S-a întâmplat în 23 decembrie 1823

0
48
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 23 decembrie 1823: S-a născut compozitorul Alexandru Flechtenmacher, autorul melodiei „Hora Unirii”.Alexandru Flechtenmacher (n. Iaşi – d. 28 ianuarie 1898, Bucureşti), pe numele său complet Alexandru Adolf Flechtenmacher, a fost un compozitor, violonist, dirijor şi pedagog din Moldova. Alexandru Flechtenmacher a fost fiul juristului Christian Flechtenmacher (1785 – 1843), un jurist sas stabilit în Principatul Moldovei.

     În perioada 1 noiembrie 1864-1869 Alexandru Flechtenmacher a fost director la Conservatorul de Muzică și Declamațiune din București, instituție care a devenit ulterior Universitatea Națională de Muzică din București.

       Este autorul primei operete româneşti, „Baba Hârca“, pe text de Matei Millo.  Premiera a avut loc pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Naţional din Iaşi.  A compus, de asemenea, muzica pentru Hora Unirii, pe versurile scrise în 1855 de poetul Vasile Alecsandri, precum şi primele vodeviluri şi cuplete pentru piesele lui V. Alecsandri şi cântece patriotice.Lui Alexandru Flechtenmacher i-a luat numai o zi să compună melodia care avea să strângă laolaltă milioane de oameni. Avea 36 de ani când prietenul său, Vasile Alecsandri, i-a lăsat nişte versuri pentru care şi-ar fi dorit ca el să găsească o melodie potrivită. Compozitorul s-a aşezat la pian şi, până seara, melodia a fost gata.Curând, „Hora Unirii“ era fredonată în tot Iaşul, iar peste câteva zile, pe 24 ianuarie 1859, au învăţat-o şi românii de peste Milcov. „Hai să dăm mână cu mână“ a ajuns imnul Unirii Principatelor, cea mai cântată melodie a vremii.

        În perioada 1853-1858, Alexandru Flechtenmacher a fost prezent în Craiova, unde a dirijat cu prioritate muzica compusă de el însuşi, printre care se află: opereta-vrăjitorie Baba Hârca, melodrama naţională cu cântece Cetatea Neamţului, operetele Crai Nou şi Sacagiu, vodevilurile Fermecătoriţa (după George Sand), Cimpoiul dracului şi Banii, gloria şi amorul, drama cu muzică Zavera lui Tudor, opera în trei acte Fata de la Cozia, spectacolele cu muzică Banul Mărăcine şi Iancu Jianu, căpitan de haiduci, feeria muzicală Fata aerului, compusă în colaborare cu Eduard Wachmann.

       A semnat circa 600 de piese muzicale, la producţiile lui Vasile Alecsandri, C. Negruzzi, Matei Millo şi alţii. Alexandru Flechtenmacher este considerat primul dirijor al teatrului românesc, iar în 1864, când s-a înfiinţat Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune din Bucureşti, a fost numit director al acestei instituţii.S-a stins din viaţă la Bucureşti, la 28 ianuarie 1898. „Hora Unirii“ a rămas peste veacuri la fel de îndrăgită de români ca în ziua Unirii.

Compoziții:

Baba Hârca, operetă-vodevil în două acte (1848, Iași)

Doi țărani și cinci cârlani, vodevil, după Constantin Negruzzi, (1848, Iași)

Barbu Lăutarul, după Vasile Alecsandri, (1850, Iași)

Scara mâței, vodevil, (1850, Iași)

Coana Chirița sau două fete și-o neneacă, vodevil, după Vasile Alecsandri (1850)

Întoarcerea Coanei Chirița sau Coana Chirița în provincie, vodevil, după Vasile Alecsandri (1850, Iași)

Banii, Gloria și Amorul, vodevil, (1861, București)

Răzvan și Vidra, dramă istorică în cinci acte, după Bogdan Petriceicu Hasdeu, (1867, București)

Fata de la Cozia, operă în trei acte după Dimitrie Bolintineanu (1870, neterminată)

Surse:

https://culturainiasi.ro/alexandru-flechtenmacher/

https://www.bzi.ro/viata-si-opera-lui-alexandru-flechtenmacher-785904

https://www.scribd.com/doc/63981483/Alexandru-Flechtenmacher

https://www.facebook.com/177807802397479/posts/alexandru-flechtenmacher-un-nume-istoric-in-muzica-romaneascasursanational-magaz/212735855571340/

 

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here