S-a întâmplat în 25 iunie 1441

0
55

S-a întâmplat în 25 iunie 1441: Prima menţiune a Adunării Ţării în Moldova; în Ţara Românească va fi menţionată pentru prima dată în 1522. Adunarea ţării Moldovei este menţionată pentru prima oară în documente la 25.06.1441. Despre atribuţiile acestei instituţii ştim puţine lucruri din documente. Izvoarele narative ne oferă mai multe informaţii. Adunarea ţării în Moldova este menţionată ca un organ popular, convocat numai în momentele cruciale, de însemnătate covârşitoare pentru destinele ţării Moldovei.

      În Ţara Moldovei adunarea stărilor sociale, numită în documentele epocii „sobor”, „mare sobor”, „sfat de obşte”, „adunare obştească” sau „adunare a toată ţara”, adică Mare adunare a ţării, este unul din organele reprezentative caracteristice ale epocii medii, alături de domnie şi de sfatul domnesc. Când „toată ţara” privilegiată, fără ţărani, şi de cele mai multe ori fără orăşeni, se aduna împreună cu marii boieri, cu clerul şi sfatul domnesc pentru probleme generale de o importanţă deosebită, se poate vorbi de Marea adunare a ţării.
       Adesea însă domnul reuneşte o adunare a boierilor şi a reprezentanţilor clerului care se deosebeşte de cea dintâi, rezervându-i-se numele de „sfat de obşte”. Prin atribuţii, cele două tipuri de adunare nu pot fi bine distinse, deşi alegerea domnului şi problemele importante de politică generală (recunoaşterea suzeranităţii, plata tributului, războiul sau pacea, aşezarea sau desfiinţarea de impozite, revendicarea unei carte de libertăţi, statutul ţărănimii), să fie de competenţa Marii adunări a ţării. Aceleaşi probleme pot fi rezolvate fără adunare sau cu un sfat de obşte. Atribuţii judiciare au ambele feluri de adunări, fără a putea distinge alt criteriu decât acel al unei importanţe mai mari a procesului dezbătut în marea adunare, importanţa apreciind-o domnul, cu prilejul convocării.
         Referitor la originea instituţiei, se poate admite că ea a fost rezultatul unei sinteze, care n-a întrunit mai târziu cele mai favorabile condiţii de dezvoltare. Originea adunării de stări în Moldova trebuie căutată atât în tradiţia vechilor adunări de obşti vicinale şi de vale (ţinut, ţară), cât şi în practica bizantină a unor adunări laice cu o structură de stări mai puţin cristalizate decât în Occident şi a adunărilor bisericii. Aceasta a influenţat procesele locale care au împins spre un net caracter feudal al adunărilor de stări în Moldova şi Muntenia, în strânsă legătură cu modelele polone (seim, termen regăsit în documentele moldovene din secolul al XV-lea), ruseşti (zemski sobor) şi ungare (dieta). Aceasta explică de ce în numeroase documente străine s-a considerat firesc să se aplice instituţiei reprezentative din această zonă, cu toate particularităţile sale, terminologia clasică: parlamentum, congregaţia, dieta, după cum se vorbeşte şi de status (stări).

         Privilegiul moldovenesc din 1441, unul dintre cele mai vechi privitoare la această instituţie, poartă menţiunea că a fost întocmit în cadrul unui „seim” ce a avut loc într-un sat din apropierea unei curţi domneşti. Omagiul de vasalitate pe care domnul Moldovei şi marii boieri îl prestează în anul 1448 regelui Poloniei a avut loc in congregatione proxima seu parlamenta, convocat de domn, în timp ce versiunea slavonă a documentului precizează că cei care nu au fost de faţă urmează să-şi dea consimţământul la viitorul „seim”.

         În 1456, un „sfat” la care au participat, cel puţin, şaizeci de boieri, împreună cu domnul Moldovei, a dezbătut problema plăţii tributului cerut de sultanul Mahomed al II-lea. Adunările de stări, având ca scop alegerea domnului, au fost numeroase în Moldova şi au avut loc în anii 1457, 1504, 1517, 1527, 1546, 1551, 1552, 1561, 1600. În Moldova, o adunare decidea în 1538 supunerea faţă de Poarta otomană, iar în 1574 opunea o rezistenţă eroică aceleiaşi puteri.Adunarea din 1597 a trimis delegaţi la dieta poloneză.În caz de abdicare (1551, 1591), adunările de stări au fost convocate pentru a face faţă unor situaţii speciale. Adunările erau convocate de către domn şi participarea lor la unele acte este la fel de necesară ca şi acordul celor absenţi (Moldova, 1448) care trebuie obţinut la următoarea adunare. Actele autoritare ale unor domni, cum au fost de pildă alegerea de către Ştefan cel Mare a fiului său Bogdan ca urmaş, necesitau şi ele — chiar după pedepsirea exemplară a celor ce se împotriveau — o „recunoaştere” formală din partea membrilor adunării.

        În ceea ce priveşte atribuţiile judiciare, nu se poate indica în perioada voievodală decât un singur caz, acel al adunărilor (seim) mixte, moldo-polone, având ca sarcină reglementarea conflictului de frontieră dintre cele două ţări, în Moldova, se pot distinge, mai bine decât în Ţara Românească, o serie de adunări, cu o largă participare a boierimii („toţi boierii noştri mari şi mici”, împreună cu dregătorii domneşti), încă de la sfârşitul secolului al XIV-lea pentru a confirma donaţiile domneşti către mănăstiri, activitate ce îmbina atribuţiile politice cu cele juridice.

      După moartea lui Alexandru cel Bun (1432), la 14 Aprilie 1457 mitropolitul Moldovei l-a uns, iar „toată ţara adunată” („Letopiseţul de la Putna”) l-a aclamat şi l-au blagoslovit pe Ştefan al III-lea la domnie. Episcopul de Roman Macarie consemnează în „Cronica” sa (1504-1551), că după turcirea şi plecarea din ţară a lui Iliaş (Rareş), „îndată s-a adunat împreună norodul”, cu episcopii şi cei ce se aflau în fruntea dregătoriilor şi cu căpeteniile oştilor şi tot Sfatul domnesc şi au dat schiptrul lui Ştefan…” (Ştefan Rareş, 1551-1552). „Cronica lui Azarie (1551-1574) relatează: «s-a adunat tot norodul» şi căpeteniile oştilor împreună cu episcopii şi boierii şi tot sfatul şi au ridicat pe Alexandru (Alexandru Lăpuşneanu) la demnitatea domniei, la Hârlău, în palatul domnesc”.

Surse:

http://diam.uab.ro/istorie.uab.ro/publicatii/colectia_bcss/bcss_7/19_zuica.pdf

https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/Natura%20şi%20rolul%20adunărilor%20de%20stări%20în%20Moldova_0.pdf

http://www.tribunanoastra.freeservers.com/tn_arhiva/no24/rman.htm

http://moldovenii.md/md/news/view/section/11/id/266

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here