S-a întâmplat în 24 aprilie 1918, 24 aprilie/7 mai: Încheierea Tratatului de Pace de la Bucureşti, dintre România, pe de o parte, şi Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, pe de altă parte. Tratatul, cunoscut și ca „Pacea de la Buftea-București” nefavorabil României, nu a fost niciodată ratificat, dispozițiile sale nu au intrat în vigoare decât timp de șase luni, iar când Puterile Centrale au început să dea semne de epuizare la rândul lor, în octombrie 1918, înțelegerile au fost anulate de guvernul Marghiloman, România reluând ostilitățile împotriva lor, cu ajutorul armatei franceze condusă de generalul Berthelot. Aceasta a condus la Marea Unire din decembrie 1918 prin care toate teritoriile cu populație majoritară românească au intrat în componența României.
La 24 aprilie/7 mai 1918, are loc semnarea Tratatului de pace de la Bucureşti dintre România pe de o parte şi Germania, Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia pe de altă parte, prin care se stabilea:
– Armata română era demobilizată.
– România trebuia să retrocedeze Dobrogea de Sud („Cadrilaterul”) și să cedeze o parte a Dobrogei de Nord (la sud de linia Rasova – Agigea) Bulgariei, care re-anexase deja „Cadrilaterul” în decembrie 1916; restul Dobrogei, deși rămânea în proprietatea nominală a României, urma să fie controlat și ocupat de Germania și Bulgaria până la semnarea unui tratat care ulterior urma să devină definitiv.
– Austro-Ungaria îşi mărea teritoriul de-a lungul crestelor şi trecătorilor Carpaţilor (România pierzând o suprafață care însuma 5 600 kmp în favoarea Austro-Ungariei);
– Se stabilea controlul german asupra economiei Romaniei, prin instituirea unui monopol asupra petrolului românesc pe 90 de ani, a comerţului cu cereale, a exploatării şi prelucrării lemnului, căilor ferate române etc. de către Germania.
– Simultan, dar în afara tratatului, Puterile Centrale acceptau să nu se opună unirii Basarabiei cu Romania, astfel că, deși învins, regatul român ar fi ieșit oricum mărit din război… Adică ne dădeau ce nu le aparţinea lor!…
În acel moment România nu mai avea nici o cale să se apere: o nouă ofensivă a armatelor germane, austro-ungare şi bulgăreşti, ar fi dus la distrugerea totală a ţării. În Consiliul de Coroană care a hotărât negocierile cu Puterile Centrale, regele Ferdinand ceruse părerea generalilor – şi toţi au spus că vor rezista, dar un colonel de intendenţă a scos un tabel şi a informat conducerea că armata mai dispunea de gloanţe pentru 7 zile de luptă, obuze pentru 4 zile şi hrană pentru 6 zile.
Liniile de aprovizionare prin Rusia ţaristă fuseseră spulberate de revoluţia bolşevică, iar trupele ruseşti din România se bloşevizau în ritm alert. Pacea de la Bucureşti ar fi trebuit să încheie participarea României la Primul Război Mondial şi a venit ca un acord final al Armistiţiului de la Focşani (26 noiembrie / 9 decembrie 1917) şi al Păcii preliminare de la Buftea (20 februarie / 5 martie 1918).
Din partea română tratatul a fost semnat de prim-ministrul Alexandru Marghiloman, cea mai potrivită persoană pentru a semna un acord de pace cu germanii, dat fiind faptul ca era un germanofil. Din păcate, mulţi oameni îl blamează pe Marghiloman, atribuindu-i eticheta de trădător dar cineva trebuia să-şi asume ingrata misiune… Iar Ferdinand a ştiut asta, încredinţând-i lui Marghiloman „cartoful fierbinte”…
Totuşi, Tratatul de Pace de la Bucureşti nu a fost niciodată ratificat de Parlamentul României sau promulgat de Regele României Ferdinand I, iar dispoziţiile sale nu au intrat în vigoare decît timp de şase luni, iar cînd Puterile Centrale au început să dea semne de epuizare la rîndul lor, în octombrie 1918, înţelegerile au fost anulate de guvernul Marghiloman, România reluând ostilităţile împotriva lor, cu ajutorul armatei franceze condusă de generalul Berthelot.
Au urmat Războiul româno-ungar din 1919, care s-a soldat cu înfrângerea Ungariei sovietice, precum şi desăvârșirea Marii Uniri, prin care toate teritoriile istorice cu populație majoritară românească au intrat în componența României.
Surse:
http://www.romania-actualitati.ro/tratatul_de_pace_de_la_bucuresti_mai_1918-116934
http://ziarullumina.ro/100-de-ani-de-la-semnarea-tratatului-de-pace-de-la-buftea-133257.html
https://moldova.europalibera.org/a/pacea-de-la-bucurești-24-aprilie-7-mai-1918-(iii)/29533791.html
Alte articole găsiţi aici.
Nicolae Uszkai
