S-a întâmplat în 21 noiembrie 1740

0
47

S-a întâmplat în 21 noiembrie 1740: A început construirea monumentului Sfânta Treime de la Timişoara, denumit şi statuia ciumei; monumentul a fost ridicat în amintirea epidemiei care a devastat Timişoara şi întregul Banat în jurul anului 1739. Coloana Ciumei, cunoscută şi ca Statuia Ciumei sau Monumentul Sfintei Treimi, este înălţată în mijlocul Pieţei Unirii din Timişoara, în concordanţă cu stilul arhitectonic al clădirilor dimprejur (baroc).Monumentul se înscrie în tipologia coloanelor ciumei, răspândite în epoca barocului în întregul spaţiu sud-german, boem şi maghiar.Monumentul este confecţionat din gresie şi are o valoare artistică deosebită, fiind creat la Viena, în stil baroc, şi adus la Timişoara pe calea apei, pe Dunăre,Tisa şi pe canalul Bega.

        Colţurile soclului coloanei sunt decorate cu volute, iar pe laturile sale apar trei basoreliefuri, identificate de către Samu Borovszky ca reliefurile alegorice ale Ciumei, Războiului sau Disperării, dar după alte opinii, ar fi scene din timpul epidemiei de ciumă din Timişoara.Deasupra volutelor sunt aşezate statuile Sfinţilor Sebastian, Rocchus şi Carlo Borromeo. Sfântul Sebastian apare conform reprezentării sale tipice, legat de un copac, şi corpul său este străpuns de mai multe săgeţi, sau se observă urmele săgeţilor, astăzi dispărute. Părul lui lung şi ondulat îi cade pe umăr, corpul său atletic sugerează forţa sa fizică. Cultul Sfântului Sebastian a trăit deja o a doua înflorire pe parcursul epidemiilor de ciumă din secolul al XVI-lea, iar mai târziu devine una dintre figurile constante ale coloanelor de ciumă.
       Carlo Borromeo apare în ornatul de cardinal, purtând pe cap pălăria specifică cardinalilor, şi mâna sa stângă ţine pe piept deasupra inimii, iar în cea dreaptă atributul său, un crucifix. Ca arhiepiscop al oraşului Milano, el i-a atribuit chiar intercesiunii Sfântului Sebastian faptul că oraşul a scăpat de epidemia de ciumă, deşi el însuşi a avut un rol primordial în îngrijirea bolnavilor şi în oprirea epidemiei. Pe cel de al treilea colţ al soclului apare statuia Sfântului Rocchus, trăgând tunica sa scurtă deasupra genunchiului drept, pentru a ne arăta cu degetul rana sa (bubonul pestilenţial) de pe coapsă. La piciorul lui stâng stă culcat una dintre atributele sale, câinele, care -după legendă- l-a aprovizionat cu hrană pe Rocchus, retras din cauza bolii sale de ciumă. În final Rocchus a fost vindecat de un înger, în timp ce se întorcea din pelerinajul său roman.După această vindecare miraculoasă, el şi-a dedicat viaţa îngrijirii bolnavilor de ciumă. Spatele sfântului este acoperit cu o mantie de pelerin, decorat pe umăr cu scoici, însemnele pelerinilor, iar pe piciore poartă cizme lungi.
      Cu un registru mai sus, în zona bazei coloanei, sunt amplasate încă trei statui ale unor sfinţi antipestilenţiali. Figura Sfântului Ioan de Nepomuk îmbrăcat în ornat de preot şi cu biretum pe cap, se află deasupra unor nori, ţinînd în mănă un crucifix.Figura lui tânără şi cu barbă, corespunde în totalitate cunoscutelor canoane ale reprezentării lui Ioan de Nepomuk.La picioarele sfântului, sub nori, se află culcată între stânci figura Sfintei Rosalia, capul său decorat cu o coroană de trandafiri ţinînd rezemat în mâna sa dreaptă. Pe celelalte două laturi ale coloanei stă o figură feminină, cu un turn lângă piciare, aceasta fiind atributul Sfintei Barbara, iar pe cealaltă latură statuia unui sfânt îmbrăcat în veşminte ce seamănă cu cele ale Sfântului Rocchus, dar cu biretă pe cap. Acest sfânt ţine în mâna stângă un craniu şi probabil, un crucifix. Pe baza tipicelor veşminte, a atributelor sale, precum şi datorită faptului că este asemenea celor de mai sus, şi unul dintre sfinţii antipestilenţiali, se poate presupune că ar fi vorba de Sfântul Francisc de Xavier.
        Suprafeţele coloanei propriu-zise sunt acoperite de nori, şi pe partea centrală a laturii prinicipale a coloanei apare un scut baroc gol, prevăzut pe partea sa superioară şi cu coroană. Capitelul ionic al coloanei este decorat şi cu festoane, şi deasupra sa se întinde o cornişă complexă, pe a cărei parte centrală a fost sculptat un simplu decor floral. Reprezentarea centrală a coloanei este grupul statuar sculptat din piatră al Sfintei Treimi, una dintre cele mai răspândite variante ale coloanelor de ciumă. Între Dumnezeu-Tatăl şi Isus aşezaţi pe un tron este îngenunchiată Maica Domnului, cu mâinile alăturate în poziţie de rugăciune.Tatăl şi Fiul tocmai se pregătesc să aşeze coroana pe capul Mariei.Deasupra celor trei personaje apare şi figura din fier forjat a porumbelului Sfântuilui Duh.
Surse:

Adriana Buzilă – Rodica Vârtaciu, Barocul în Banat, Timişoara, 1992.

Nicolae Sabău, Metamorfoze ale barocului transilvan, I, Sculptura, Cluj-Napoca, 2002.

http://www.radiotimisoara.ro/2016/11/21/in-urma-cu-276-de-ani-la-timisoara-incepea-construirea-monumentului-sfanta-treime/

http://www.enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=210

https://www.welcometoromania.ro/Timisoara/Timisoara_Statuia_Sftreime_r.htm

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here