S-a întâmplat în 25 mai 1862, 25.V / 12.VI

0
24

S-a întâmplat în 25 mai 1862, 25.V / 12.VI: Mihail Kogălniceanu a ţinut celebrul său discurs despre „Îmbunătăţirea soartei ţeranilor”, în care se pronunţa pentru împroprietărire şi abolirea clăcii. La 22 ianuarie 1862 s-a format primul guvern unitar al României, care a fost încredinţat conservatorilor. Primul Guvern al României, instituit de Cuza Vodă la 22 ianuarie 1862, l-a avut în frunte pe Barbu Catargiu şi aceasta spune totul asupra prestigiului, capitalului politic şi moral cu care era învestit ilustrul bărbat de stat. Primul-ministru Barbu Catargiu a deţinut, totodată, portofoliul Internelor, precum şi, după caz, interimatele Finanţelor şi Lucrărilor Publice. La 24 ianuarie 1862 a a avut loc deschiderea, la Bucureşti, a Adunării, primul parlament unic al României.

     Barbu Catargiu era un om de stat înzestrat cu un mare talent oratoric, „situat cu deplină îndreptăţire printre corifeii elocinţei româneşti din toate timpurile” („Cazul Barbu Catargiu.O crimă politică perfectă”, Bucureşti, 1992).  A ţinut zeci de discursuri, pe probleme politice, sociale, economice.

     Cu prilejul dezbaterilor legate de problema agrară, Barbu Catargiu s-a opus cu putere emancipării clăcaşilor şi împroprietăririi acestora cu pământ de la marii moşieri, fiind ca atare un adversar al soluţiei propuse de Mihail Kogălniceanu.

    În luna mai 1862, guvernul condus de Barbu Catargiu a depus la Adunare un proiect de lege rurală, anume cel care fusese elaborat în 1860 de Comisia centrală de la Focşani, şi care lăsa, practic, neatinse marile proprietăţi funciare.  Acest proiect propunea doar desfiinţarea obligaţiilor de clacă şi vânzarea sau închirierea unor loturi pe moşiile statului sau ale instituţiilor publice.

     La 25 mai 1862 Mihail Kogălniceanu a rostit celebrul său discurs despre „Îmbunătăţirea soartei ţăranilor”, în care se pronunţă pentru împroprietărire şi abolirea clăcii, dar propunerea sa nu este luată în considerare, fiind respinsă de Adunare.   Aceasta din urmă a venit cu un contraproiect care prevedea împroprietărirea cu loturile avute în folosinţă.

     Din 1859 până în 1865, Kogălniceanu a fost numit de mai multe ori liderul cabinetului Principatelor Unite, fiind responsabil pentru multe din reformele asociate cu domnia lui Cuza.   Cele mai importante sunt secularizarea averilor mănăstirești din 1863, un pas spre reforma agrară din 1864.

Surse:

Stelian Neagoe, Oameni politici români, Editura Machiavelli, Bucureşti, 2007

Nicolae C. Nicolescu, Şefii de stat şi de guvern ai României (1859 – 2003), Editura Meronia, Bucureşti, 2003

http://junimeadigitala.ning.com/m/discussion?id=4029617%3ATopic%3A899190

https://momenteistorice.ro/rolul-istoriei-discursul-memorabil-al-lui-mihail-kogalniceanu/

https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2017/06/08/documentar-155-de-ani-de-la-asasinarea-lui-barbu-catargiu-primul-prim-ministru-al-romaniei-03-36-41

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here