S-a întâmplat în 24 noiembrie…

0
42
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 24 noiembrie…

– 1632: S-a născut Baruch (Benedictus de) Spinoza, filosof raţionalist olandez; unul dintre iniţiatorii filosofiei moderne (d.21.02.1677).

– 1642: Abel Tasman este primul european care descoperă insula Van Diemen’s Land (mai târziu numită Tasmania)  Abel Janszoon Tasman (1603, Lutjegast, Groningen, Olanda – 10 octombrie 1659, Batavia, insula Djawa) a fost navigator şi comerciant olandez, explorator al Australiei şi Oceaniei.Este celebru pentru călătoriile sale din 1642 şi 1644, aflat în serviciul United East India Company, fiind primul european cunoscut care a ajuns în insulele Tasmania şi Noua Zeelandă.În 1642 primeşte comanda unei expediţii ce avea drept scop descoperirea de noi tărâmuri în sudul Pacificului, Terra Australis Incognita, necunoscute până atunci europenilor, dar cărora cartografii le bănuiau existenţa.Pe 24 noiembrie 1642, Tasman zăreşte coasta vestică a unei insule, căreia îi dă numele „Pământul lui Van Diemen”, în onoarea guvernatorului de atunci al Companiei Olandeze a Indiilor de Est. Ulterior, colonialiştii englezi îi vor da numele Tasmania.Numele lui Tasman este purtat de mai multe entităţi geografice (Tasmania, Marea Tasmaniei, golful Tasmaniei, râul Tasmania), de animale (diavolul tasmanian, tigrul tasmanian) ş.a.
 – 1691, 24.XI / 4.XII: Prin „Diploma leopoldină”, principatul Transilvaniei era subordonat direct împăratului Austro-Ungariei şi beneficia de un statut separat, care confirma privilegiile celor trei naţiuni politice (maghiari, saşi, secui) şi drepturile celor patru religii recepte (catolică, luterană, calvină şi unitariană)
– 1796: S-a născut  Stephan Ludwig Roth, învăţător sas, participant la Revoluţia de la 1848 din Transilvania; pentru activitatea sa revoluţionară a fost condamnat la moarte şi executat.
 – 1806: S-a născut William Webb Ellis, cleric anglican, acreditat drept inventatorul rugbyului.William Webb Ellis (d. 24 ianuarie 1872) a fost elevul de la Colegiul Rugby din Anglia, care, conform tradiţiei, a luat în braţe balonul în timpul unui meci de fotbal şi l-a purtat în spatele liniei porţii adverse, deşi tradiţia cerea ca punctele să fie înscrise cu piciorul. Gestul lui William Webb Ellis, de a ţine balonul în mâini, într-o fază a jocului în care aşa ceva nu era permis, a făcut ca regulile Colegiului din Rugby să evolueze progresiv. Numele i-a fost acordat trofeului înmânat echipei câştigătoare a Cupei Mondiale la Rugby, care se organizează cu începere din 1987, competiţie la care România a participat la toate ediţiile.
– 1814, 24/25: S-a născut Matei Millo, actor şi cântăreţ, autor de texte dramatice, unul dintre pionierii teatrului românesc (m. 1896).A desfăşurat la Iaşi şi la Bucureşti o activitate multilaterală de actor, director de scenă, autor dramatic, conducător de trupă şi director de teatru, precum şi de profesor. Matei Millo a fost un fervent susţinător al repertoriului naţional şi un interpret strălucit al comediilor lui Vasile Alecsandri.A cultivat în teatrul românesc interpretarea realistă, reacţionând împotriva stilului declamator. Concepţia artistică a lui Matei Millo a influenţat puternic teatrul românesc de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX.Ca autor dramatic a scris comedii satirice. Jocul lui Millo se caracteriza printr-un fin simţ de observaţie, sobrietate, capacitate de nuanţare, minuţiozitate în caracterizarea variată a personajelor, umor şi vervă neobosită. Printre rolurile care i-au asigurat popularitatea se numără travestiurile Chiriţa, Mama Angheluşa, Baba Hârca, Ciubăr din Despot-Vodă, Barbu Lăutaru de V. Alecsandri, Shylock din Neguţătorul din Veneţia de Shakespeare, Sancho Panza din Don Quijote de Cervantes etc.
– 1816: S-a născut pictorul Barbu Iscovescu; participant la Revoluţia din 1848-1849 din Ţara Românească, a realizat stindardul acesteia. Barbu (Baruh, Iehuda) Iscovescu (n. Bucureşti – d. 24 octombrie 1854, Constantinopol), născut într-o familie de meşteri iconari, a fost un pictor şi revoluţionar român de etnie evreu.A studiat la Viena şi la Paris. A participat activ la pregătirea şi la desfăşurarea Revoluţiei de la 1848 din Ţara Românească.Exilat după prăbuşirea revoluţiei, s-a refugiat la Braşov, unde a continuat activitatea revoluţionară. Stabilit pentru un timp la Zemun, lângă Belgrad, Iscovescu a cunocut pe unii revoluţionari sârbi şi le-a executat portretele, precum şi portretul lui Dimitrie Bolintineanu, care se afla acolo.În 1849 a emigrat la Paris, unde a făcut copii după tablouri de mari maeştri din muzee şi, la îndemnul lui Nicolae Bălcescu, a copiat la Biblioteca Naţională, după gravuri de epocă, chipuri de voievozi români. În 1853 s-a aflat alături de alţi români la Bursa, şi a murit în 1854 la Constantinopol, fiind înmormântat din dorinţa sa la cimitirul ortodox grec, în aceeaşi groapă cu prietenii lui revoluţionari, Ion Negulici şi preotul Atanasie Luzin.Constantin D. Aricescu i-a numit „Câteştrei martiri ai libertăţii”. Poetul Dimitrie Bolintineanu a scris un epitaf pe mormântul lui Barbu Iscovescu.
– 1826: S-a născut scriitorul italian Carlo Collodi. Carlo Collodi, pe numele adevărat Carlo Lorenzini, (n. Florenţa Italia; d. 26 octombrie 1890 în Florenţa) a fost un scriitor şi ziarist italian, autor al unor unor cărţi didactice pentru copii.Activitatea lui de scriitor a început la vârsta de 20 de ani, prin recenzii pentru catalogul unui librar florentin. Acontinuat cu recenziile articolelor pentru periodicul „L’ Italia Musicale” (Italia Muzicală), una dintre revistele de specialitate cele mai importante din Italia.Ca jurnalist, a crescut în faimă în doar câţiva ani, contribuind la o mare varietate de periodice de pe întreg întinsul Italiei şi prin conducerea sau chiar fondarea unor ziare importante.În anii 1850, Carlo Lorenzini îşi extinde preocupările de jurnalist cu cele de autor dramatic şi scriitor, dând o atenţie deosebită dezvoltării operei şi dramei. Anul 1856 a marcat prima utilizare a pseudonimului Carlo Collodi, pe care îl va adopta definitiv pentru semnarea cărţilor sale în anii 1870 şi 1880. Carlo Collodi a început să scrie cărţi pentru copii în 1876, odată cu publicarea culegerii I raconti delle fate (Povestirile zânelor). Au urmat o serie de cărţi special concepute pentru uz şcolar: Giannettino (Ionel), Minuzzolo (Micuţul), L’Abbaco di Giannettino (Socotitoarea lui Ionel), La Grammatica di Giannettino (Gramatica lui Ionel), Il Viaggio per l’ Italia di Giannettino (Călătoria lui Ionel prin Italia) şi La Lanterna Magica di Giannettino (Lanterna fermecată a lui Ionel). În anul 1881 a început să contribuie regulat la una din primele reviste pentru copii din Italia, „Ziarul pentru copii”, care în primul său număr a publicat primul episod din Aventurile lui Pinocchio. Carlo Collodi a murit subit la Florenţa în 1890 şi a fost înmormântat în cimitirul eroilor din orăşelul San Miniato la Monte.El este autorul celebrului roman Le avventure di Pinocchio. Storia di un burattino. Numele pseudonimului său vine la satul Collodi, situat între Lucca şi Pistoia, unde s-a născut mama sa Angela Orzali, şi unde şi-a petrecut şi el o bună parte din copilăria lui.Gepetto, un tâmplar dintr-un mic orăşel italian, găseşte într-o bună zi o buturugă năzdrăvană, din care ciopleşte o păpuşă de lemn pe care o botează Pinocchio. Aceasta trece printr-o mulţime de peripeţii, din care învaţă ce înseamnă să fii bun şi ascultător. Drept recompensă, „Zâna cea Bună” o va transforma într-un băieţel adevărat.
– 1843: Mihail Kogălniceanu a rostit memorabilul „Cuvânt de deschidere al celui dintâi curs de istorie naţională” la Academia Mihăileană din Iaşi, în care defineşte istoria şi rolul ei în cristalizarea conştiinţei naţionale
-1858: S-a născut Marie Bashkirtseff, pictor rus, scriitor şi filozof (d. 31.10.1884)
-1859:A fost publicată „Originea Speciilor”, controversata lucrare a naturalistului englez Charles Robert Darwin (1809-1882…Charles Darwin (n. 12 februarie 1809, Shrewsbury, Shropshire – d. 19 aprilie 1882, Down, lângă Beckenham, Kent) este cel mai celebru naturalist britanic, geolog, biolog şi autor de cărţi, fondatorul teoriei referitoare la evoluţia speciilor (teoria evoluţionistă). A observat că toate speciile de forme de viaţă au evoluat de-a lungul timpului din anumiţi strămoşi comuni, ca rezultat al unui proces pe care l-a numit „selecţie naturală”, toate acestea fiind publicate în cea mai celebra scriere a sa, „Originea speciilor”  (1859).
– 1864: S-a născut Henri de Toulouse-Lautrec, pictor şi litograf francez.Henri de Toulouse-Lautrec (n. Albi – d. 9 septembrie 1901, Malromé/Gironde) a fost un pictor francez din perioada postimpresionistă. În ciuda faptului că experienţele diferitelor curente artistice de la sfârşitul secolului al XIX-lea nu-i erau străine, activitatea sa nu poate fi încadrată în vreo categorie schematică. O spunea el însuşi: „Nu aparţin nici unei şcoli. Lucrez singur în ungherul meu”.Originalitatea picturii sale corespunde personalităţii sale neobişnuite.Stilul lui deosebit de personal i-a dat posibilitatea să capteze spiritualitatea epocii sale, a acelei epoci în care a trăit şi pe care a observat-o atât de pătrunzător.Henri de Toulouse-Lautrec s-a născut în 1864 în orăşelul Albi situat în partea de sud-est a zonei centrale muntoase a Franţe.Era fiul contelui Alphonse Toulouse-Lautrec-Montfa, care provenea dintr-o veche familie de aristocraţi. În 1872, începe studiile la liceul de elită Fontanes, dar, din cauza problemelor de sănătate, rămâne acasă, urmărind viaţa colorată şi palpitantă a părinţilor săi. La 30 mai 1878, cade de pe un scaun şi-şi fracturează femurul stâng. Vara următoare accidentul se repetă, de data aceasta de partea dreaptă, tot la nivelul femurului. Toulouse-Lautrec rămâne invalid şi nu mai creşte în înălţime, talia lui Toulouse-Lautrec la maturitate fiind de numai 152 cm. Viitorul artist însă, îşi descoperă înclinaţia pentru desen.În anul 1882, Toulouse-Lautrec începe studiile de pictură sub îndrumarea lui Léon Bonnat, reprezentant al stilului academic.Continuă apoi în atelierul lui Fernand Cormon. La început păşeşte în direcţia impresionismului, dar mai târziu alege curente mai moderne. Tânărul artist descoperă cartierul Montmartre, în vara anului 1884 părăseşte casa părintească din Paris şi se mută în locuinţa tânărului pictor Grenier, într-o casă unde fusese atelierul lui Edgar Degas, pe care Lautrec îl considera ca fiind unul dintre maeştri săi.Toulouse-Lautrec descoperă o lume complet necunoscută pentru el până acum, şi acest lucru nu rămâne fără urmări nici asupra picturii sale. Pentru început, abordează temele preferate naturaliştilor, care vor predomina şi în pictura sa ulterioară: distracţiile de bulevard, petrecerile dansante, circul, cabaretul, teatrele, precum şi portretele oamenilor de la periferia societăţii (prostituate, alcoolici).Începând de la mijlocul anilor optzeci, Lautrec trăieşte aproape în exclusivitate o viaţă de noapte.Este un vizitator permanent al cabaretelor, consumă din ce în ce mai mult alcool, în special absinth, şi i se întâmplă să petreacă săptămâni întregi în stabilimente rău famate.Aceste peregrinări nocturne reprezintă surse de inspiraţie ale lucrărilor sale. Prima expoziţie personală a avut loc în 1886 în cabaretul „Mirliton”. Un an mai târziu expune la Toulouse, la expoziţia internaţională a reprezentanţilor Academiei de Arte Frumoase.Nu participă la expoziţiile Salonului oficial de la Paris, în schimb se prezintă la Salonul Independenţilor, care se desfăşoară sub deviza „Fără juriu, fără premii”.Aici expune în compania unor artişti ca Georges Seurat, Paul Signac sau Camille Pissarro.În martie 1890, la cel de-al şaselea Salon al Independenţilor, Toulouse-Lautrec prezintă tabloul „Dansul la Moulin Rouge”. Ultima parte a vieţii lui Toulouse-Lautrec devine dramatică. Modul de viaţă pe care l-a dus timp de zece ani nu rămâne fără efect asupra sănătăţii sale şi aşa deficitară.Creează însă în continuare, chiar şi după nopţile pierdute, circa şaizeci de litografii care sunt expuse în aprilie 1898 în filiala londoneză a Galeriei „Goupil”. Din cauza intoxicaţiei alcoolice şi a lipsei de somn, are halucinaţii. O cură de dezintoxicare rămâne fără succes. La 15 iulie 1901 părăseşte Parisul, mama sa îl duce la moşia familiei, la Malromé din departamentul Gironde. La 9 septembrie moare în braţele acesteia.
– 1864: A murit geologul şi chimistul american Benjamin Silliman (n. 1779)
-1864: A fost înfiinţată Casa de Economii şi Consemnaţiuni – C.E.C. Primul sediu al tinerei instituţii a fost în Hanul Şerban Vodǎ care se gasea in locul actual al sediului BNR, pe Str Lipscani
-1865, 24.XI / 6.XII: În cadrul Dietei Transilvaniei de la Cluj (ale cărei lucrări au început la 8/20.XI.1865) s-a votat încorporarea Transilvaniei la Ungaria (potrivit decretului imperial emis în august acelaşi an); autonomia principatului era, astfel, desfiinţată, urmând ca interesele acestui teritoriu locuit majoritar de români să fie discutate şi hotărâte de Dieta de la Budapesta
– 1868: S-a născut Scott Joplin, pianist American (d. 01.04.1917)
– 1877: Mihai Eminescu a început colaborarea la ziarul „Timpul”, cu articolul „Bălcescu şi urmaşii lui”
– 1879: Italia a recunoscut independenţa României. S-au stabilit relaţiile diplomatice dintre cele doua state (24 nov./6 dec.)
– 1887: S-a născut Erich von Manstein, general german (d. 09.06.1973)
– 1889: S-a născut prozatorul Ionel Pop (m. 1985). După cursuri secundare la Năsăud şi la Blaj, absolvite în 1907, face studii de drept la universităţile din Budapesta, Berlin şi Munchen, susţinându-şi în 1911 doctoratul la Budapesta. Devine avocat stagiar la Blaj, iar din 1915 la Târgu Mureş. În 1918 este secretar al Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, ulterior de mai multe ori deputat şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.După 1944 profesează la Cluj, iar din 1948 se stabileşte la Bucureşti Debutează în 1908 la „Românul” din Arad. Între 1932 şi 1947 este redactor al revistei de vânătoare-pescuit-chinologie „Carpaţii”. Fin observator al naturii, al vieţuitoarelor din păduri şi din ape, Pop este un vânător şi un pescar animat de un „sentiment cavaleresc”. Face mai mult literatură decât vânează, asemenea lui Mihail Sadoveanu, căruia i-a fost călăuză de vânătoare în munţii Sebeşului.Pop îşi relevă bogatele cunoştinţe de naturalist în lucrări precum Capra neagră, Vulpea şi Mamifere din România (I-II, 1971, în colaborare cu Vasile Homei) ori în romane, cum se întâmplă în Inima pădurii. Dar mai la îndemână îi este povestirea, exersată cu succes în culegerile Întâlniri cu animale, Întâlniri neaşteptate, De la urs la pănţăruş, Poieniţa ielelor şi Văpaia sau în paginile memorialistice intitulate Îmi aduc aminte, unde este evocat şi Mihail Sadoveanu. Câteva volume ca De la urs la pănţăruş, Întâlniri neaşteptate şi Paşi prin lumea păsărilor, i-au fost traduse în limba germană, o versiune semnată de Yves Auger apărând şi în franceză – Rencontres avec Ies betes.
– 1889: S-a născut Constantin Karadja, istoric, bibliograf şi bibliofil (căutător de rarităţi şi editor de izvoare istorice); membru de onoare al Academiei Române (m. 1950)
– 1900: S-a născut Maria Cernovodeanu, pianistă şi profesoară (m. 1968)
– 1902: S-a născut N. Crevedia (pseudonimul lui Nicolae Ion Cârstea), poet, prozator şi publicist (m. 1978)
– 1908: S-a născut regizorul polonez de film Aleksander Ford (m. 1980, la Los Angeles/SUA)
– 1909: S-a născut poetul Ion Sofia Manolescu (m. 1993)
– 1912: S-a născut regizorul Victor Iliu, unul dintre maeştrii filmului românesc (m. 1968, la Roma)
– 1913: S-a născut Geraldine Fitzgerald, actriţă americană de origine irlandeză (d. 17.07.2005)
– 1914: S-a născut Lynn Chadwick, sculptor britanic (d.25.04.2003)
– 1920: A murit Alexandru Macedonski, poet, prozator şi dramaturg; promotor al simbolismului în poezia română; membru post-mortem al Academiei Române (din 2006). Alexandru A. Macedonski (n. 14 martie 1854, Bucureşti — d. Bucureşti) a fost un poet, prozator, dramaturg, şi publicist român. Supranumit poetul rondelurilor, inspirându-se din literatura franceză este primul reprezentant al simbolismului în literatura română. Iniţiatorul cenaclului şi revistei literare Literatorul, susţine modernizarea poeziei româneşti, fiind într-o continuă polemică cu junimiştii, polemici care i-au afectat serios cariera literară şi viaţa. Notabile sunt polemicile sale cu Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi, mai târziu, Ion Luca Caragiale.Pe de altă parte, Alexandru Macedonski a încurajat, la începuturile activităţii lor scriitoriceşti, numeroşi tineri talentaţi, printre care George Bacovia, Tudor Vianu, pe care i-a publicat în revista sa Literatorul.În anul 1873 scoate ziarul Oltul, iar în anul 1896 revista Liga ortodoxă în care vor debuta, printre allţii, Tudor Arghezi şi Gala Galaction.
– 1920: S-a născut poetul Nicolae Tăutu (m. 1972). După ce frecventează liceele militare din Târgu Mureş şi Cernăuţi, face ultimele clase la Liceul „Aron Pumnul” din Cernăuţi, absolvind în 1940.În 1942 termină cursurile Şcolii de Ofiţeri de Infanterie de la Bucureşti. Va lupta pe frontul de Vest, în calitate de comandant de companie. După 1944 lucrează ca redactor în presa militară, fiind, între altele, corespondent special la „Apărarea patriei” şi redactor-şef la „Viaţa militară”. A făcut parte, un timp, din Consiliul Uniunii Scriitorilor. Primele versuri îi apar în „Freamătul literar”, iar producţia lirică de început o strânge în placheta Tăceri pentru apă vie, ieşită de sub tipar în 1940, pe când era elev în ultima clasă de liceu.Versurile, proza, fragmente din lucrările dramatice şi o bogată publicistică, dar şi numeroase amintiri sau schiţe umoristice sunt incluse în mai multe publicaţii ale vremii.Scriitor prolific, Tăutu e autor de poezie, roman, piese de teatru, scenarii literare, librete de operă, schiţe umoristice etc.Valoarea lor literară e însă discutabilă din cauza numeroaselor concesii făcute imperativelor social-politice ale vremii. Versurile din primele volume, Tăceri pentru apă vie şi Mătănii de zăpadă (1943), poartă amprenta elegiacă, nostalgică a poetui rus. Antologia Cântarea cântărilor mele (1971) cuprinde poeme din anii 1940-1971, ceea ce aduce împreună lirica începuturilor şi versificările activiste, angajate, în felul lui Mihai Beniuc.Cartea surprinde prin structură, fiind organizată în cicluri care poartă ca titluri indicaţii muzicale (Andante, Allegretto).
– 1925: S-a născut William F. Buckley, scriitor american, întemeietor al revistei de prestigiu „National Review”; în anul 1966 a iniţiat talk–show–ul „Firing Line”, pentru care a primit Premiul Emmy (1969) şi care a devenit cea mai longevivă emisiune de acest tip din istoria televiziunii americane, încheindu–se abia în 1995 (d.27.02.1998)
– 1926: S-a născut Tsung-Dao Lee, fizician chinez.Tsung-Dao Lee  este un fizician american de origine chineză, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1957, împreună cu Chen Ning Yang pentru descoperirea teoretică a violării legii parităţii la interaciunile slabe, teorie verificată experimental de Chien-Shiung Wu. Lee şi Yang au fost primii chinezi care au câştigat Premiul Nobel.
– 1927: A murit Ion (Ionel) I.C. Brătianu, om politic liberal, unul dintre făuritorii României Mari; preşedinte al Partidului Naţional Liberal (din 1909 până la încetarea sa din viaţă); în mai multe rânduri ministru şi prim-ministru; membru de onoare al Academiei Române din 1923 (n. 1864).
– 1929: A murit Georges Benjamin Clemenceau, om politic şi ziarist francez; prim-ministru (1906-1909, 1917-1920); preşedinte al Conferinţei de pace de la Paris (1919-1920), unul dintre autorii Tratatului de pace de la Versailles (n. 1841)
– 1932: S-a născut Dumitru Carabăţ, scenarist, teoretician de film şi autor de cărţi de specialitate. Primeşte, în 1963, la Cannes, premiul pentru scenariul filmului „Codin”, scris în colaborare cu Yves Jamiaque şi Henri Colpi („Spre o poetică a scenariului cinematografic”).Dumitru Carabăţ a debutat în filmul de lung metraj la 27 de ani, semnând scenariul filmului Secretul cifrului. De-a lungul carierei de scenarist, a fost răsplătit cu Premiul pentru Cel mai bun Scenariu la Festivalul de la Cannes în 1963 pentru scenariul filmului Codin, Marele Premiu la Festivalul de Film de la Bruxelles, ediţia 1976, pentru Zidul şi două premii ale Asociaţiei Cineaştilor din România (ACIN), pentru Vulcanul Stins şi Cântec în zori. Dumitru Carabăţ este fondatorul şcolii româneşti de scenaristică. Cel mai important teoretician român al scenariului cinematografic, cu peste 50 de ani de experienţă la catedră în cadrul UNATC „I.L. Caragiale” din Bucureşti, Dumitru Carabăţ este o figură marcantă a istoriei cinematografului românesc nu numai pentru scenariile sale, transpuse pe marele ecran de regizori precum Constantin Vaeni, Mircea Săucan, Dinu Tănase ori Sergiu Nicolaescu, ci şi pentru volumele sale, care au stat la baza pregătirii teoretice a zeci de generaţii de scenarişti români. Spre o poetică a scenariului cinematografic – primul şi, până în prezent, singurul manual autohton de scenaristică şi Studii de tipologie filmică sunt două dintre cele mai cunoscute şi mai folosite cărţi de teorie scenaristică publicate în ţara noastră.
– 1941: S-a născut actorul Emil Hossu (m. 2012). Din filmografie : „Secretul lui Bachus”, „Cel mai iubit dintre pământeni”(n.Ocna Sibiului)
– 1941: A fost deschis de către nazişti, la Terezin (Terezienstadt), cel mai mare lagăr de concentrare de pe teritoriul fostei Republici Cehoslovacia
– 1953: S-a născut interpretul folk Ilie Stepan , fostul lider al trupei Pro Musica
– 1954: S-a născut regizorul bosniac de film Emir Kusturica („Pisica albă, pisica neagră”, „Vremea ţiganilor”)
– 1957: S-a născut Doru Mareş, poet si critic de teatru român
– 1957: A murit pictorul mexican Diego Rivera, figură importantă a culturii latino-americane a secolului al XX-lea. Diego María de la Concepción Juan Nepomuceno Estanislao de la Rivera y Barrientos Acosta y Rodríguez (n. 8 decembrie 1886,Guanajuato, Guanajuato – d. Ciudad de Mexico) a fost un pictor mexican, un comunist activist şi soţul pictoriţei Frida Kahlo(între 1929–1939 şi 1940–1954).Stilul simplu şi coloritul viu al lucrărilor sale au fost mult influenţate de arta si cultura aztecă, de frecele Renaşterii italiene, precum şi de întâlnirea cu Picasso; din combinaţia acestora a rezultat un stil personal inconfundabil.Deşi mai mult un bolşevic decât un comunist înrăit, Rivera şi-a aratat constant angajamentul faţă de cauza socialistă şi comunistă prin modul de realizare al propriilor sale picturi murale, prin prietenia sa apropiată cu Lev Troţki şi prin ataşamentul faţă de Partidul Comunist Mexican (din care a fost ulterior dat afară întrucât îl criticase pe Stalin şi birocraţia sovietică).
– 1962: A murit poetul George Gregorian; a scris şi texte pentru spectacolele de revistă ale lui Constantin Tănase (n. 1886)
– 1963: Lee Harvey Oswald, asasinul preşedintelui Kennedy, este ucis de Jack Ruby, proprietar al unui club de noapte
 1967: A murit istoricul literar Gheorghe Constantin Nicolescu (n. 1911)
– 1967: A murit actorul Niki Atanasiu (n. 1907)
– 1970: S-a născut Dana Mândru, scriitoare de proză şi piese de teatru; piesa „Scara” a fost nominalizată în anul 1997 la Gala Premiilor UNITER pentru „Cea mai bună piesă românească a anului”
– 1970: Vizita oficială în Marea Britanie a preşedintelui Consiliului de miniştri, I.Gh. Maurer; este primit de regina Elisabeta a II-a şi poartă convorbiri cu primul ministrul Harold Wilson
– 1972: A murit inginerul Henri Coandă, pionier al aviaţiei mondiale; a construit, în 1910, primul avion cu reacţie din lume, încercat de el în acelaşi an; membru al Academiei Române. Henri Marie Coandă (n. 7 iunie 1886 – d. 24/25 noiembrie 1972) a fost un academician şi inginer român, pionier al aviaţiei, fizician, inventator, inventator al motorului cu reacţie şi descoperitor al efectului care îi poartă numele.A fost fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918.
– 1974: A murit Nina Façon, istoric literar şi eseist; ca specialistă în limba şi literatura italiană a realizat dicţionare (în colaborare), o „Istorie a literaturii italiene” (1969), numeroase traduceri (n. 1909).După absolvirea liceului în oraşul natal, a obţinut trei licenţe, în filologie modernă (1931), filosofie (1932) şi istoria artei (1934), care au prefigurat cariera universitară la Bucureşti şi în străinătate (în Italia, la Padova şi Bari), preocupările istorico-literare şi perspectiva filosofică de tratare. A debutat cu articole la revista „Roma”, în 1932, iar editorial, cu volumul Michelangelo poet, apărut în 1939, susţinută ca teză de doctorat în 1938. Direcţia istorico-literară şi filosofică a interpretărilor se conturează mai ferm în Concepţia omului activ (1946), impunându-se ca o coordonată fundamentală în activitatea ei ulterioară. La fel se întâmplă cu volumulIntelectualul şi epoca sa (1966). Preferinţa pentru individualităţile proeminente este evidentă în expunerea monografică Blaise Pascal (1969).. Volumul Varia italica (1975) conţine scurte expozeuri atestând aceeaşi tendinţă de integrare a unui creator în ritmurile ideilor epocii, completate cu evocări analitice (Cesare Pavese, Giorgio Bassani, Antonio Gramsci etc.) şi investigaţii comparatiste, de cele mai multe ori binare (italiană-germană şi italiană-franceză).Scrise într-o formulă stilistică necăutată, studiile sunt bine susţinute documentar, lucide şi dense în substanţa lor ideatică.
– 1975: S-a născut Marius Rizea, actor român de teatru şi film
– 1977: A murit economistul Victor Slăvescu; specialist în domeniile creditului, monedei şi tehnologiei bancare; a iniţiat seria de monografii consacrate unor economişti români de seamă din secolul al XIX-lea; membru al Academiei Române (n. 1891)
– 1979: A murit Adina-Paula Moscu, desenator şi pictor (n.03.03.1908)
– 1987: A murit juristul Eugen Barasch; lucrări de drept civil şi de dreptul familiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1906)
– 1988: Celebrul oceanograf Jacques Yves Cousteau este ales membru al Academiei Franceze.
– 1989:Revoluţia de Catifea: Secretarul general al Partidului Comunist Cehoslovac, Miloš Jakeš, demisionează
– 1989: În ciuda evenimentelor din ţările vecine, Nicolae Ceauşescu este reales, cu unanimitate de voturi, în funcţia de secretar general al PCR
– 1991: A murit cântăreţul Freddie Mercury (pe numele adevărat Farrokh Bulsara), stabilit în Anglia, component al formaţiei Queen (n. 1946, în Zanzibar).Muzician, compozitor si textier britanic, cunoscut ca lider al formatiei britanice de muzica rock Queen, Mercury a fost recunoscut pentru calitatile vocale remarcabile de tenor si pentru prestatiile live. În calitate de compozitor, a compus multe hituri internationale, printre care Killer Queen, Bohemian Rhapsody, Somebody to Love, We Are the Champions si Little Thing Called Love. Desi formatia Queen nu a fost foarte apreciata de criticii de muzica rock, ca dovada indirecta fiind nominalizarea sa foarte târzie în Rock and Roll Hall of Fame, doar în anul 2001, formatia a fost si continua sa fie extrem de iubita si apreciata în întreaga lume. „Brandul” Queen a reusit sa vânda pâna în prezent aproape o jumatate de miliard de albume. Formatia a petrecut mai multe saptamâni în UK Album Chart decât oricine altcineva în istoria muzicii, mai mult decât chiar The Beatles. Doua dintre cântecele lui Freddie,  We Are the Champions si Bohemian Rhapsody, au fost recunoscute drept cele mai bune cântece din toate timpurile de asociatii importante precum Sony Ericsson si Guinness World Records.În 2006, Time Asia l-a clasificat pe Mercury drept unul dintre cele mai importante personalitati ale ultimilor 60 de ani. Pe de alta parte, Mercury a fost criticat ca si-a tinut secreta originea, preferintele sexuale si îmbolnavirea de SIDA.
– 1994: A murit poetul George Almosnino (n. 1936)
– 1999: A murit istoricul Dan Cernovodeanu, specialist în heraldică şi genealogie (n. 1921). Unele surse dau ca dată a morţii 25 noiembrie 1999
– 2004: A murit interpretul de muzică uşoară Ionel Miron (n. 1932)
-2004: A murit (la Nassau/Bahamas) scriitorul de origine britanică Arthur Hailey; autor al volumelor „Aeroportul” şi „Hotelul” (n. 1925)
– 2004: A fost inaugurat, la Bucureşti, Muzeul Costumelor Populare din România.Muzeul Costumelor Populare din Romania inaugurat în data de 24 noiembrie 2004, se află sub tutela Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” şi este găzduit de către Palatul Parlamentului, într-una din sălile acestuia aflate la parterul clădirii.În cadrul muzeului vă puteţi bucura de o colectie de costume populare româneşti, ce ilustrează portul popular femeiesc şi bărbătesc din zonele Muscel-Argeş, Dâmboviţa, Vâlcea şi Teleorman.

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here