S-a întâmplat în 23 iunie 1912

0
30

S-a întâmplat în 23 iunie 1912: S-a născut Alan Turing, matematician, logician, criptanalist (specialist, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în decriptarea codurilor naziştilor) şi informatician (contribuţii semnificative la realizarea calculatoarelor moderne) englez.  Alan Mathison Turing, (n. Maida Vale, Regatul Unit– d. 7 iunie 1954, Wilmslow, Regatul Unit) a fost un informatician, matematician, logician, criptanalist, filosof și maratonist britanic. A fost o personalitate deosebit de influentă în dezvoltarea informaticii, aducând o formalizare a conceptelor de „algoritm” și „computație” cu mașina Turing, care poate fi considerată un model de calculator generic. Turing este considerat a fi părintele informaticii și inteligenței artificiale teoretice.

     În timpul celui de- al doilea război mondial, Turing a lucrat pentru Government Code and Cypher School (GC&CS) la Bletchley Park, centrul de criptanaliză al Regatului Unit. O vreme, a condus Hut 8, secțiunea responsabilă de criptanaliza mesajelor codificate ale Marinei Germane. A pus la punct mai multe tehnici de spargere a cifrurilor germane, între care îmbunătățiri aduse metodei polonezei interbelice, o mașină electromecanică ce putea găsi setări ale mașinii Enigma.

     Rolul-cheie jucat de Turing în decodificarea mesajelor interceptate le-a permis Aliaților să-i învingă pe naziști în mai multe lupte cruciale, inclusiv în Bătălia Atlanticului; se estimează că activitatea echipei de la Bletchley Park a scurtat războiul în Europa cu doi până la patru ani. După război, a lucrat la National Physical Laboratory, unde a proiectat ACE, unul dintre primele proiecte de calculator cu program stocat.

        În 1948, Turing a mers să lucreze cu Max Newman la Laboratorul de Computing de la Universitatea din Manchester, unde a contribuit la dezvoltarea calculatoarelor și a devenit interesat de biologia matematică. A scris un articol despre bazele chimice ale morfogenezeiși a anticipat descoperirea reacțiilor chimice oscilatoare cum ar fi reacția Belousov-Jabotinski, observată pentru prima oară în anii 1960.

       În 1952, Turing a fost judecat pentru homosexualitate, pe când acest comportament sexual era încă încriminat în Regatul Unit. A acceptat un tratament cu injecții de estrogen (castrare chimică) drept alternativă la închisoare. Turing a murit în 1954, cu 16 zile înainte de a împlini 42 de ani, în urma otrăvirii cu cianură. O anchetă a determinat drept cauză a morții sinuciderea; mama sa și alții cred că a fost un accident. În 2009, în urma unei campanii desfășurate pe Internet, prim ministrul britanic Gordon Brown a prezentat scuze publice în numele guvernului britanic pentru „modul îngrozitor în care a fost tratat”. Regina Elisabeta a II-a l-a grațiat postum în 2013.
        În 1999, revista Time l-a inclus pe Turing în seria de 100 cei mai importanți oameni ai secolului al XX-lea afirmând: „rămâne faptul că oricine bate la o tastatură, deschide o foaie de calcul sau un program de prelucrare de text, lucrează pe un exemplar de mașină Turing.” În 2002, Turing a fost clasat pe locul al douăzeci și unulea în sondaju BBC 100 Greatest Britons după un vot în Regatul Unit. În 2006, scriitorul și matematicianul britanic Ioan James l-a ales pe Turing între cei douăzeci care apar în cartea sa despre figuri istorice celebre care ar fi putut avea unele trăsături ale sindromului Asperger.

 Surse:

https://www.britannica.com/biography/Alan-Turing

http://www.mathcomp.leeds.ac.uk/turing2012/

https://www.turing.org.uk

https://www.todaysoftmag.ro/article/2792/alan-turing-codul-enigma-si-inteligenta-artificiala-interviu-cu-dermot-turing

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here