S-a întâmplat în 22 iulie…

0
35

S-a întâmplat în 22 iulie…

– 1451: Umanistul florentin Poggio Bracciolini (1380-1459) menţionează, în lucrarea „Disceptationes convivales”, latinitatea limbii române, precum şi continuitatea elementului romanic în cuprinsul vechii Dacii, din vremea împăratului Traian.

– 1456: Strălucită victorie, la Belgrad, a lui Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, împotriva puternicei armate otomane conduse de Mahomed al II–lea, cuceritorul Constantinopolului. În urma acestei victorii, Papa Calixt al III-lea l–a caracterizat pe Iancu de Hunedoara drept „atletul cel mai puternic – unic – al lui Christos”.

– 1456: Vlad Ţepeş patrunde în Ţara Românească şi îl infrânge pe Vladislav al II-lea, urcând pe tronul ţării.

– 1774: A fost semnat tratatul ruso-turc de la Kuciuk-Kainargi, care deschide calea influenţei ruseşti în principate.

– 1798: A intrat în serviciu cea mai veche nava de razboi a marinei americane „USS Constitution”. În timpul celor 33 de ani de serviciu, în care a participat la 30 bătălii, nava a fost invincibilă.

– 1802: A încetat din viaţă, la Paris, Xavier Bichat (n.1771), anatomist şi fiziolog francez. Unul dintre fondatorii anatomiei generale, a histologiei normale şi patologice şi ai embriologiei. Numele lui a rămas legat de câteva formaţiuni anatomice („bula grăsoasă a lui Bichat”, „scizura lui Bichat”).

– 1822: S-a născut Josef Haltrich, renumit folclorist sas din Transilvania (m. 1886).

– 1858: A avut loc lansarea, la Iaşi, a primei emisiuni a mărcii Cap de bour. În ţara noastră, primele mărci poştale au apărut în anul 1858, şi se numeau mărci „Cap de bour”. Prima serie a fost tiparita la 15 iulie 1858, timbrele fiind mai tarziu puse în circulaţie după o săptămână, pe 22 iulie 1858. La această dată au fost puse în circulaţie la biroul poştal din Iaşi, urmând ca mai apoi începand cu data de 8 august să fie distribuite şi la celelalte birouri poştale moldoveneşti, dar circulaţia lor a fost limitată deoarece în data de 31 octombrie 1858 au fost retrase. Capul de bour a fost ales datorita simbolisticii sale. Primele timbre postale au fost făcute la Iaşi la tipografia Atelia Timbrului în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride. Au copiat un model de timbru austriac folosindu-se matriţe de oţel pentru tipărirea lui.  Acest timbru a fost un „fapt jignitor” faţă de turci care nu permiteau nici un fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele, drapelul.

– 1861: A avut loc fuzionarea, pe baza „Regulamentului şcolii militare din Bucureşti”, a celor două şcoli militare din Iaşi şi din Bucureşti. Deschiderea oficială a cursurilor are loc în 1862, în prezenţa domnitorului Al. I. Cuza.

– 1878 (sau 1879): S-a născut Janusz Korczak (pe numele real Henryk Goldszmit), medic pediatru, pedagog, scriitor, publicist şi activist social polonez, de naţionalitate evreu. A fost un pedagog inovator şi autorul unor publicaţii despre teorie şi practică în educaţie, fiind cunoscut ca un precursor al drepturilor copiilor (m.5 sau 6.VIII.1942, ucis în lagărul de exterminare german de la Treblinka).

– 1870: A murit Josef (Joseph) Strauss, compozitor şi dirijor austriac; al doilea fiu al lui Johann Strauss-tatăl (n. 1827).

– 1882: S-a născut pictorul (autodidact) american Edward Hopper (m. 1967).

– 1885: S-a născut Vasile Răşcanu, medic şi fiziolog; cercetările sale au contribuit la creşterea prestigiului şcolii ieşene de fiziologie; bogată activitate de organizare sanitară; membru al Academiei Române (m. 1980).

– 1887: S-a născut fizicianul german Gustav (Ludwig) Hertz; cercetări în domeniile ultrasunetelor, semiconductorilor şi luminescenţei; împreună cu fizicianul american James Franck, a pus în evidenţă (prin experienţele Franck-Hertz, 1913-1914) caracterul discontinuu al stărilor de energie în atom; cei doi au primit Premiul Nobel pentru Fizică pe 1925; membru de onoare străin al Academiei Române (1965) (m. 1975).

– 1888: S-a născut Selman Abraham Waksman, biochimist american de origine rusa, laureat al Premiului Nobel pentru Medicina ca urmare a descoperirii cunoscutului antibiotic streptomicina (d.16.08.1973).

– 1897: S-a născut Sandu Albu, compozitor şi violonist (m. 22.XI.1978). Studiile muzicale le-a început sub îndrumarea lui G. Constanţiu (teorie-solfegiu, 1910-1911) şi Ion Croitoru (1911-1912), continuându-le la Conservatorul din Bucureşti (1913-1917) cu Alfonso Castaldi (teorie-solfegiu, armonie), Ioan Scarlatescu (armonie) şi Cecilia Nitzulescu-Lupu (vioară). S-a perfecţionat la Conservatorul naţional din Praga (1920-1922) cu Otakar Sevcik şi Frantisek Ondricek, paralel urmărind – ca auditor – cursurile de istoria muzicii, analiză şi forme muzicale la Universitatea germană din Praga (1920-1922). S-a bucurat de îndrumarea lui George Enescu (1929-1930, 1934-1936), atât în violonistică, cât şi în compoziţie.Violonist-concertist în ţară şi în străinătate (1922-1975), profesor de vioară şi violă la Brooklyn Conservatory of Music din New York (1927-1928), la J. Hartt School of Music din Hartford, Connecticut, Statele Unite (1928-1929), şef al controlului muzical la Radio-Bucureşti (1935-1937), profesor de vioară la Institute of Fine Arts din Bagdad, Irak (1937-1939, 1945-1950), dirijor al Orchestrei de Stat din Bagdad, Irak (1950-1958), profesor de vioară la Liceul de muzică nr. 2 din Bucureşti (1964-1965, 1967-1968), conferenţiar la clasa de vioară la Institutul pedagogic din Bucureşti (1962-1965), conferenţiar la clasele de muzică de cameră (1964-1966) şi de violă (1965-1967) la Conservatorul din Bucureşti.
– 1898: S-a născut sculptorul Alexander Calder (m.1976). A executat structuri metalice din tablă şi sârmă, denumite „Stabile” (Văduva neagră) şi structuri delicate, cinetice, numite „Mobile” (Capcană cu homari şi cozi de peşte). Alexander Calder (n., Lawnton, Pennsylvania – d. 11 noiembrie 1976, New York) a fost un sculptor şi artist american. A inventat sculptura mobilă. În plus, Alexander Calder a creat, de asemenea, picturi, litografii, jucării, tapiserii, bijuterii şi obiecte de uz casnic.
– 1908: A murit William Randal Cremer, parlamentar liberal, pacifist englez, laureat Nobel (n. 1828).Cremer a câştigat Premiul Nobel pentru Pace în 1903 pentru munca depusă în arbitrajul internaţional, în special în tratatul de arbitraj anglo-american. A fost cofondator al Uniunii Interparlamentare şi al Ligii Internaţionale de Arbitraj.A fost numit Cavaler (Chevalier) al Legiunii de onoare franceze franceze, a primit Ordinul Regal Norvegian al Sfântului Olav şi a fost înnobilat în 1907.

 – 1909: S-a născut actorul Mihai Popescu, considerat unul dintre precursorii teatrului românesc modern; societar al Teatrului Naţional din Bucureşti (m. 1953).

– 1913: S-a născut soprana italiană de operă Licia Albanese.

– 1915: A murit Sandford Fleming, geograf, inginer şi inventator scoţiano-canadian. Sandford Fleming (n. 7 ianuarie 1827 în Kirkcaldy) a fost un important geograf, inginer şi inventator canadian. El a propus împărţirea lumii în fusuri orare, a introdus mărcile poştale in Canada, a contribuit mult în domeniile cartografiei şi geodeziei şi a fost unul din membrii fondatori ai Societăţii Regale din Canada.

 – 1930: S-a născut pictorul Leon Vreme.Studii: Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu”, Cluj-Napoca, promoţia 1957. Din 1957 expune la saloanele oficiale din Timişoara şi Bucureşti precum şi la expoziţii colective şi de grup din ţară.

– 1932: S-a născut, la Andrieşeni, jud. Iaşi, Mircea Palaghiu, prozator român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat volumele: Orbit de prea multă dragoste (1972), Eram fericit în noaptea cu lună (1974), Sublima Sora Camelia (1975), Arhipelagul Alexandru (1976) etc.

– 1933: Primul zbor solitar in jurul lumii. Între 15 si 22 iulie, americanul Wiley Post a acoperit 25 110 km (15 596 mile) in 7 zile, 18 ore si 49 minute într-unul din cele mai remarcabile zboruri de rezistenta din secolul trecut. Avionul cu un singur motor Lockheed Vega, Winnie Mae era echipat cu un pilot automat Sperry, un detector de directie radio si alte dispozitive noi.

– 1934: S-a născut Leon Rotman, primul român dublu laureat cu aur la Melbourne (canoe 1.000m, canoe 10.000m) 1956 şi laureat cu bronz la Roma 1960 (canoe 1.000m).

– 1935: A încetat din viaţă, la Iaşi, Constantin C. Ionescu (n.1878) zoolog român. Se înscrie ca primul cercetător al peşterilor din România (1910). A fost profesor la Universitatea din Iaşi (1913-1933). A adus contribuţii în domeniul histologiei, morfologiei şi în cunoaşterea insectelor colembole din România. A fost în acelaşi timp un promotor al protecţiei plantelor agricole împotriva insectelor dăunătoare agriculturii.
– 1937: S-a născut graficianul Ion State, remarcabil ilustrator de carte (m. 1977).
– 1938: A murit Ionel Fernic, compozitor român (n. 1901) Ionel Fernic (n. 29 mai 1901, Târgovişte – d. Bucovina) a fost un compozitor român de muzică uşoară, aviator (pilot civil) şi unul dintre primii paraşutişti români. Între alte preocupări ale sale au intrat scrisul (proze de mici dimensiuni, textier pentru multe dintre romanţele sale) şi munca de gazetar. Este autorul celebrelor romanţe „Tiganca”, „Crucea albă de mesteacan”, „Îți mai aduci aminte, doamnă?”, „La umbra nucului bătrân”, „Iubesc femeia”, „Pe bolta când apare luna”, precum şi al melodiilor ritmate “Nu mă lăsa să mor, Marghioalo!”, „Păi calu’ balan!”, „Foaie verde şi-o alună”.

– 1939: S-a stins din viaţă, la Tazlău, jud. Neamţ, I.I. (Eugen) Mironescu (n.1883), scriitor român. Format ca prozator în cercul „Vieţii româneşti” din Iaşi. Scrierile sale, cu teme din viaţa satului, au caracter memorialistic şi anecdotic (Oameni şi vremuri, 1920; Într-un „colţ de rai”, 1930). A fost profesor la Facultatea de Medicină din Iaşi aproape două decenii (1921-1939). Opera ştiinţifică se referă la dermatologie şi imunologie.

– 1940: S-a născut Alexandre Revcolevschi, chimist francez de origine română; a elaborat noi metode de tratament termic al corpurilor solide la temperaturi foarte mari; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1993).

– 1941: S-a născut geograful Alexandru Ungureanu; studii privind geografia urbană, sistematizarea localităţilor, geografia resurselor naturale, toponomastica; membru corespondent al Academiei Române din 1995 (Podişul Moldovei – natură, om, economie; Oraşele din Moldova – studiu de geografie economică).

– 1942: Începe deportarea sistematică a evreilor din Ghetoul Varşoviei in lagărul de concentrare de la Treblinka (Acţiunea Reinhardt). Treblinka II a fost un lagăr de exterminare nazist din Polonia ocupată în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Aproximativ 750.000 de evrei şi alte victime ale Holocaustului, printre care 2.000 de romi, au fost ucişi aici între iulie 1942 şi octombrie 1943. Lagărul Treblinka I, aflat în apropiere, a fost un lagăr de muncă forţată şi complex administrativ pe lângă lagărul de exterminare.

– 1944: Puternic bombardament anglo-american asupra Bucureștiului.

– 1945: S-a născut poetul Daniel Turcea (m. 1979). A publicat volumele de versuri Entropia (1976) şi Epifania (1978). A lăsat în manuscris poezii erotice.

– 1946: S-a născut Petre Roman, preşedinte (din 2004) al formaţiunii Forţa Democrată din România (FDR); fondator şi preşedinte al Partidului Democrat (PD) de la înfiinţare (mai 1993) până la Convenţia Naţională a partidului din mai 2001; prim-ministru al României (1989-1991), preşedinte al Senatului (1996-1999) şi ministru al afacerilor externe (1999-2000).

– 1946: A fost creată Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), instituţie specializată a Naţiunilor Unite, cu sediul la Geneva; funcţionează, efectiv, de la 7.IV.1948, dată ce se marchează anual ca „Ziua mondială a sănătăţii”.

– 1946: S-a născut Mireille Mathieu, interpretă franceză de muzică uşoară şi muzică pop.

– 1947: S-a născut atleta Mihaela Peneş, campioană olimpică la aruncarea suliţei: aur, în 1964, la Tokyo, şi argint, în 1968, la Ciudad de Mexico; la numai 25 de ani a fost nevoită să abandoneze activitatea sportivă din cauza unui accident la braţul de aruncare.

– 1951: S-a născut Prea Fericitul Părinte Daniel (numele de mirean: Dan-Ilie Ciobotea), Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române şi Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei (ales de Colegiul Electoral Bisericesc la 12.IX.2007 şi întronizat la 30.IX.2007); membru de onoare al Academiei Române din 2007.

– 1954: S-a născut Al Di Meola, chitarist american de jazz, jazz-rock, jazz-fusion, de origine italiană. Al Di Meola (n. Jersey City, New Jersey, SUA) este un chitarist de jazz, jazz-rock, jazz-fusion american, de origine italiană. Unul dintre marii tehnicieni ai chitarei, comparabil cu John McLaughlin, ca tehnică şi cu Carlos Santana, ca sursă de inspiraţie.

– 1955: S-a născut Willem Dafoe, actor şi producător de film American.

– 1956: S-a dat în circulaţie podul de la Albiţa – Huşi, de peste Prut, care face legătura între România şi Basarabia.

– 1958: A murit Mihail Zoshchenko, scriitor satiric rus (n. 1895).

– 1963: Apariția primului album american al Beatles-ilor „Introducing The Beatles”.

 – 1967: S-a născut solista de muzică uşoară Ileana Şipoteanu.

– 1967: A murit poetul britanic Carl Sandburg (n. 1878).

– 1983: A încetat din viaţă părintele Ilie Lăcătuşu, ale cărui moaşte se află la Mănăstirea Petru Vodă. Ilie Lăcătuşu (n. 6 decembrie 1909, satul Crăpăturile, judeţul Vâlcea; d. Bucureşti) a fost un preot mărturisitor şi deţinut politic român, al cărui trup a fost descoperit în anul 1998 neputrezit şi răspândind bună mireasmă. Dorindu-şi să devină preot, după absolvirea şcolii în satul natal, s-a înscris la Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea (1923-1930), ale cărui cursuri le-a absolvit cu Diploma de Virtute „pentru aptitudini sufleteşti care îl disting între colegii lui”. Între anii 1930-1934, a studiat la Facultatea de Teologie din Bucureşti, ale cărei cursuri le-a absolvit cu rezultate excelente. După absolvirea studiilor teologice, la data de 1 septembrie 1934, a fost hirotonit ca preot pe seama Parohiei Osica de Jos din raionul Caracal (judeţul Olt), până la data de 1 noiembrie 1934, când a fost transferat ca preot-paroh în satul Buiceşti din judeţul Olt. În anul 1942 este detaşat în cadrul Misiunii Ortodoxe Române din Transnistria, propovăduind cuvântul Sfintei Evanghelii la Odessa şi la Parohia Serseniţa din judeţul Rîbniţa. La data de 19 iulie 1952, pr. Ilie Lăcătuşu este arestat, trimis şi încadrat în colonia de muncă M.A.I. Galeşu, la Canal, până în octombrie 1952 când a fost încadrat în colonia de muncă M.A.I. Peninsula, unde a facut parte din „celebra brigadă a preoţilor”. După un an, în septembrie 1953, din cauza înrăutăţirii stării de sănătate, este mutat la închisoarea din Târgu-Ocna, unde şi-a trăit ultimele zile Valeriu Gafencu, supranumit „sfântul închisorilor”. Perioada sa de detenţie de doi ani a fost executată „în baza deciziei administrative a M.A.I.”, fără să fi avut nici măcar o zi de condamnare. Este eliberat la 26 aprilie 1954, revenind în slujba Bisericii la Parohia Buiceşti, unde a slujit până la data de 1 iulie 1959, când a fost din nou arestat şi condamnat în baza unei sentinţe administrative pentru cinci ani. A fost trimis la muncă silnică în colonia Periprava din Delta Dunării, într-o formaţiune în care a fost încadrat lotul preoţilor olteni. Aici l-a întâlnit pe părintele Iustin Pârvu. A fost eliberat din închisoare abia la data de 6 mai 1964, prin Ordinul M.A.I. nr.502/1964, având calificarea de zidar, categoria a V-a. La data eliberării sale, starea sănătăţii sale era mult înrăutăţită.După ce a fost eliberat, i s-a stabilit domiciliu forţat la Bolintinu (raionul Titu), unde a fost obligat să lucreze ca zidar. Începând din 20 decembrie 1964, părintele Ilie Lăcătuşu a slujit în parohia Gârdeşti (Protoieria Videle) din judeţul Teleorman, iar în anul 1970, este transferat în satul Cucuruzu din comuna Răsuceni (judeţul Giurgiu), de unde, la data de 11 ianuarie 1978, a fost pensionat la cerere. Părintele Ilie Lăcătuşu a trecut la cele veşnice după o grea suferinţă în data de 22 iulie 1983, pe un pat al Spitalului Panduri din Bucureşti. Vestea aflării moaştelor părintelui Ilie Lăcătuşu s-a răspândit în întreaga Românie, el fiind cinstit de către credincioşi ca pe un sfânt. Prima icoană a Sfântului Ilie Mărturisitorul a fost pictată pe peretele exterior al bisericii Mănăstirii Petru Vodă, unde stareţ era fostul său coleg de închisoare, arhimandritul Iustin Pârvu. Acesta petrecuse 17 ani de închisoare şi, cunoscându-l pe părintele Ilie, a rămas profund impresionat de viaţa sa duhovnicească. Mănăstirea Petru Vodă este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Poiana Teiului, judeţul Neamţ. În cimitirul acestei mănăstiri a fost înmormântat printre alţii renumitul duhovnic Gheorghe Calciu-Dumitreasa (1925-2006). În prezent, moaştele părintelui Ilie Lăcătuşu se află în cripta de la cimitirul „Adormirea Maicii Domnului” din cartierul bucureştean Giuleşti, unde fusese înmormântat. Patriarhia i-a deschis părintelui Ilie Lăcătuşu un dosar de canonizare.

– 1983: La staţiunea polară rusă „Vostok”, în Antarctica, s-a înregistrat cea mai scăzută temperatură de pe Terra, de minus 89,13°C, la altitudinea de 3.366 metri.

– 1986: A murit Aurelian Andreescu, cântăreţ român de muzică uşoară (n. 12.05.1942, Constanța).

 – 1987: Lansarea celui mai scump şi rapid Ferrari produs până atunci, legendarul Ferrari F40, după ce oficial acest model a fost dezvelit pe 21 iulie seara.Prin acest model Enzo Ferrari, care la acea vreme avea respectabila vârstă de 90 de ani, a avut ambiţia să lase în urma sa ceva memorabil şi a subliniat în mod explicit inginerilor proiectanţi acest lucru. Astfel a apărut acest bolid, succesor al lui Ferrari 288 GTO , care se dorea cea mai fidelă transpunere a spiritului modelelor de Formula 1 într-un automobil de stradă. Ferrari F40 dezvolta 478 CP, cântărea doar 1.100 kg şi priva şoferul de orice răsfăţ, chiar în loc de mânere de uşi având simple benzi, iar controlul tracţiunii nu era una dintre dotările sale. Deci performanţa era crezul acestui model, putând sprinta până la 100 km/h în 3,8 secunde şi a fost primul model de serie care a trecut de bariera psihologică de 320 km/h. Acest model s-a aflat în producţie doar până în 1992, perioadă în care 1.315 exemplare au fost vândute. Bolid F40 a predat ştafeta lui Ferrari F50, alt model de legendă din gama Ferrari.

– 1991: A murit compozitorul Liviu Dandara (n. 1933).

– 1994: A murit Radu Enescu, eseist şi critic literar (n. 1925). Unele surse dau ca dată a morţii 23 iulie 1994.

– 1994: A murit scenograful Dan Jitianu (n. 1940).

– 1998: A murit bas-baritonul german Hermann Prey (n. 1929).

– 2000: A murit regizorul de film francez Claude Sautet (n. 1924).

– 2001: A murit (la München) regizorul Vlad Mugur; promotor al mişcării de modernizare a teatrului românesc din anii ’60-’70; în 1971 s-a autoexilat, stabilindu-se în RFG (între anii 1982 şi 1987 a condus teatrul din München); după 1990, Vlad Mugur şi-a reluat colaborările cu teatrele din România (n. 1927).

– 2004: A murit Sacha Distel, chitarist de jazz, compozitor şi cântăreţ francez, de origine rusă.

– 2006: A murit Pierre Rey, scriitor, scenarist şi jurnalist francez (n.1930).

– 2006: A murit Herbert Walther, fizician german (n. 1935).

– 2008: A murit filologul Dan Sluşanschi, specialist în filologie clasică, indo-europenistică şi lingvistică comparată; a tradus din marii autori greci şi latini; editor al lui Dimitrie Cantemir (n. 1943).

– 2008: Fostul lider al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzici, a fost localizat şi arestat de serviciile de securitate sârbe, fiind inclupat de TPI pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război din cauza rolului avut în războiul din Bosnia, care a provocat moartea a peste 200.000 de persoane între 1992 şi 1995.

– 2011: A murit actriţa de film americană de origine mexicană Linda Christian (pe numele său adevărat Blanca Rosa Henrietta Stella Welter Vorhauer) (n. 1923).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here