S-a întâmplat în 25 septembrie…

0
49
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 25 septembrie…

– 1066: Bătălia de la Stamford Bridge marchează finalul epocii de glorie a vikingilor . Bătălia de la Stamford Bridge în Anglia este privită adesea ca un reper pentru sfârşitul Erei Vikinge în Marea Britanie. Bătălia a avut loc la 25 septembrie 1066, la puţin timp după ce armata norvegiană invadatoare condusă de regele Harald al III-lea a învins armata seniorilor nordici Edwin de Mercia şi Morcar de Northumbria în Bătălia de la Fulford, cu două mile la sud de York.Regele Harold Godwinson al Angliei l-a întâmpinat pe Harald cu propria sa armată, luându-l prin surprindere, cu războinicii fără armuri şi nepregătiţi după un marş forţat intrat în legendă şi care a străbătut regatul de la sud la nord.După o bătălie încrâncenată cu pierderi de ambele părţi, dar devastatoare mai ales pentru norvegieni (lipsiţi fiind de zale), Harald Hardråde şi seniorul Tostig, fratele lui Harold Godwinson, au căzut amândoi. Venirea de întăriri norvegiene a prelungit bătălia dar nu i-a schimbat cursul. Infrângerea norvegienilor a fost decisivă. Regele Harold Godwinson a acceptat un acord cu supravieţuitorii, inclusiv cu fiul lui Hardråde, Olaf, şi le-a dat permisiunea să se întoarcă în Norvegia luând cu ei şi trupul regelui lor, după ce au jurat să nu mai atace Anglia niciodată.Harald al III-lea Sigurdsson (n. 1015; d. 25 septembrie 1066), supranumit ulterior Harald Hardråde (Haraldr harðráði, în traducere aproximativă „sfat hotărât” sau „conducător dur”) a fost rege al Norvegiei din 1047 până în 1066. A fost şi Rege al Danemarcei până în 1062. Multe dintre faptele sale sunt consemnate în Heimskringla. Moartea lui este ades folosită pentru a marca sfârşitul erei vikinge.
– 1396: Bătălia de la Nicopole (azi oraş în nordul Bulgariei); armatele coaliţiei antiotomane conduse de Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, au fost înfrânte de oastea turcă condusă de sultanul Baiazid I (supranumit Trăsnetul); la această luptă a participat alături de cruciaţi şi un corp de oaste din Ţara Românească, condus de Mircea cel Bătrân
– 1493: Începe cea de-a doua călătorie a lui Cristofor Columb (încheiată la 11 iunie 1496). În cursul ei descoperă Insulele Dominica, Antigua, Guadalupa, Monserrat, Virgine, Porto Rico, Jamaica şi Coasta de sud a Cubei.  Cristofor Columb (italiană Cristoforo Colombo, portugheză Cristóvão Colombo, spaniolă Cristóbal Colón, n. între august şi octombrie 1451 – d. 20 mai 1506) a fost un navigator italiano-spaniol. A navigat spre vest peste Oceanul Atlantic în căutarea unei rute spre Asia, dar şi-a câştigat reputaţia descoperind un nou continent, America, în perioada precolumbiană fiind cunoscută numai Lumea Veche.Expediţia a fost formata din 17 nave şi aproximativ 1500 de oameni, care au plecat din Spania în septembrie 1493.
– 1513: Exploratorul spaniol Vasco Núñez de Balboa ajunge în Oceanul Pacific  Explorator si conchistador spaniol, Balboa a fost primul european care a descoperit coasta de est a Oceanului Pacific. A sosit în Lumea Noua în 1501, iar în 1510 s-a alaturat unei expediţii care a întemeiat oraşul Santa Maria de la Antigua pe Istmul Darien (acum Istmul Panama), prima aşezare europeană durabilă de pe continentul american.
– 1599: S-a născut sculptorul şi arhitectul italian Francesco Borromini; iniţial asistent al lui Bernini, Borromini a devenit unul dintre cei mai originali sculptori ai barocului. Francesco Borromini (născut Francesco Castelli; Bissone, Ducatul Lombardiei – 2 august 1667, Roma) este un arhitect italian, reprezentant al barocului târziu.Pe 2 august 1667 marele artist baroc italian Francesco Borromini se aruncă în propria sabie, după ce şi-a ars o parte din schiţe. Celibatar, melancolic, de un orgoliu şi de o susceptibilitate aproape paroxistice, cu o înaltă conştiinţă a artei sale, vor scrie ulterior enciclopediile, Borromini a avut un acces de nebunie. Era un artist zbuciumat, obsedat de căutarea armoniei naturale şi ros de gelozie faţă de rivalii săi, mai ales faţă de Bernini. Borromini sosise la Roma imediat după ce îşi terminase ucenicia şi încă de la 20 de ani lucrează într-unul dintre cele mai cunoscute ateliere din oraş, fiind la acea vreme pasionat de arhitectura antichităţii. Împreună cu mentorul său, Carlo Maderno lucrează la celebrul Palazzo Barberini, însă după decesul lui Maderno, atelierul este preluat de Gian Lorenzo Bernini. Cei doi finalizează lucrarea dar încep o rivalitate care va dura toată viaţa. În timpul pontificatului lui Inocenţiu al X-lea, Borromini reuşeşte să îl înlocuiască pe Bernini ca arhitect şef al Romei, unul dintre cele mai mari succese ale carierei sale. Dar succesul nu durează mult, şi deşi îşi păstrează poziţia, va avea din ce în ce mai puţine proiecte concesionate în ultima perioadă a vieţii. Se pare că în vara anului 1667 dezamăgirile dar şi munca intensă la ultima sa carte îşi spun cuvântul, arhitectul fiind de neconsolat de oricare dintre apropiaţii săi.Primul angajament independent al lui Borromini a fost biserica romană şi mănăstirea San Carlo alle Quattro Fontane (1638-1641), al cărei dom pare că pluteşte datorită punctelor de arcuire şi surselor de lumină care sunt poziţionate dedesubtul său.Lucrările sale, alcătuite din forme convexe şi concave, au spaţii de forme poligonale şi ovale neregulate, aşa cum se poate observa în cazul bisericii Sant’Ivo della Sapienza (1642-1660). în ultimii ani de viaţă, şi-a pierdut averea, iar în 1667 s-a sinucis. Influenţa stilului său a fost resimţită în Italia de Nord şi în Europa Centrală, pe tot parcursul secolului următor.
– 1613: S-a născut Claude Perrault, medic, arhitect şi teoretician francez, de orientare clasică; i se atribuie realizarea, în colaborare cu arhitectul Francois d’Orbay, a Colonadei Muzeului Luvru (m. 1688)
– 1683: S-a născut, la Dijon, Jean Philippe Rameau (m.1764), compozitor, teoretician şi organist francez. Numeroasele sale lucrări dramatice abordează subiecte mitologice şi pastorale. A compus tragedii lirice (Pygmalion; Hippolyte şi Arician), opera-balet (Indiile galante), balete, piese pentru clavecin. Este autorul unui cunoscut Tratat de armonie (1722).
– 1725: S-a născut Nicolas Joseph Cugnot, cel care a conceput si construit pentru prima data un automobil cu aburi(d.02.10.1804)
– 1785: S-a născut, la Braşov, Christian Flechtenmacher, jurist, principalul autor al codului de legi cunoscut sub numele de „Codul Calimach” (1817); a publicat, pentru prima dată în spaţiul românesc, un „Dicţionar juridic” (1815)
– 1817: S-a născut, la Feleac, judeţul Cluj-Napoca, Ştefan Micle (m.1879), fizician şi chimist român. Ştefan Micle a fost primul profesor de Fizică în învăţământul superior din România. Timp de aproape un sfert de veac a slujit catedrele de Fizică şi Chimie de la Academia Mihăileană şi Universitatea din Iaşi. A fost decan al Facultăţii de Ştiinţe, apoi, în 1867, devine rector al Universităţii, până în 1875. A fondat primul laborator universitar de Chimie la Iaşi. La 7 august 1864, s-a căsătorit cu Veronica Câmpeanu, poetă română, cunoscută publicului larg în special datorită iubirii care a legat-o de Mihai Eminescu.
– 1848, 25.IX/7.X: Apare Decretul special privind trimiterea în exil a majorităţii conducătorilor Revoluţiei din Ţara Românească
– 1849: S-a stins din viaţă, la Viena, Johann Strauss-tatăl (n.1804), violonist, dirijor şi compozitor austriac. Reprezentant de seamă al valsului vienez. A devenit cunoscut graţie orchestrei pe care a condus-o, propagând genul valsuri. A compus circa 150 de valsuri şi alte dansuri de epocă (polci, cadriluri, marşuri etc.).
– 1851: A fost dat în exploatare primul cablu telefonic submarin între Anglia şi Franţa, pe sub Canalul Mânecii, cablu care este folosit şi astăzi fără a fi fost înlocuit vreodată în totalitate. Lucrarea a fost executată de fraţii W. şi J. Brett din Londra.
– 1857: S-a născut juristul George Plopu, unul dintre cei mai buni specialişti români în drept urbarial şi composesoral; după 1918 a contribuit mult la reorganizarea justiţiei din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (m. 1940)
– 1860: Alexandru Ioan Cuza a efectuat o vizita „de curtoazie” la Istanbul. Domnitorul este primit cu onorurile prevazute pentru sefii de state suverane, renuntându-se la ceremonialul ofensator cu care erau primiti domnii anteriori. Vizita constituia un sondaj în vederea solutionarii cerintelor din memoriul adresat Portii şi puterilor garante în luna iunie a aceluiaşi an, referitoare la dreptul de a desăvârşi unirea celor doua principate şi de a modifica legea electorală (25.09/7.10-5.10/17.10)
– 1866: S-a născut biologul american Thomas Hunt Morgan; după naturalistul austriac Gregor Johann Mendel, poate fi considerat ca fondator al geneticii; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1933 (m. 1945)
– 1872: A fost inaugurată Gara de Nord din Bucureşti.
– 1875: S-a născut, în Tg. Frumos, jud. Iaşi, Marta Trancu-Rainer (m.1950), prima femeie chirurg din România.
– 1880: S-a născut, la Tansa, judeţul Iaşi, Gheorghe Macovei (m.1969), geolog român. Membru al Academiei Române, distins cu titlul de Om de Ştiinţă Emerit. A funcţionat în învăţământul tehnic superior din Bucureşti timp de peste patru decenii. S-a dedicat cercetărilor în domeniul stratigrafiei, paleontologiei, tectonicii şi geologiei petrolului şi cărbunilor.
– 1881: S-a născut poetul Panait Cerna (m. 1913).
– 1881: S-a născut Lu Xun, scriitor, critic şi teoretician literar, personalitate proeminentă a literaturii chineze a secolului al XX-lea (m. 1936)
– 1883: A fost terminat şi inaugurat castelul Peleş, ocazie folosită de autorităţi pentru a declara Sinaia oraş.
– 1897: S-a născut scriitorul american William Faulkner; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1949 (m. 1962), unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii americane din secolul XX. Modernismul lui Faulkner se înscrie în spiritul de influenţă al lui James Joyce, ca model de artă romanescă.
– 1900: S-a născut (la Grenoble, Franţa) Henri Jacquier, lingvist şi istoric literar de origine franceză, stabilit în România imediat după terminarea studiilor superioare (1923); erudit de formaţie enciclopedică, s-a dedicat mai ales problemelor de limbă, estetică şi istorie literară, aducând contribuţii valoroase în domeniul lingvisticii generale, stilisticii, literaturii comparate şi teoriei traducerii (m. 1980, la Cluj-Napoca)
– 1906: S-a născut Dmitri Shostakovich, compozitor rus (d. 1975)
– 1913: S-a născut Maria Tănase, una dintre cele mai cunoscute interprete ale cântecului popular românesc (m. 1963)
– 1914: S-a născut Marcel Marcian (pseudonimul lui Moritz Marcus), prozator şi eseist; fratele scriitorului Marius Mircu şi al matematicianului Solomon Marcus (m. 2007)
– 1920: S-a născut actorul şi regizorul rus de film Serghei Bondarciuk (m. 1994) („Război şi pace”, „Waterloo”, „Clopotele roşii”). „Război si pace” a fost apreciată drept o capodopera a regiei unei scene de masă (pentru regizarea bătăliei de la Borodino s-au folosit peste 100 000 de figuranţi), filmul primind Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin al anului, în 1968
– 1920: S-a născut Dimitrie Vatamaniuc, critic şi istoric literar, eminescolog; membru de onoare al Academiei Române din 2001
– 1926: Semnarea, la Geneva, a Convenţiei internaţionale privind sclavia, adoptată de Societatea/Liga Naţiunilor (a intrat în vigoare la 9.III.1927; România a ratificat-o în anul 1931)
– 1926: Henry Ford lansează conceptul de cinci zile lucrătoare pe săptămână
– 1927: S-a născut Sir Colin Davis, dirijor englez
– 1930: S-a născut Simion Pop, scriitor, jurnalist (reporter la Redacţia Culturală a Radiodifuziunii Române între anii 1955 şi 1958) şi diplomat (ambasador al României în Ungaria în perioada 1990-1992) (m. 2008)
– 1936: S-a născut Ileana Sărăroiu, interpretă de muzică populară românească (d. 1979).
– 1938: S-a născut Nicolae Mărgineanu, regizor de film, scenarist şi producător de film
– 1943: A murit Octav Botez, critic şi istoric literar; colaborator constant al revistei ieşene „Viaţa Românească”, din cercul căreia a făcut parte (n. 1884)
– 1944: S-a născut actorul şi producătorul american de film Michael Douglas.Fiul actorului Kirk Douglas (n.1916). S-a remarcat cu filmele: Străzile din San Francisco; Ploaie neagră. Pentru filmul Wall Street a primit, în 1988, Premiul Oscar.
– 1948: S-a născut Vasile Şirli, compozitor de muzică de teatru şi film şi producător de spectacole muzicale; stabilit (din 1986) la Paris; de la începutul anilor ’90 ai secolului XX este director muzical la Disneyland Paris
– 1948: A fost inaugurat, la Bucureşti, stadionul Republica (prin reamenajarea stadionului ANEF), cel mai mare şi modern din ţară la acea vreme (40.000 de locuri); dezafectat odată cu începerea lucrărilor la „Casa Poporului”
– 1952: S-a născut actorul american de film Christopher Reeve (a dat viaţă personajului Superman) (m. 2004)
– 1954: Comunicat sovieto-român privind predarea de către URSS Guvernului României a cotei sovietice de participaţie în societăţile mixte (sovromurile), care-şi încheiau, astfel, oficial existenţa (sovromurile au reprezentat o formă de spoliere economică a României între anii 1945 şi 1954)
– 1968: S-a născut cântăreţul şi actorul american Will Smith
– 1968: S-a născut, la Iaşi, Cătălin Anuţa (m.1997), poet român. A debutat cu volumul Ars longa vita brevis (1997), după care următoarele şapte au apărut postum: Invazia vidului (1998), Robit eternităţii (2000), Fusese destul (2000), Sfinxul (2000), Pe valurile purgatoriului (2001), Cu luntre pe Styx (2001), Curcubeul gândului-autobiografie (2002).
– 1969: S-a născut actriţa britanică de film Catherine Zeta-Jones
– 1969: A murit fizicianul elveţian Paul Scherrer; a avut o influenţă decisivă în dezvoltarea cercetărilor legate de fisiune şi tehnologie nucleară; membru de onoare străin al Academiei Române din 1947 (n. 1890)
– 1970: A murit scriitorul german Erich Maria Remarque (n. 1898). Persecutat de nazişti, s-a refugiat în Elveţia, apoi în S.U.A. (1933). A scris romane umanitariste, evocând dramele războiului (Pe frontul de Vest nimic nou, 1929; Iubeşte pe aproapele tău, 1941; Soroc de viaţă, soroc de moarte, 1954).
– 1972: Norvegienii votează majoritar negativ la referendumul privind integrarea în Comunitatea Economică Europeană
– 1980: Ultimul concert al lui Bob Marley
– 1983: A murit Ion Th. Ilea, poet şi prozator (n. 1908)
– 1987: A murit actriţa americană de film Mary Astor (n. 1906)
– 1990: Se semnează, la Washington, Acordul de aderare a României la Corporaţia Financiară Internaţională, organizaţie afiliată la Banca Mondială.
– 1992: A fost inaugurat oficial Canalul Rin-Main-Dunăre, la Freystadt (în apropiere de Nürnberg, Germania), după 70 de ani de studii, proiectare şi construcţie; Canalul este o parte componentă importantă a căii fluviale (de 3.500 km) care străbate Europa pe direcţia NV-SE şi care leagă oraşul Rotterdam, situat la Marea Nordului, de oraşul Constanţa, de la Marea Neagră, şi 15 ţări din centrul şi sud-estul Europei Canalul Main-Dunăre (numit în germană Main-Donau Kanal, Canalul Rin-Main-Dunăre, Canalul-RMD sau Canalul Europei) cu o lungime de 171 km, leagă începând din anul 1992 răul Main cu Dunărea de la Bamberg prin Nürnberg la Kelheim.Canalul face parte din traseul maritim între Rotterdam şi Constanţa, care este legătura navigabilă cea mai scurtă între Marea Nordului şi Marea Neagră, pe râurile Rin, Main, Canalul Main-Dunăre, Dunărea şi Canalul Dunăre-Marea Neagră.
– 1997: Andy Green conducând Thrust Supersonic Car (TSSC) stabileşte recordul mondial de viteză pentru un vehicul terestru – 1 149 km/h
– 1997: La Biserica Mirăuţi din Suceava, necropolă voievodală, sediul primei Mitropolii a Moldovei, a fost descoperit mormântul domnitorului Petru I Muşatinul.
– 2003: Incercări în mare pentru RMS Queen Mary 2
– 2003: A murit pictoriţa Lidia Nancuischi (n. 1918)
– 2003: A murit Franco Modigliani, economist american, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1985 (n. 1918)
– 2005: Pilotul spaniol Fernando Alonso devine cel mai tânăr campion mondial de Formula 1, detronându-l pe celebrul Michael Schumacher
– 2007: A murit cântăreaţa de muzică populară Elena Roizen . Elena Roizen s-a nascut in 1945.  Cariera si-a inceput-o cand a debutat cu prima sa melodie la Radiofuziunea Română, „Hai Dunărea mea”. A participat de-a lungul carierei la numeroase festivaluri, iar dupa moartea sa, numele i-a fost dat unui festival „Festivalul cântecului popular dobrogean Elena Roizen”. A fost imaginea Dobrogei pe plan naţional folcloric, fiind una dintre cele mai bune interprete de muzica populara din ţară.
– 2008: A murit compozitorul Horaţiu Rădulescu (n. 1942).
– 2009: A murit pianista spaniolă Alicia de Larrocha (n. 1923), considerată a fi una dintre cele mai mari pianiste din generaţia ei.
– 2012: A murit cântăreţul american Andy Williams (n. 1927).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here