S-a întâmplat în 25/26 iulie 1921, ora 0.00

0
53
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 25/26 iulie 1921, ora 0.00: A intrat în vigoare Tratatul de pace între Puterile Aliate şi Asociate şi Ungaria (încheiat la 4.VI.1920, la Trianon/Franţa); recunoaşterea pe plan internaţional a unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial.

     Unele surse, chiar destul de oficiale, ca să le numesc aşa, vehiculează data de 26 iunie ca fiind data intrării în vigoare, ceea ce nu e deloc aşa… În multe documente găsite „la liber” în simple căutări pe internet se specific negru pe alb că a intrat in vigoare la 26 iulie ora 0.00, sau pe 25 iulie ora 24.00… Eu prefer să spun noaptea de 25/ 26 iulie…
         Câteva exemple sunt repetitive în foarte multe documente internaţionale: „the peace treaty of Trianon entered into force on 26 July 1921” sau „Treaty of Trianon: the Treaty between the Allied Powers and Hungary signed at Trianon on June 4, 1920, which came into effect on July 26, 1921”. De ce spun asta? Pentru că, recent, o notă de protest a MAE român către cel ungar vehicula data de 26 iunie… cel puţin aşa spunea toată presa care a prelual comunicatul trimis către agenţii de presă… eu nu l-am găsit pe site-ul MAE dar dacă aşa zic agenţiile de presă, cine-s eu să le contrazic?… Am găsit şi o „chiflă” a unui domn senator, fost ministru de externe,care, pe o iniţiativă legislativă referitoare la ziua Trianon, cu nişte semnături de susţinere la final, vehicula tot data de 26 iunie…Necunoaştere sau… las-o, măi că merge şi aşa?… În fine…
     Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate, inclusiv România, pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte. Tratatul a stabilit frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor,Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia. Tratatul de la Trianon a făcut parte din seria tratatelor încheiate la finalul Primului Război Mondial, celelaltefiind tratatele de pace încheiate de Puterile Aliate cu Germania (la Versailles, în 28 iunie 1919), Austria (la Saint Germain en Laye, în 10 septembrie 1919), Bulgaria (la Neuilly, în 27 noiembrie 1919) și cu Turcia (la Sèvres, semnat la 4 iunie 1920 și repudiat apoi, fiind înlocuit cu tratatul de la Lausanne). Tratatul este divizat în patru părți mari. Prima parte include Pactul Ligii Națiunilor (parte comună pentru toate tratatele de pace încheiate după Primul Război Mondial).
      Partea a doua (articolele 27-35) definește frontierele Ungariei cu statele vecine.În principiu, acestea sunt actualele frontiere ale Ungariei. Frontiera româno-ungară este descrisă în secțiunea a doua a articolului 27 (traseul actualei frontiere între România și Ungaria). În principiu, Tratatul consfințea includerea teritoriului Croației-Slavoniei (partea de nord a Republicii Croația) și Voivodinei (inclusiv treimea de vest a Banatului) în cadrul Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor, a Slovaciei și Ruteniei (azi: Republica Slovacia și, respectiv, Regiunea Transcarpatia din Ucraina) în cadrul Cehoslovaciei, a Transilvaniei și părții răsăritene a Banatului în cadrul României și a Burgenlandului în cadrul Republicii Austriei.
        Partea a treia (articolele 36-78), intitulată „Clauze politice pentru Europa”, conținea o serie declauze privind, pe de o parte, cadrul bilateral al relațiilor dintre Ungaria și statele vecine,recunoașterea unor clauze politice privind anumite state din Europa (Belgia, Luxemburg etc.), dispoziții referitoare la cetățenie, protecția minorităților naționale.Partea a patra (articolele 79-101), intitulată „Interesele Ungariei în afara Europei”, conținea prevederi referitoare la renunțarea de către Ungaria la tratatele încheiate de către Dubla Monarhie cu Maroc, Egipt, Siam (Thailanda de azi) și China.

         Frontierele Ungariei cu statele vecine, astfel cum au fost descrise în tratat, au fost delimitate în anii imediat următori. Singura excepție a fost orașul Sopron (în limba germană Ödenburg) din Burgenland, care, în urma unui plebiscit ținut la data de 14 decembrie 1921, a decis să rămână parte a Ungariei.

        Dispozițiile tratatului referitoare la minoritățile din Ungaria au fost aplicate parțial, astfel că procesul de asimilare a acestora a continuat, Ungaria fiind, în prezent, unul din statele cele mai omogene etnic din Europa. Tratatul de la Trianon a consfințit existența unui stat maghiar independent, ideal al revoluționarilor maghiari de la 1848 și al oamenilor politici maghiari în perioada de sfârșit a Dublei Monarhii, chiar dacă nu în frontierele imaginate de aceștia. În ciuda acestui fapt, Tratatul a fost și continuă să fie perceput în mentalul colectiv maghiar drept o catastrofă.
        Tratatul de la Trianon a consfințit trecerea către statele succesoare sau vecine a 71% din teritoriul Transleithaniei (partea ungară a Dublei Monarhii) și a 63% din populație, aceasta din urmă, în majoritatea ei, alcătuită din etnici ne-maghiari. Totuși, traseul noilor frontiere, în multe cazuri, nu s-a suprapus granițelor etnice (din motive obiective, dată fiind imposibilitatea delimitării exacte a regiunilor cu populație amestecată), astfel că peste 2.535.000 de etnici maghiari au ajuns în afara teritoriului Ungariei, majoritatea lor trăind de-a lungul granițelor din statele succesoare noi.
       Tratatul nu a ocupat un rol la fel de important în conștiința populației statelor succesoare sau vecine; în principiu, pentru acestea Tratatul de la Trianon a consfințit realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Transleithania (partea ungară a Dublei Monarhii) și a consfințit o realitate existentă pe teren (majoritatea teritoriilor fuseseră deja ocupate de către forțele armate ale României, Cehoslovaciei și Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor).
        Deși istoriografia maghiară și unii oameni politici maghiari au susținut că Dubla Monarhie reprezentase o soluție mai echitabilă pentru minorități și că slovacii, croații, rutenii, românii din Transilvania ar fi fost mai favorizați în cadrul Dublei Monarhii decât în statele succesoare, nici un grup etnic din Dubla Monarhie nu a susținut revenirea la starea de lucruri anterioară Primului Război Mondial. Deși slovacii și croații au urmărit să obțină independența aproape imediat după 1920, scopul lor era crearea propriilor state naționale, ideal realizat abia după 1990.
           Deși în perioada 1938-1941 s-a reușit anexarea unor teritorii care aparținuseră Dublei Monarhii (1938 – sudul Slovaciei, 1939 – Ucraina Subcarpatică, 1940 – nordul Transilvaniei, 1941 – teritorii aflate azi în Serbia, Croația și Slovenia), frontierele de la Trianon au fost consfințite din nou în anul 1947, prin Tratatul de Pace de la Paris (10 februarie 1947), încheiat între Puterile Aliate și Ungaria.
        „Ca unii care avem în inimile noastre cultul omeniei, înțelegem și prin experiența proprie, care e lungă de atâtea veacuri, durerile morale cele mari ale altora, pe care-i atinge suprema nenorocire a înfrângerii. Din suflet compătimim pe unguri, ale căror calități de rasă suntem în stare a le prețui, pentru cumplita nenorocire la care i-au adus defecte tot atât de însemnate și neputința de a se conduce în momente de criză. Și, oricât ar fi fost de firesc ca la București să se facă demonstrație pentru triumful final al unei oștiri așa de încercate, care e cea mai mare iubire și mândrie a noastră, n-a stat în intenția noastră să ofensăm suferința. Și am dori ca prin aceasta să fim și provocatorii acelui reviriment în spirite, care ar reda operei comune a civilizației moderne pe un popor maghiar raționabil, fără nimic din acel imperialism copleșitor pentru alții, care exclude până acum pe unguri de la orice colaborație folositoare” – Nicolae Iorga despre momentul 4 iunie 1920.

Surse:

http://aos.ro/editura/carti/978-606-8636-46-7-tratatele-de-la-trianon-si-paris-din-1920-documentele-prin-care-s-a-consfintit-infaptuirea-romaniei-mari

https://books.google.ro/books?id=d-aODlF8jkcC&pg=PA305&lpg=PA305&dq=Trianon+treaty++acting+as+of+1921&source=bl&ots=SIg-YIfYcY&sig=ACfU3U0hBmXlkOHIVtKInS5HLit5qgv80w&hl=ro&sa=X&ved=2ahUKEwig2Nu46__iAhUGuIsKHQUvBqs4ChDoATAGegQICBAB#v=onepage&q=Trianon%20treaty%20%20acting%20as%20of%201921&f=false

http://www.rador.ro/2018/06/04/documentar-tratatul-de-la-trianon-si-lupta-pentru-transilvania/

http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/revistaeconomica/1921/BCUCLUJ_FP_279771_1921_023_036.pdf

https://www.mediafax.ro/politic/mae-despre-marcarea-tragediei-tratatului-de-la-trianon-in-ungaria-rescrierea-istoriei-inacceptabila-18179474

https://www.timpul.md/articol/25-iulie-in-istorie—a-intrat-in-vigoare-tratatul-de-la-trianon-113345.html

http://legal.un.org/riaa/cases/vol_VI/191-292_Tripartite.pdf

https://akademiai.com/doi/pdf/10.1556/AJur.52.2011.2.4

https://encyclopedia.1914-1918-online.net/article/czechoslovak-hungarian_border_conflict

https://www.upit.ro/ro/academia-reorganizata/facultatea-de-mecanica-si-tehnologie-2/departamentul-autovehicule-i-transporturi2/romania-100

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here