S-a întâmplat în 25 decembrie…

0
53
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 25 decembrie…

– Naşterea Domnului-Crăciunul

– 800: Carol cel Mare, rege al francilor (768-814), este încoronat la Roma ca împărat al Occidentului (800-814), de către Papa Leon al III-lea
– 1066:  William Cuceritorul a fost încoronat rege al Angliei.
 – 1642, 25.XII / 1643, 4.I: S-a născut Sir Isaac Newton, fizician, matematician şi astronom englez; a fundamentat mecanica clasică (newtoniană), enunţând cele trei principii ale dinamicii, precum şi mecanica cerească, prin descoperirea legii atracţiei universale (1687); a inventat telescopul (1687); în matematică a pus bazele calculului infinitezimal, în acelaşi timp şi independent de germanul Leibniz (m. 20.03.1727)
– 1848:  S-a născut Hristo Botev, poet bulgar, luptător pentru eliberarea Bulgariei de sub dominaţia otomană (m. 1876).
 -1868: A încetat din viaţă Linus Yale, inventatorul unui nou mecanism de încuietoare care îi poartă numele (n. 4 aprilie 1821).
-1873: S-a născut Vladimir Ghica, prinţ, diplomat, scriitor, om de caritate, preot român, nepotul lui Grigore Ghica, domnitorul Moldovei.Monseniorul Vladimir Ghika (n. Istanbul (vechiul Constantinopol), Imperiul Otoman – d. 16 mai 1954, Jilava, Bucureşti) a fost un prinţ, diplomat, scriitor, om de caritate, preot catolic român (biritual: latin şi bizantin), nepotul lui Grigore Alexandru Ghica, ultimul principe al Moldovei. Tatăl lui Vladimir Ghika a fost Ioan Grigore Ghica, diplomat, ministru de externe si al apărării al României. Unul dintre fraţii monseniorului a fost Dimitrie I. Ghica. Monseniorul Vladimir Ghika a fost beatificat pe data de 31 august 2013, la Bucureşti, în cadrul unei slujbe religioase solemne desfăşurată la pavilionul Rom-Expo.
– 1878: S-a născut Louis Chevrolet, producator de autovehicule si pilot de curse originar din Elvetia, cofondator Chevrolet Motor Corporation (d.06.06.1941).
– 1887: S-a născut Conrad Nicholson Hilton, miliardar american, fondator al lantului de hoteluri cu acelasi nume;(d.03.01.1979).
 – 1899: S-a născut actorul american de film Humphrey Bogart (m. 1957)
– 1906: S-a născut Ernst Ruska, inginer şi fizician german, laureat al Premiului Nobel in 1986 pentru lucrările sale fundamentale în optica electronică şi pentru construirea primului microscop electronic; (d. 27.05.1988).
– 1908:  Apare lunar la Vălenii de Munte  gazeta  „Neamul românesc literar” sub conducerea lui Nicolae Iorga
 – 1911: Inaugurarea clădirii în care funcţionează astăzi Teatrul Odeon. Operă a arhitectului Grigore Cerchez, edificiul s-a numit iniţial Teatrul „Comoedia”, având două săli de spectacol şi tavanul glisant
– 1911: S-a născut sculptoriţa franco-americană, Louise Bourgeois (m. 2010)
– 1916: In timpul primului război mondial trupele germano-austro-ungare ocupă oraşul Focşani..Oraşul Focşani intră sub ocupaţie germană la 25 decembrie 1916, de care avea să se elibereze abia la 10 noiembrie 1918. Aici şi-a stabilit sediul Comandamentul Corpului 1 Armată din cadrul Armatei a 9-a. Comandantul Corpului 1 Armată era generalul Kurt von Morgen, un general aflat la apusul unei cariere încununate de multe victorii şi onoruri militare.
 – 1918: S-a născut Mohammed Anwar El-Sadat, ofiţer şi om politic egiptean; preşedinte al Republicii Arabe Egipt (1970-1981); iniţiator al unor reforme democratice şi al liberalizării economiei; în octombrie 1973 a declanşat războiul cu Israelul, dar a cooperat, ulterior, pentru Tratatul de pace, semnat, la Washington (26.III.1979), cu statul evreu, ceea ce a dus la izolarea Egiptului în raport cu statele arabe; Premiul Nobel pentru Pace pe 1978, împreună cu premierul israelian Menahem Begin (m. 1981, asasinat)
– 1919: S-a născut Horia Deleanu, critic de teatru şi dramaturg (piese fără ecou deosebit); bogată activitate didactică şi publicistică în domeniul istoriei teatrului; a tradus, singur sau în colaborare, din Adamov, Feuchtwanger, Ehrenburg, Leonov, Aldrige, Nişnevski, Arbuzov (m. 1998)
– 1921: A murit Hans Huber, compozitor, pianist şi pedagog elveţian (n. 1852)
– 1921: A murit scriitorul rus Vladimir Korolenko, maestru al prozei scurte (n. 1853)
– 1927: S-a născut actorul Matei Alexandru; în prezent actor la Teatrul Naţional Bucureşti
– 1932: Radiodifuziunea Română realizează prima transmisie de la Patriarhie, cu pastorala patriarhului Miron Cristea
– 1932: S-a născut Cristian Popişteanu, istoric şi publicist, redactorul revistei „Magazin istoric” (m. 26 februarie 1999)
– 1935: A murit Paul Bourget, romancier, poet şi autor dramatic francez (n. 1852)
– 1938: A murit Karel Čapek, dramaturg şi romancier ceh (n. 1890)
– 1941: S-a născut poetul Ioan Alexandru (numele la naştere Ion Şandor), autor a 30 de volume de publicistică şi poezie (volume de poezie: „Imnele bucuriei”, „Imnele Putnei”, „Bat clopotele în Ardeal”); a tradus din poezia austriacului Rainer Maria Rilke, „Odele” grecului Pindar, precum şi „Cântarea Cântărilor”, din ebraică (1977); după 1989 s-a implicat în politică, înscriindu-se în PNŢCD (m. 16 septembrie 2000)
– 1954: S-a născut Annie Lennox, interpretă britanică de muzică pop-rock; împreună cu David Stewart a format trupa Eurythmics, unul dintre cele mai celebre duo-uri muzicale ale anilor ’80
– 1956: S-a născut actriţa Rodica Negrea
-1963: A murit Tristan Tzara (pseudonimul lui Samuel Rosenstock; iniţial semnează cu pseudonimul S. Samyro, pe care îl va schimba mai târziu în Tristan Ruia şi în final Tristan Tzara), poet şi eseist francez de origine română; unul dintre fondatorii mişcării dadaiste (în februarie 1916 lansează, la Zürich, la cabaretul „Voltaire”, mişcarea „Dada”, alături de Hugo Ball, Hans Arp, Marcel Iancu ş.a); în timpul ultimului război mondial face parte din mişcarea de Rezistenţă antifascistă franceză (n. 1896)
– 1977: A murit Sir Charles Chaplin, actor (creatorul celebrului personaj Charlot), regizor, scenarist, compozitor şi producător american de film de origine engleză (n. 16 apr. 1889, la Londra); este considerat cel dintâi creator total în cinematografie, fiind nu doar intrepret în filmele sale, dar şi autor al scenariului, regiei şi muzicii (filmele: „Luminile oraşului”, „Dictatorul”).
– 1977: A fost inaugurat Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa; inaugurarea a fost dedicată aniversării centenarului independenţei de stat a României.Primele preocupări pentru înfiinţarea unui muzeu la Constanţa datează din prima jumătate a secolului trecut, însă abia după cucerirea independenţei vestigiile antice intră în atenţia Academiei Române şi a edililor locali. Remus Opreanu, primul prefect român din Dobrogea, şi revizorul şcolar Ion Bănescu adună vestigiile din Constanţa şi împrejurimi şi le adăpostesc în clădirea Prefecturii. Micul muzeu s-a dezorganizat în 1882, din cauza unui incendiu. Monumentele salvate au fost adăpostite în „pavilionul” din grădina publică. După mai multe peregrinări, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie a fost reorganizat în această formă completă în 1977. Clădirea muzeului a fost ridicată la începutul secolului al XX-lea, cu o arhitectură specific românească, pentru administraţia locală. A fost cedată muzeului de către Primăria Constanţa în 1977. Expune piese de arheologie preistorică, greacă, romană, bizantină şi medievală: unelte de silex, ceramică, unelte şi arme (din piatră, bronz şi fier), elemente de arhitectură, artă sculpturală, vase de sticlă, microstatuaria din bronz, bijuterii; numismatică: monede de bronz, argint şi aur, ca unicate fiind monedele scitice; istorie. În două săli amplasate la parterul muzeului sunt reunite monumentele arheologice cu valoare deosebită, rarităţi şi unicate: colecţia de statuete „tip Tanagra” (din epocile elenistică şi romană timpurie); vase ceramice antropomorfe sau cu reprezentări dionisiace; tezaurul tomitan de sculpturi descoperit în 1962 (bustul zeiţei Isis, aedicula cu dubla reprezentare a zeiţei Nemesis, grupul statuar Fortuna cu Pontos, statuia Şarpelui Glicon etc.); colecţia de portrete imperiale (Antonius Pius, Caracalla, Gordian III, Filip Arabul, Constantin); colecţiile de podoabe din aur (inele, cercei, brăţări, pandantive, cruciuliţe), geme şi camee; tezaurul de vase din argint descoperit la Sucidava-Izvoarele. Etajul I al muzeului este amenajat cronologic – de la paleoltic până la evul mediu: colţii de mamut de dimensiuni mari de la Poarta Albă, ceramică Hamangia; sabia miceniană de la Medgidia (secolul al XIV-lea a.Ch.) şi depozitele de seceri, topoare şi podoabe din bronz descoperite la N. Bălcescu, Constanţa, Gura Dobrogei; statuia din calcar a unei căpetenii traco-scitice (descoperită la Sibioara) şi un cazan de cult din bronz (găsit la Castelu), ambele din secolul al V-lea a.Ch.; colecţia de amfore greceşti şi fragmente arhitectonice din marmură de la edificiile publice de epocă elenistică, descoperite la Tomis, Histria, Callatis; monumente epigrafice din cetatea de la Albeşti. Perioada romană este intens reprezentată prin materialele descoperite: documente epigrafice, cărămizi ştampilate, stâlpi miliari, elemente de arhitectură, unelte agricole, materiale ceramice diverse, între care se remarcă colecţia de opaiţe, sculptură laică, votivă şi funerară – busturile unor cetăţeni, un cadran solar, reprezentările divinităţilor Venus, Apollo, Hercule, Cybela, Cavalerul Trac, portretele şi stelele funerare. Ultimele două săli ale etajului ilustrează desăvârşirea formării poporului român: locuinţă românească de secol X de la Capidava, reconstituită, obiecte de cult, precum şi aşezământul monahal de la Basarabi. Din perioada bizantină provin: colecţia de monede schifate descoperite la Isaccea, ceramica, uneltele şi podoabele descoperite la Gârliţa, Capul Viilor (Histria), Castelu, Dinogeţia etc. Pentru secolele XVII – XVIII sunt expuse arme, obiecte şi carte de cult, podoabe, obiecte de uz casnic şi vase ceramice smălţuite. Etajul III ilustrează epoca cuprinsă între perioada de destrămare a societăţii feudale până în 1940: obiecte tridimensionale, documente şi fotografii originale, cărţi, hărţi, machete.
– 1978: S-a născut, la Baia Mare, Paula Seling, interpretă, compozitoare, şi fostă realizatoare de emisiuni radio, câştigătoarea trofeului Festivalului internaţional de muzică uşoară „Cerbul de Aur”, ediţia 2002
– 1981: A murit matematicianul Gheorghe Mihoc; a fost considerat, împreună cu Octav Onicescu, creatorul şcolii româneşti de teoria probabilităţilor şi statistică matematică; membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (martie 1980 – decembrie 1981) (n. 1906)
– 1983: A murit Joan Miró, pictor, sculptor şi grafician spaniol. Joan Miró (n. 20 aprilie 1893, Barcelona – d. Palma de Mallorca) a fost un pictor şi sculptor spaniol, influenţat de suprarealism, fără să fi aderat niciodată la această grupare. Teoriile suprarealiste îi întăresc convingerea în necesitatea libertăţii artistice, va rămâne un creator multidimensional şi multilateral: pictează, dar şi sculptează şi stăpâneşte în aceeaşi măsură tehnica ceramicei. Forme frumoase şi stranii, păsări şi stele îl vor însoţi în fiecare zi a vieţii sale, închinate artei şi libertăţii creatoare.
– 1989: Dimineaţa, la Radio şi Televiziune au fost difuzate colinde şi a fost transmisă, în direct, pentru prima dată, slujba de Crăciun de la Catedrala Patriarhală
– 1989: La Târgovişte s-a desfăşurat procesul intentat de statul român lui Nicolae Ceauşescu, fost preşedinte al României (1974-1989) şi lider al PCR (1965-1989), şi Elenei Ceauşescu pentru mai multe capete de acuzare, între care subminarea economiei naţionale; în urma sentinţei, cei doi au fost executaţi prin împuşcare în după-amiaza aceleiaşi zile.
– 1989: S-a constituit Uniunea Democrată Maghiară din România/UDMR (înregistrată oficial la 28.I.1990); primul preşedinte al formaţiunii a fost Domokos Géza (decembrie 1989-ianuarie 1993)
– 1990: A avut loc vizita în România a Regelui Mihai, împreună cu membri ai familiei regale. Între timp, la emisiunea Actualităţi a Televiziunii, s-a anunţat că Regele Mihai a sosit clandestin în ţară, iar prezenţa lui este indezirabilă. Pe autostrada Bucureşti – Piteşti s-a improvizat un baraj cu vehicule militare, suita regală fiind oprită şi condusă la Aeroportul Otopeni unde a fost îmbarcată într-un avion românesc cu destinaţia Elveţia. În comunicatul Guvernului s-a afirmat că vizita a fost neautorizată şi că s-a procedat corect, în spiritul legilor ţării.
 – 1991: A murit matematicianul Constantin Bănică; contribuţii la analiza complexă şi geometria algebrică; membru corespondent al Academiei Române (n. 1942, la Chişinău, azi în R. Moldova)
– 1991: Mihail Gorbaciov anunţă, într-o declaraţie televizată, că demisionează din funcţia de preşedinte al URSS, „având în vedere situaţia care s-a creat odată cu formarea Comunităţii Statelor Independente” (documentul de fondare a CSI, semnat cu câteva zile mai înainte, la 21 decembrie, la Alma-Ata/Kazahstan, consfinţea destrămarea şi dispariţia de pe harta politică a lumii a URSS)
– 1995: A murit Dean Martin, cântăreţ şi actor de film american (n. 1917)
– 1997: A murit regizorul italian de teatru Giorgio Strehler (fost director la „Piccolo Teatro” din Milano şi preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa) (n. 1921)
– 2000: A murit Willard Van Orman Quine, filosof şi logician american (n. 1908)
– 2005: A murit soprana suedeză Birgit Nilsson (n. 1918)
– 2010: A murit Carlos Andrés Pérez, om politic venezuelean, preşedinte al Venezuelei între nii 1974-1979 şi 1989-1993 (n. 1922).

 

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here