvania; colecţionar de artă; palatul lui din Sibiu, azi Muzeul Brukenthal (inaugurat în 1817, cel mai vechi din România), adăposteşte colecţia sa de artă (m. 1803).
– 1741: O expediţie condusă de Vitus Bering (1681-1741), navigator şi explorator danez aflat în serviciul Rusiei, descoperă peninsula Alaska; în 1867 a fost cumpărată de la ruşi de către SUA; din 1959 Alaska este unul dintre cele 50 de state ale SUA. Vitus Jonassen Bering (n. 12 august, 1681 în Horsens, Danemarca, m. 19 decembrie 1741, Insula Bering, Rusia) a fost un explorator danez în serviciul Marinei Ruse, un căpitan-komandor cunoscut marinarilor ruşi drept Ivan Ivanovici. El a fost primul european care a descoperit Alaska şi Insulele Aleutine. Strâmtoarea Bering, Marea Bering, Insula Bering, Ghețarul Bering şi Puntea Bering  poartă numele exploratorului. După un voiaj în Indii, Bering se angajează în marina rusă în 1703 ca sublocotenent, servind în Flota Baltică în timpul Marelui Război al Nordului. Între 1710 şi 1712, el a servit în Flota Mării Azov la Taganrog, participând în războiul ruso-turc.În 1725, ţarul Petru I al Rusiei l-a rugat să conducă prima expediţie spre Kamceatka. Țelul expediţiei a fost să afle extinderea spre est a Siberiei, şi dacă Asia şi America de Nord erau conectate sau dacă erau două continente separate.La 14 iulie 1728, Bering a început prima călătoriu pe corabia Gabriel, şi a călătorit spre nordul peninsulei Kamceatka prin strâmtoarea care îi poartă astăzi numele. La 14 august el a înconjurat Capul de est al peninsulei Ciukotka, şi deoarece ţărmul asiatic o lua spre vest, Bering a concluzionat că Asia şi America de Nord erau două continente separate. În 1731, Bering a fost înnobilat pentru explorările sale.Curând, Bering a propus o a doua expediţie de cercetare a Pacificului de Nord. El se întoarce în Okhotsk în 1735, unde comandă construirea a două vase, Sf Petru şi Sf Pavel, cu care navighează spre est, întemeind oraşul Petropavlovsk din Kamceatka în 1740. De acolo, Bering a pornit într-o expediţie către America de Nord în 1741, în cadrul căreia a cercetat sudul peninsulei Alaska, insula Kodiak, Muntele Saint Elias, insula Kayak. A doua corabie, sub comanda lui Aleksei Chirikov, a descoperit ţărmul de nord-vest al SUA (arhipelagul Alexandru, numit astfel în cinstea ţarului Alexandru al II-lea al Rusiei). La întoarcere, Bering a explorat insulele Aleutine, murind pe una din acele insule, care îi poartă astăzi numele.

– 1775: Este fondat serviciul poştal american. Primul director: Benjamin Franklin.

– 1782: S-a născut compozitorul, pianistul si pedagogul irlandez John Field; a creat un gen nou de muzica romantica pentru pian – nocturna (compoziţie muzicală cu caracter liric, melancolic, meditativ, frecventă în sec. XVIII şi XIX).

– 1788: Coloniștii britanici fondează în Australia orasul Sydney.

– 1829: S-a născut Auguste-Marie-François Beernaert, jurist şi om politic belgian; prim-ministru (1884-1894); participare importantă la Conferinţele (internaţionale) de pace de la Haga (din 1889 şi 1907, unde au fost adoptate 16 convenţii asupra legilor şi obiceiurilor războiului şi ale rezolvării pe cale paşnică a conflictelor dintre state); Premiul Nobel pentru Pace pe 1909, împreună cu diplomatul francez Paul Balluat D’Estournelles; membru de onoare străin al Academiei Române din 1906 (m. 1912).
– 1847: Liberia devine republică independentă… Istoria Liberiei ca o entitate politică de sine stătătoare începe cu sosirea negrilor americani, care vor fi cunoscuţi ca americano-liberieni. Sub egida „Societăţii Colonizatoare Americane”, ei au pus bazele unei colonii în vestul Africii în 1822. Totuşi, identitatea majorităţii liberienilor de astăzi îşi are rădăcinile în diverse grupuri indigene de pe actualul teritoriu al Liberiei actuale. La 26 iulie 1847, americano-liberienii îşi declară independenţa într-un stat numit „Republica Liberia”. Ei vedeau Africa, continentul de pe care fuseseră strămutaţi cu ani în urmă, ca un „Pământ al Făgăduinţei”, chiar dacă nu intenţionau să se reintegreze în societatea africană.Americano-liberienii s-au considerat americani şi au fost trataţi ca atare de către indigeni. Deasemenea, au fost recunoscuţi ca americani de către autorităţile coloniale britanice din ţara vecină, Sierra Leone. Simbolurile statului liberian (deviza, stema şi drapelul) reflectă identitatea americană precum şi experienţa de imigranţi a liberienilor. În viziunea americano-liberienilor, noii-veniţi vor coexista cu indigenii, care în cele din urmă vor fi asimilaţi, în cadrul statului puternic ce avea să se construiască. Înfiinţarea statului liberian s-a desfăşurat nu fără sacrificii şi cu multe ajutoare filantropice din Statele Unite ale Americii. Guvernul şi sistemul politic liberian a fost modelat după acelea ale Statelor Unite ale Americii. Sistemul politic liberian a fost întotdeauna democratic în structură, chiar dacă au existat momente în care democraţia a lipsit ca substanţă.

 – 1856: S-a născut George Bernard Shaw, dramaturg şi critic literar irlandez; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1925 (m. 1950).

– 1860: S-a născut medicul Alexandru Obregia; studii privind morfologia sistemului nervos; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România (m. 1937).

– 1872: S-a născut Scarlat Demetrescu, profesor de ştiinţe naturale, geografie, scriitor şi unul din cei mai mari spiritualişti români (d. 1945). A absolvit Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, devenind profesor de ştiinţe naturale şi geografie. Desfăşoară o devotată muncă de dascăl la Liceul Sf. Sava şi Liceul Gh. Lazăr. Simultan cu o intensă activitate de profesor şi publicist, este subdirector la Senat, geolog la Institutul Geografic al României şi conduce revista spiritualistă „B. P. Haşdeu”. Moare în 11 octombrie 1945, în Bucureşti. Pe lângă numeroasele manuale de botanică şi zoologie apărute între 1913 şi 1929 publică următoarele lucrări: „Viaţa dincolo de mormânt” (1928); „Greşeli din alte vieţi” (1932); „Cercetări în domeniul metapsihic şi spiritist” (1933); „Din tainele vieţii şi ale universului” (1939). Conferenţiază în cadrul Societăţii spiritiste „B. P. Haşdeu”.
 – 1875: S-a născut Carl Gustav Jung, psihiatru şi psiholog elveţian; întemeietorul psihologiei analitice („Simboluri ale transformării”, „In lumea arhetipurilor”, „Copilul divin”). Carl Gustav Jung (n. Keswil, cantonul Thurgau, Elveţia – d. 6 iunie 1961, Küsnacht, Elveţia) a fost medic, psiholog şi psihiatru elveţian, fondatorul psihologiei analitice. A făcut studii de medicină generală şi psihiatrie la Basel, a fost profesor la Facultatea de Medicină din Zürich şi medic-şef la clinica psihiatrică universitară Burgholzli. Este cu precădere interesat de psihoterapia clinică şi, concomitent, de cercetarea experimentală şi teoretică. Între 1907 şi 1912 colaborează intens cu Freud, acesta având o influenţă decisivă asupra lui Jung. Este atras in special de cercetările acestuia legate de isterie şi de vise. Ruptura cu Freud este marcată de apariţia lucrării Wandlungen und Symbole der Libido (1912), în care Jung încearcă o lărgire a orizontului de interpretare freudian şi o implicită critică a acestuia.În 1944 se creează la Basel catedra de „psihologie medicală“ al cărei titular este Jung.În 1948, la Zūrich, se înfiinţează institutul Carl Gustav Jung, iar in 1958 „Societatea internaţională de psihologie analitică“, având drept temă teoriile jungiene. Îşi petrece ultimii ani de viaţă la Bollingen, lângă Zūrich, unde îşi redactează memoriile.
– 1885: S-a născut scriitorul francez André Maurois.André Maurois, născut Émile Salomon Wilhelm Herzog, (n.Elbeuf, Seine-Maritime – (m. 9 octombrie 1967, Neuilly-sur-Seine) a fost un scriitor, eseist şi istoric francez. A devenit cunoscut şi datorită biografiilor făcute unor personalități ca: Honoré de Balzac, Percy Bysshe Shelley, Frédéric Chopin, sau Benjamin Franklin. André Maurois s-a născut la Elbeuf, într-o familie bogată de evrei alsacieni. Şi-a făcut educaţia la Rouen, în Normandia. După ce a luat licenţa în litere, s-a ocupat o perioadă de conducerea uzinei pe care o deţinea familia sa.În timpul primului război mondial s-a înrolat în armata franceză şi a servit ca interpret, apoi ca ofiţer de legătură cu armata britanică.Primul său roman, Tăcerile colonelului Bramble, a fost o operă literară caracterizată printr-un acut realism social şi o critică a societăţii contemporane lui. Acest roman a avut un succes imediat în Franţa şi a fost tradus rapid in Regatul Unit.În 1938 (în şedinţa din 23 iunie) este ales membru al Academiei Franceze. La începutul celui de-al doilea război mondial a fost numit observator oficial francez ataşat la Cartierul general britanic. În calitatea sa de oficial a urmat armata engleză în Belgia. După ce a fost demobilizat, a plecat în Canada, unde a scris despre experienţele sale de pe front, în „Tragedie în Franţa”.În 1947, pseudonimul „André Maurois” devine numele său legal. În 1967, după o lungă carieră de scriitor, moare la Neuilly-sur-Seine, lângă Paris, unde este şi înmormântat.
– 1894: S-a născut scriitorul englez Aldous Huxley „Dans grotesc”, „ Punct contrapunct”, “Filozofia veşnică”, „Frunze uscate”).Aldous Leonard Huxley (d. 22 noiembrie 1963) a fost un scriitor britanic care a emigrat în Statele Unite.Este cunoscut pentru romanele, pentru eseurile, povestirile, literatura de călătorie, scenariile sale de film. Dacă la începutul vieţii a fost un umanist, a devenit la finalul ei interesat de subiecte spiritualiste, cum ar fi parapsihologia şi filozofia mistică.

– 1896: Apare (până în ianuarie 1897) revista „„Liga ortodoxă”, editată de poetul Alexandru Macedonski, în care vor debuta Tudor Arghezi şi Gala Galaction.

– 1908: Fondarea Biroului de Investigaţii, precursorul Biroului Federal de Investigaţii (FBI). A fost creat de către procurorul general Charles Joseph Bonaparte sub preşedenţia lui Theodore Roosevelt  Biroul Federal de Investigaţii (Federal Bureau of Investigation) este o agenţie federală de investigaţii a crimelor şi mâna dreaptă a Departamentului de Justiţie al Statelor Unite. Motto-ul acestei agenţii este „Fidelitate, Bravură, Integritate”. FBI-ul are sediul în Washington DC, sunt 56 de birouri pe întreg teritoriu SUA şi peste 400 de agenţii rezidente în oraşe şi oraşele mai mici şi mai mult de 50 de birouri internaţionale.
– 1908: A murit Nicolae Popea (prenumele la botez: Neagoe), episcop ortodox, istoric şi cărturar; ca deputat în Dieta transilvană şi preşedinte al Consiliului Naţional Român din Transilvania a luptat pentru drepturile politice şi culturale ale românilor transilvăneni; s-a numărat printre iniţiatorii editării, în 1884, a gazetei „Tribuna”; membru al Academiei Române (n.17/29.II.1826).

– 1908: S-a născut Salvador Allende, om politic chilian, lider al Partidului Socialist (1943-1973), preşedinte al R. Chile (1970-1973) şi şef al guvernului Unităţii Populare (1970-1973); asasinat în cursul unui puci militar (m.11.IX.1973).

– 1917, 26.VII / 8.VIII: A treia bătălie de la Oituz; împreună cu victoria de la Mărăşeşti (24.VII/6.VIII.1917), această nouă victorie a Armatei române dejoacă planul strategic al inamicului german privind frontul românesc.

– 1921: A intrat în vigoare Tratatul de la Trianon; se recunostea oficial unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu România.

– 1922: S-a născut Blake Edwards, regizor, scenarist, actor şi producător american de film; rămâne în filmografia de gen, mai ales, prin seria „Pantera roz” (m. 2010).

– 1925: A murit Gottlob Frege, matematician şi filosof german; fondatorul logicii matematice moderne; a descoperit ideile fundamentale care au făcut posibilă dezvoltarea logicii moderne (n. 1848).

– 1928: S-a născut matematicianul Constantin Corduneanu, stabilit în SUA, din anul 1978; contribuţii în domeniul ecuaţiilor diferenţiale şi al funcţiilor de variabilă reală; membru corespondent al Academiei Române din 1974; fondatorul revistei “Libertas Mathematica” şi editorul acesteia timp de 31 de ani.

– 1928: S-a născut Stanley Kubrick, regizor american de film, autorul unor filme de referinţă din creaţia cinematografică a secolului XX (filmografie: „Spartacus”, „Portocala mecanică”, „Odiseea spatiala 2001”, „Lolita”) (d.07.3.1999).

– 1930: S-a născut artistul plastic Nicolae Hilohi.

– 1931: S-a născut Eugenia Dumitraşcu, artist plastic român.Eugenia Dumitraşcu (n. com. Traian, jud. Bacău– m. 26 august, 2003) s-a stabilit la Timişoara la începutul anului 1957, împreună cu o întreagă generaţie de tineri absolvenţi ai Institutului de Arte Plastice ,,Ion Andreescu” din Cluj-Napoca.Prezenţa sa de aproape patru decenii în peste 30 de expoziţii personale, în saloane oficiale, în expoziţii jubiliare şi colective din ţară şi de peste hotare, realizarea unor lucrări de artă monumental decorative, realizarea unor ilustraţii şi coperte de carte, la care se adaugă fructuoasa activitate pedagogică desfăşurată la Facultatea de Desen a Universităţii Timişoara – sunt jaloanele afirmării şi confirmării Eugeniei Dumitraşcu printre artiştii reprezentativi ai mişcării plastice contemporane.
– 1939: S-a nascut poetul Cezar Baltag.Cezar Baltag (n. Mălineşti-Hotin – d. 26 mai 1997, Bucureşti), fiul preotului Porfirie Baltag şi al Margaretei Baltag (n. Alexandrescu), este un poet român, eseist şi tâlmăcitor modern, strălucit militant împotriva stalinismului cultural, împotriva proletcultismului, unul dintre cei mai valoroşi reprezentanţi ai generaţiei resurecţiei şi a paradoxismului, alături de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu ş.a. După absolvirea cursurilor liceale, în 1955, la Piteşti, urmează – între anii 1955 şi 1960 – cursurile Facultăţii de Filologie de la Universitatea din Bucureşti. Funcţionează ca redactor la Gazeta literară (între anii 1960 şi 1968), ca redactor-şef adjunct la Luceafărul (din 1968 şi până în 1974), apoi ca redactor la Viaţa românească.

– 1940: La Salzburg (Austria) are loc o întrevedere între Ion Gigurtu (prim-ministru) şi Mihail Manoilescu (ministru de externe), pe de o parte, şi Adolf Hitler şi Joachim von Ribbentrop, de cealaltă parte; Guvernului român i s-a recomandat să răspundă revendicărilor Ungariei horthyste şi Bulgariei prin propuneri şi negocieri directe.

– 1940: S-a născut actriţa Monica Ghiuţă.

– 1941: Este cucerită Cetatea Albă. Se încheie campania militară purtată de armata română, alături de cea germană, pentru eliberarea nordului Bucovinei şi Basarabiei.

– 1941: A murit matematicianul francez Henri-Leon Lebesque, unul dintre fondatorii teoriei moderne a funcţiilor reale. A definit un nou tip de integrală (care-i poartă numele), ceea ce a deschis un larg câmp de aplicaţii. A fost membru de onoare al Academiei Române (1923). (n. 1875).

– 1942: S-a născut Ovidiu Schumacher, actor de teatru şi film, stabilit în Germania („Felix si Otilia”, „De ce trag clopotele, Mitica?”, „Secretul armei… secrete”).

– 1943: S-a născut Sir Mick Jagger (Michael Phillip Jagger), interpret rock, compozitor, actor, producător şi om de afaceri britanic. Sir Michael Philip „Mick” Jagger (n. 26 iulie 1943) este un interpret rock, actor, compozitor, producător şi om de afaceri britanic. El este cunoscut mai ales în calitatea sa de vocalist al formaţiei rock ‘n’ roll The Rolling Stones.

– 1945: Al Doilea Război Mondial: Ultimatumul anglo–chino–american care solicita capitularea Japoniei.

– 1947: A murit istoricul literar italian Ramiro Ortiz; din 1909 a fost profesor la Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti şi director al Institutului Cultural Italian din Bucureşti; a tradus în limba italiană din creaţia eminesciană; membru de onoare străin al Academiei Române din 1934 (n. 1879).

– 1949: S-a născut Roger Taylor, muzician britanic (Queen).Roger Meddows-Taylor, cunoscut mai ales ca Roger Taylor (născut la 26 iulie 1949, King’s Lynn, Norfolk, Regatul Unit) este un muzician englez polivalent, cel mai bine cunoscut ca bateristul formaţiei de muzică rock Queen.

– 1952: S-a născut actorul Dan Condurache.

– 1953: S-a nascut Tudorel Filimon, actor al Teatrului Țăndărică.

– 1954: A murit medicul Marius Sturza; numele său este legat de cercetarea pentru prima dată în România a nămolurilor; a întocmit prima lucrare publicată despre nămoluri şi efectele lor balneologice; membru de onoare al Academiei Române din 1938 (n. 1876).

– 1956: După retragerea ultimelor trupe britanice din zona Canalului de Suez (12.VI.1956), noul preşedinte al Egiptului, Gamal Abdel Nasser (ales la 23.VI.1956), hotărăşte naţionalizarea Canalului.

– 1959: S-a născut actorul american de film Kevin Spacey. Kevin Spacey (n. 26 iulie 1959) este un actor (film şi teatru) şi regizor american. Spacey a crescut în California şi şi-a început cariera ca un actor de teatru în anii 1980, înainte de a fi primit în distribuţia unui film. A primit aprecieri critice în anii 1990, culminând cu Premiul Oscar pentru rolul său din filmul The Usual Suspects (1995), urmat de Premiul Oscar pentru cel mai bun actor din filmul American Beauty (1999).

– 1964: S-a născut actriţa americană de film Sandra Bullock.

– 1964: A murit doctorul în teologie Stefan Lupsa, specialist în istoria bisericii ortodoxe din Transilvania.

– 1967: A murit fizicianul Alexandru Cişman; cercetări în feromagnetism, radiotehnică, biofizică, electroliză; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1897).

– 1971: A murit Theofil Sauciuc-Săveanu, istoric şi om politic ţărănist (deputat, senator, ministru); s-a remarcat ca istoric al antichităţii greco-romane şi ca epigrafist; între anii 1925 şi 1940 a dat la iveală, în urma unor ample săpături arheologice, ruinele oraşului Callatis; membru corespondent al Academiei Române din 1945 (n. 1884).

– 1971: Lansarea misiunii spaţiale Apollo XV. Alunizarea la 30 iulie.

– 1975: A murit Ion I. Cantacuzino, producător, regizor, scenarist, critic si istoric de film, scriitor, fiul actriţei Maria Filotti.

– 1976: A murit Dominic Stanca, poet, prozator şi dramaturg  (n. 31.01.1926).

– 1980: S-a născut actorul american de film Macaulay Culkin, copilul-vedetă a anilor ’90 (din seria „Singur acasă”).

– 1981: A murit inginerul agronom Alexandru Priadcencu; lucrări de ameliorare şi genetică; creator de soiuri de ovăz şi grâu; membru corespondent al Academiei Române din 1952 (n. 1902, la Chişinău, azi în R. Moldova).

– 1984: A murit George Gallup, statistician şi ziarist american; fondator (în 1935) al unui important institut de sondare a opiniei publice (ce-i poartă numele), cu sediul la Princeton (New Jersey) (n. 1901).

– 1986: A murit Averell Harriman, finanţist şi om politic american; a jucat un rol important în relaţiile diplomatice ale SUA cu URSS în timpul celui de-al Doilea Război Mondial (a fost ambasador al ţării sale la Moscova între anii 1943 şi 1946), ca şi în perioada „războiului rece” (n. 1891).

– 1993: A murit Nell Cobar, caricaturist şi regizor de film de animaţie (n. 1915).

-1995:A murit medicul ftiziolog Constantin Anastasatu; lucrări în domeniul chimioterapiei şi chimioprofilaxiei în tuberculoză; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1917).

– 2003: A murit sculptorul Victor Gaga, autorul Monumentului lui Mihai Viteazul de la Guraslau (n. 13.02.1930). Monumentul de la Guruslău (judeţul Sălaj) este ridicat pe dealul Guruslăului, la 12 kilometri de municipiul Zalău, la 2 km de drumul european E81, în cinstea victoriei lui Mihai Viteazul din 3 august 1601, ultima victorie înainte de asasinarea sa, la 9 august 1601, pe câmpia Turzii, la 3 km sud de Turda, unde voievodul valah l-a învins pe Sigismund Báthory.Monumentul, inaugurat la 21 octombrie 1976, este o reconstrucţie, într-o formă mai impozantă, a monumentului înalt de 10 m, ridicat în 1928 pe colina din apropierea localităţii, şi demolat în 1941 de autorităţile maghiare, care au luat Transilvania de Nord, prin Dictatul de la Viena. Actualul monument este construit din beton armat şi travertin şi are înălţimea de 26 de metri.Pe soclu sunt dăltuite în piatră scene din luptele lui Mihai Viteazul iar deasupra se înalţă obeliscul, format din 3 lame paralele, reprezentand cele trei ţări române, în exterior spre partea superioară fiind aplicate şi stemele respective.Edificiul, realizat în 1976 de sculptorul Victor Gaga (n. 1930 – d. 2003), se află pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-III-m-B-05155.

– 2005: Decolare reuşită pentru naveta Discovery.

26

–        2009: A murit dansatorul şi coregraful american Merce Cunningham, figură emblematică a coregrafiei secolului al XX-lea (n. 1919).

–        2012: A murit Lupe (Guadelupe) Ontiveros, actriţă americană (de origine mexicană) de film şi televiziune (n.17.IX.1942).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here