S-a întâmplat în 23 aprilie…
– Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (Calendarul Creştin-Ortodox).
– Sf. Mare Mucenic Gheorghe (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică).
– Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic).
– „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995. Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor comemorează moartea, în aceeaşi zi, a aceluiaşi an (23 aprilie 1616), a trei mari scriitori ai lumii: unul britanic, William Shakespeare, unul spaniol, Miguel de Cervantes, şi Inca Garcilaso de la Vega, scriitor peruan de origine spaniolă, precum şi a altor scriitori: poetul englez William Wordsworth (1850), scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (1889) si poetul englez Rupert Brooke (1915). De asemenea, 23 aprilie este ziua de naştere a multor oameni care au slujit peniţa, cum ar fi Maurice Druon, K.Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla şi Manuel Mejía Vallejo.
-„Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza Hotărârii de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005; coincide cu „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor” instituită de UNESCO în anul 1995.
– „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe.
– „Ziua feroviarilor” (instituită prin H.G. 815/1994 şi modificată printr-o hotărâre a Guvernului din 15.IV.1999), sărbătorită de Sf. Mare Mucenic Gheorghe (Monitorul Oficial 13/19.IV.1999). Este noua denumire, începând din anul 1999, a fostei „Zile a ceferiştilor”, care era marcată la 16 februarie.
– 1400: Alexandru cel Bun urcă, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei; domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432); pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol); pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420).
– 1563: Începerea construcţiei Palatului Escurial (El Escorial – în spaniolă) – palatul-simbol al monarhiei spaniole.
– 1564: La această dată este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare (m. 23.04.1616).
– 1597: „Văduvele vesele din Windsor”, piesa lui Shakespeare este jucată pentru prima dată, în prezenţa reginei Elizabeth I a Angliei.
– 1616: A murit dramaturgul şi poetul englez William Shakespeare.
– 1616: A murit scriitorul spaniol Miguel de Cervantes Saavedra. Miguel de Cervantes Saavedra (n. 29 septembrie 1547, Alcalá de Henares – d. Madrid) a fost un romancier, poet şi dramaturg spaniol. E considerat simbolul literaturii spaniole, cunoscut în primul rând ca autorul romanului „El ingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha” („hidalgo” este un reprezentant al micii nobilimi) pe care mulţi critici literari l-au considerat primul roman modern şi una din cele mai valoroase opere ale literaturii universale. A fost supranumit „Principele ingeniozităţii”. Don Quijote de la Mancha este capodopera literaturii spaniole. Prima parte a apărut în 1605 şi s-a bucurat de un mare succes din partea publicului. În curând s-a tradus în principalele limbi europene şi în prezent este una din operele cu cele mai multe traduceri din lume. La început, intenţia lui Cervantes a fost de a combate popularitatea atinsă de cărţile cavalereşti, satirizându-le prin povestea unui mic nobil din La Mancha care pierduse contactul cu lumea reală datorită lecturilor sale, crezându-se un cavaler în căutare de aventuri. Pentru Cervantes, stilul romanelor cavalereşti era deplorabil, iar istoriile povestite absurde. Cu toate acestea, pe măsură ce opera avansa, Cervantes a trecut de la scopul său iniţial la scopul de a reflecta societatea din timpul său şi a medita asupra comportamentului uman. Ca şi în „El licenciado Vidriera”, personajul principal, considerat de ceilalţi nebun, se dovedeşte a fi mai aproape de adevăr, datorită nobleţei gândirii şi acţiunilor sale, decât persoanele considerate „normale”.
– 1616: A murit Garcilaso de la Vega (născut Gómez Suárez de Figueroa), cronicar şi scriitor un scriitor peruan de origine spaniolă, recunoscut ca fiind primul autor născut în „Americi” a cărui operă a pătruns în partea de vest (n. 1539).
– 1748: S-a născut Félix Vicq-d’Azyr, medic şi anatomist francez, considerat fondatorul anatomiei comparate; a descoperit teoria omologiei în biologie; a făcut, de asemenea descoperiri importante în neuroanatomie (m. 1794).
– 1775: S-a născut pictorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului.Joseph Mallord William Turner (n. Londra – d. 19 decembrie 1851, Chelsea, Londra) a fost pictor şi gravor britanic peisagist, reprezentant al romantismului.Specializat în peisaje şi scene marine, era considerat de impresioniştii francezi ca unul dintre principalele modele artistice.
– 1850: A murit poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor”. William Wordsworth (n. 7 aprilie 1770, Cockermouth, Cumberland, Lake District – d. Rydal Mount) a fost un poet englez din prima perioadă a romantismului. Împreună cu Coleridge şi Southey aparţine de aşa zisă „Școală a lacurilor”, Wordsworth fiind cel mai vârstnic dintre poeţii acestui grup.Wordsworth şi-a compus primele lucrări, „An Evening Walk” („Plimbare de seară”, 1793) şi „Descriptive Sketches” („Schiţe descriptive”, 1793), în spiritul poeziei didactice descriptive ale sentimentaliştilor.
– 1851: A murit Constantin Daniel Rosenthal, pictor şi revoluţionar român. Constantin Daniel Rosenthal, (n. 1820) pictor şi revoluţionar român de etnie evreiască, născut la Budapesta într-o familie de negustori. A absolvit Academia de bele-arte din Viena. Se împrieteneşte cu Ion Negulici, cu Constantin A. Rosetti şi cu alţi tineri din generaţia paşoptistă. În 1842 se stabileşte la Bucureşti, graţie pictorului Ioan D. Negulici ca trimis al masoneriei, pentru a sprijini mişcarea de trezire naţională care a generat revoluţiile de la 1848. A fost membru al societăţii secrete Frăţia, din cercul lui C. A. Rosetti, împreună cu care a plecat în emigraţie după înfrângerea revoluţiei de la 1848, spre a reveni mai apoi la Pesta. În anul 1845, este iniţiat, în Franţa, în Loja Trandafirul Perfectei Tăceri, apoi în 1846 a fost ales Maestru de Ceremonii, iar în 1847 a primit gradul de Maestru în aceeaşi lojă din capitala Franţei. Studiază şi pictează la Paris şi Londra în anii 1845-48, în condiţii materiale dificile. Aici, devine membru al Societăţii studenţilor români din Paris. A trecut la creştinism în 1847 şi şi-a luat prenumele Constantin. În 1848 revine la Bucureşti şi participă activ la revoluţia română din 1848, pentru care guvernul revoluţionar îi acordă naturalizarea. Merge şi el un timp la Paris, dar trăieşte în exil în Elveţia şi la Graz. Apoi, pleacă spre Ardeal cu o misiune din partea comitetului revoluţionar român de la Paris. Este arestat la Budapesta, având asupra lui materiale revoluţionare. Moare în noaptea de 22 spre 23 aprilie 1851, în urma torturilor suferite în închisoare, fără să-şi fi trădat prietenii şi tovarăşii de luptă.
– 1858: S-a născut Max Planck, fizician german, laureat al Premiului Nobel. Max Karl Ernst Ludwig Planck (n. Kiel — d. 4 octombrie, 1947, Göttingen) a fost un fizician german, laureat al Premiul Nobel pentru Fizică în 1918.
– 1859: S-a născut, la Ploieşti, Lazăr Şăineanu (m.1934), lingvist şi folclorist român, slabilit în Franţa (1900).A publicat lucrări despre limba şi folclorul român (Încercare asupra semasilogiei limbii române, 1887; Istoria filologiei române, 1892; Dicţionarul universal al limbii române, 1896; Basmele românilor, 1895). A elaborat studii referitoare la limba franceză (Limba lui Rabelais, 2 vol., 1922-1923 ş.a.).
– 1872: S-a născut, la Bucureşti, Alexandru Tzigara-Samurcaş (m.1952), istoric român al artei vechi româneşti şi al artei populare. Membru corespondent al Academiei Române (1938). A fost director al Muzeului de Artă Naţională (din 1906). Specialist în istoria artei culte şi populare din România. A publicat: Muzeul nostru naţional (1906), Arta în România (1909), Arcul de Triumf (1929), Trofeul de la Adam Klissi (1945), Vechimea portului ţărănesc (1945) etc.
– 1872: S-a născut (la Abdela, Grecia) Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân; director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti (m. 1941).
– 1874: S-a născut, la Maddalone, Italia, Alfonso Castaldi (m.1942), compozitor şi pedagog român de origine italiană. A luat parte la fondarea Societăţii Compozitorilor Români (1920). A lucrat ca profesor la Conservatorul din Bucureşti. A compus muzică de teatru, piese vocal-simfonice, muzică de cameră, piese corale şi vocale. A impus poemul simfonic în muzica românească.
– 1875: S-a născut, la Roşia, jud. Bihor, Gheorghe Ciuhandru (m.1947), preot publicist român. Membru de onoare al Academiei Române. A militat pentru apărarea şcolilor confesionale româneşti din eparhia Aradului împotriva tendinţelor de maghiarizare. A lăsat numeroase lucrări de teologie şi istorie.
– 1880: A fost înfiinţată Direcţia Princiară a Căilor Ferate din România, prima formă de administraţie feroviară de stat sub emblema „CFR”. Primul conducător al Direcţiei Princiare CFR, înfiinţată prin Decretul 1248/1880 a fost colonelul Ştefan Fălcoianu. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ca ministru secretar de stat la lucrări publice, au semnat decretul nr. 1848 publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România.
– 1880, 23.IV / 5.V: A murit (la Foen,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator (1866) şi apoi membru de onoare (1870) al Societăţii Academice Române (n.27.VI.1812, la Budapesta).
– 1887: Sfinţirea Catredalei mitropolitane de la Iaşi.
– 1891: S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus (m. 1953).
– 1894: S-a născut, la Drăgăşani, jud. Olt, Gib .I. Mihăescu (m.1935), prozator român.
– 1899: S-a născut Vladimir Nabokov, scriitor american de origine rusă (d. 1977).
– 1902: S-a născut Halldór Laxness, scriitor islandez, laureat al Premiului Nobel.
– 1904, 23.IV / 6.V: S-a născut chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române (m. 1984).
– 1910, 23.IV / 6.V – 24.IV / 7.V: A avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi A. C. Cuza; a fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe (Istoria României în date, 2003).
– 1918: S-a născut scriitorul şi academicianul francez de origine rusă, Maurice Druon, autorul cărţii „Regii blestemaţi”. Maurice Druon (n.Paris – d. 14 aprilie 2009) a fost un scriitor francez, membru al Academiei Franceze şi membru de onoare al Academiei Române din 1996.
– 1920: S-a născut Edmond Deda, compozitor, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006). A absolvit Conservatorul „Alberto della Pergola” și „The Billy Mayerl School of Modern Orchestration” din Londra. Edmond Deda a fost profesor la Școala Populară de Artă din București, director muzical al Teatrului „Ion Vasilescu” din Capitală, profesor și director al Departamentului Canto Pian al Școlii de Artă Populară din Brașov.
– 1920: A luat fiinţă Compania Franco-Română de Navigaţie Aeriană, unind pe calea aerului Parisul cu Constantinopolul. Era prima companie aeriană de zboruri regulate transcontinentală internaţională din lume pentru pasageri, mărfuri şi poştă.
-1921: A fost semnată, la Bucureşti, Convenţia de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), formează baza Micii Înţelegeri (organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial. Cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, aceasta şi-a încetat activitatea în 1938.
– 1922: S-a născut Pavel Chihaia, prozator, dramaturg, istoric de artă; stabilit, din 1978, în Germania, la München.
– 1928: S-a născut Shirley Temple (Black), actriţă de film (copilul-vedetă al anilor ’30) şi diplomat american.Shirley Temple (n. 23 aprilie 1928 în Santa Monica, California, USA) a fost o actriţă americană, considerat în acel timp un copil minune, care a avut un succes deosebit în filmele jucate de ea în perioada copilăriei. Ea este considerată actriţa din istoria cinematografiei care a jucat cel mai bine rolurile de copil.
– 1935: S-a născut chimistul Zeno Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române.
– 1936: S-a născut solistul american Roy Orbison (m. 1988).Supranumit şi „The Big O”, Roy Kelton Orbison s-a născut pe 23 aprilie 1936 şi a avut o carieră de peste patru decade, fiind considerat un pionier al rock and roll-ului. Este cunoscut pentru piesele sale „Ooby Dooby”, „In Dreams”, „Oh, Pretty Woman”, „Crying”, „You Got It” sau „California Blue”. În 1987, Roy a fost introdus în „Rock and Roll Hall Of Fame”, pentru ca în 1989 să fie inclus postum (a decedat în 1988) în „Songwriters Hall of Fame”.Ca un fapt divers, cântecul „Please Please Me” al celor de la The Beatles a inspirat melodia „Only The Lonley” a lui Roy Orbison.
– 1941: S-a născut Raymond S. Tomlinson, programator american care a inventat sistemul e-mailului şi unul dintre primii pioneri ai reţelei ARPANET; cunoscut pentru desemnarea simbolului „@” pentru a indica faptul că un mesaj trebuie trimis către un computer diferit al unei reţele (m. 2016).
– 1944: S-a născut, La Şomcuta Mare, jud. Maramureş, Gheorghe Petrescu (m.1978), folclorist român. Membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. A înregistrat peste 2000 de melodii din circa 100 de localităţi din zonele Bihor, Huedin, Valea Gurghiului, Sălaj etc. A elaborat studii şi monografii folclorice.
– 1950: S-a născut Geo Costiniu, actor şi scenarist.
– 1954: S-a născut Michael Moore, regizor de film american, scenarist şi producător.
– 1958: S-a născut Radu Mihăileanu, regizor de film şi scenarist francez de origine română.
– 1960: A murit Toyhiko Kagawa, scriitor şi om politic japonez (n. 1888).
– 1962, 23-25: Printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie) se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949 şi care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe; zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate.
– 1965: A murit ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (n. 1891).
– 1975: A murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru de onoare al Academiei Române (n. 1895).
– 1979: A murit Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (n. 1920).
– 1985: A murit regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (n. 1904).
–1990: A murit actriţa de film americană Paulette Goddard, parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (n. 1910).
– 1996: A murit poetul şi prozatorul Mircea Ciobanu (Mircea Sandu) (n. 1940).
– 1999: A murit Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz (n. 1926).
– 2005: A murit Sir John Mills, actor de film britanic (n. 1908).
– 2007: A murit Boris Elţîn, primul preşedinte al Rusiei ales liber (1991) (n. 1931).
-2008, 23/24: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani. Marcel Chirnoagă (n. 17 august 1930, Buşteni, judeţul Prahova) a fost un artist plastic român complet, absolvent al Facultăţii de matematică şi fizică din Bucureşti, 1952, urmând simultan şi studii liberale de artă, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România din 1953. Artistul Marcel Chirnoagă a realizat, de-a lungul vieţii sale, peste 3.000 de lucrări, excelând în desene, gravuri, picturi şi sculpturi, fiind în acelaşi timp şi autorul celei mai importante opere româneşti de la sfârşitul secolului al 20-lea, ciclul de gravuri „Apocalipsa”.
– 2011: A murit omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (n. 1930).
Alte articole găsiţi aici.
Nicolae Uszkai