S-a întâmplat în 25 februarie 1881

0
72

S-a întâmplat în 25 februarie 1881 . A murit Cezar Bolliac, poet şi publicist; participant la Revoluţia de la 1848-1849 din Ţara Românească ( n. 23 martie 1813, Bucureşti).

         Fiul greco-italianului Anton Bogliako şi al grecoaicei Zinca Kalamogdartis, este crescut şi educat de cel de-al doilea soţ al mamei sale, stolnicul Petrache Pretz.

          Dobândeşte primele cunoştinţe acasă, având ca profesor pe grecul Neofit Duca.

       După o scurtă tentativă de carieră militară, îşi continuă studiile la Şcoala centrală din Bucureşti, a lui Wallenstein (1831), apoi la Colegiul „Sfântul Sava” (1832). Editează şi conduce mai multe publicaţii: „Curiosul” (1836), „Poporul suveran” (1848), „Expatriatul” (1849), „Buciumul” (1862), „Trompeta Carpaţilor” (din 1865). Colaborează şi la „Convorbiri literare”, „Curierul Românesc”, „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, „Steaua Dunării”, „Vestitorul Românesc” ş.a. Articolele sale marchează geneza publicisticii politice româneşti moderne.

           La 17 ani intra în armata naţională, ca iuncher, dar o părăseşte curând.

          Părea să aibă, precum părintele său, demonul nestatorniciei. Cum mărturiseşte singur, a abandonat şcoala pentru armată, armata pentru litere, iar literele pentru publicistică. În 1836 scoate, cu C.G. Filipescu, publicaţia „Curiosul”, suspendată după câteva numere.

           Este amestecat în conspiraţia revoluţionară a lui D. Filipescu şi de aici i se trage un surghiun, de câteva luni, la mănăstirea Poiana Mărului (1841). În 1842, domnitorul Gheorghe Bibescu îl numeşte procuror la Tribunalul din Bucureşti. Activează în comitetul societăţii secrete „Frăţia”, iar în timpul revoluţiei de la 1848 e, împreună cu N. Bălcescu, secretar al Guvernului Provizoriu, care îl rânduieşte vornic al Bucureştilor.

          Redactor la „Popolul suveran”, militantul paşoptist participă la lucrările pentru eliberarea robilor ţigani.

       Exilat după înfrângerea revoluţiei, izbuteşte să evadeze la Orşova şi se refugiază la Braşov, unde editează „Espatriatul” (1849) şi pledează pentru apropierea dintre revoluţionarii români şi unguri.

             Hărţuit din pricina unei afaceri cu diamante, fuge la Atena şi, de acolo, la Paris, unde, prin scrisori şi memorii, prin articole şi poezii, susţine cauza Principatelor, făcând o intensă propagandă pentru Unire. În acelaşi scop, scriitorul – care colaborează şi la ziarul „Republica rumână” (1853) – editează foaia „Buciumul” (1857).

          Revenit în ţară, în 1857, îndeplineşte funcţia de director al „Monitorului Adunării ad-hoc”.

          Se declară pentru alegerea concomitentă, ca domn, a lui Al. I. Cuza în cele două ţări române. În 1860 devine membru al Curţii apelative din Bucureşti. Reapare în decembrie 1862 „Buciumul”, suspendat în decembrie 1864 de M. Kogălniceanu, dar reluat, în martie 1865, sub alt nume, „Trompeta Carpaţilor”.

        Director al Arhivelor Statului (1864), ales, în sfârşit, deputat, după tentative infructuoase, Bolliac îşi continuă, periodic, excursiile şi cercetările arheologice, începute în 1845.

           E desemnat preşedinte al Comitetului arheologic din Bucureşti, iar în continuare, inspector al muzeelor, membru al Societăţii geografice române, membru de onoare al Société de geographie comparée şi la Société francaise de numismatique et d’archeologie.

         În 1877, acest om care nu a cunoscut niciodată odihna e ţintuit de o paralizie, ca urmare a unei congestii cerebrale. Mai supravieţuieşte încă 4 ani. Avea nerv polemic şi ştia să-şi orchestreze argumentaţia în perioade ample, de largă respiraţie. Cu intervenţiile sale publicistice incisive, inspirate, Bolliac anticipează şi pregăteşte gazetăria lui Mihai Eminescu.

Surse:

Stoica, Stan (coord.) – Dicţionar biografic de istorie a României, Editura Meronia, Bucureşti, 2008

http://www.autorii.com/scriitori/cezar-bolliac/

https://www.artline.ro/Cezar-Bolliac-30462-1-n.html

http://www.poeziile.com/autori/Cezar-Bolliac/biografie.php

https://crispedia.ro/tag/cezar-bolliac-biografie/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here