S-a întâmplat în 21 decembrie…

0
33
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 21 decembrie…

– „Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România” a fost stabilită prin Legea nr. 198 din 7 noiembrie 2011, la iniţiativa Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc
– 1118: S-a născut Thomas Becket, arhiepiscop de Canterbury (d. 1170)Thomas Becket (cca. 1118 – 29 decembrie 1170) a fost arhiepiscop de Canterbury din 1162 până în 1170 în timpul regelui Henric al II-lea Plantagenet. Este venerat ca sfânt şi martir şi de Biserica Catolică şi de Biserica Anglicană.Ridicându-se împotriva limitării drepturilor bisericii de către puterea regală, a fost ucis din ordinul regelui.
– 1375: A murit scriitorul renascentist italian Giovanni Boccaccio.Giovanni Boccaccio (n. 1313 — d. Certaldo/Florenţa) a fost un poet şi umanist italian. Cu povestirile sale reunite în Il Decamerone („Decameronul”, 1470) a influenţat nu numai dezvoltarea literaturii italiene, dar a şi creat modelul genului de nuvelă, reluat în creaţia multor scriitori europeni. A fost primul biograf şi comentator al operei lui Dante Alighieri
– 1401: S-a născut Tommaso Masaccio, pictor italian. Tommaso di Ser Giovanni di Simone Cassai numit Masaccio (n.San Giovanni Valdarno, în apropiere de Florenţa – d.iunie 1428, Roma) a fost un pictor italian, precursorul Renaşterii în pictură. „Deoarece anticii nu au lăsat în urma lor nimic în privinţa clarobscurului, culorilor şi perspectivei, Masaccio este mai mult creatorul decât inovatorul picturii” (Stendhal,1817). Masaccio este poate singurul artist, care a păstrat o poreclă aparent dispreţuitoare, peiorativul numelui de Tommaso, cu care s-a făcut celebru în istoria artei. „Toată lumea îl chema Masaccio, nu pentru că ar fi fost plin de defecte, fiind de o bunătate naturală…dar era deosebit de distrat şi de stângaci, o persoană a cărei minte şi voinţă se îndreptau către artă, fiind prea puţin preocupat de sine.” (Giorgio Vasari, 1568).La începutul anului 1424, Felice di Piuvechese Brancacci comandă lui Masolino şi lui Masaccio un ciclu de fresce pentru decorarea capelei din biserica Santa Maria del Carmine din Florenţa. Artiştii încep lucrul probabil la sfârşitul anului 1424, aceste opere aduc o schimbare în istoria picturii, reprezentând începutul Renaşterii.O parte din fresce au fost pictate separat de către cei doi artişti, o altă parte împreună, astfel că experţii nu cad totdeauna de acord în ceea ce priveşte autorul diferitelor fragmente, mai ales că Masaccio a murit în 1428 în timpul lucrărilor. Decorarea capelei este terminată în anii optzeci de către Filippino Lippi, care a făcut câteva modificări şi pe frescele deja terminate. Potrivit părerilor unanim acceptate, Masaccio a pictat Alungarea din Paradis şi scenele din viaţa Sfântului Petru: Tributul, Sf. Petru tămăduind cu umbra sa, Moartea lui Anania. Învierea fiului lui Teofil şi Sfântul Petru întronat este pictată de Masaccio şi terminată de Filippino Lippi.Alungarea din Paradis este una din cele mai mari opere ale lui Masaccio. Această frescă a avut o influenţă deosebită asupra lui Michelangelo şi Rafael, care vor picta şi ei această scenă. Adam şi Eva – personajele principale ale picturii – sunt primele nuduri renascentiste. Pictorul foloseşte cu îndrăzneală efectele de lumină şi umbră, redând trupurile sculptural, asemenea artei clasice. Realismul impresionant apropie pictura lui Masaccio de statuile de profeţi sculptate în aceeaşi perioadă de Donatello.
– 1596: S-a născut (la Suceava) cărturarul Petru Movilă, fiu al domnului Moldovei Simion Movilă; crescut în Polonia, unde a primit educaţie militară şi religioasă, va ajunge mitropolit al Kievului (1633); sprijinitor al tiparului şi al şcolii din Ţările Române (m. 1646, la Kiev). Biserica Ortodoxă Română îl prăznuieşte la 22 decembrie (ziua morţii sale)
– 1773: S-a născut botanistul englez Robert Brown; în 1827 a descoperit mişcarea neregulată a particulelor ultramicroscopice în mediul lichid („mişcarea browniană”) (m. 1858).Robert Brown a fost un botanist britanic de origine scoţiană, care a cercetat şi cartografiat flora Australiei, descriind astfel peste 4000 specii noi de plante specifice continentului australian.Paradoxal, el este cunoscut în istoria ştiinţei universale mai ales pentru noţiunea de mişcare browniană şi nu pentru meritele sale de mare botanist.
– 1840: S-a născut Namik Kemal, scriitor turc, fondator al genului de roman in literatura turca
– 1846: Robert Liston a realizat prima operaţie chirurgicală sub anestezie, la University College Hospital din Londra.
– 1854: S-a născut Jules Gillieron, lingvist francez originar din Elveţia; alături de Edmond Edmont, a fost considerat creatorul geografiei lingvistice („Atlasul lingvistic al Franţei”, 1902-1909; „Studii de geografie lingvistică”, 1912 ş.a.); membru de onoare străin al Academiei Române (1923) (m. 1926)
– 1861, 21.XII. / 1862, 1.I: S-a născut Constantin Mille, scriitor şi publicist; a condus ziarul „Adevărul” (1895-1926) şi a editat ziarul „Dimineaţa” (1895-1926); preşedinte al Asociaţiei presei române; împreună cu Ion şi Sofia Nădejde a contribuit la întemeierea revistei „Contemporanul” (1881-1891) (m. 1927).
– 1865, 21.XII. / 1866, 2.I: S-a născut Gheorghe Bogdan-Duică, critic şi istoric literar; profesor universitar şi primul decan al Facultăţii de Litere a Universităţii din Cluj; membru al Academiei Române (m. 1934).
-1879: S-a născut (în Georgia), dupa versiunea oficială, dictatorul Iosif Vissarionovici Stalin (Iosif V. Djugaşvili), secretar general al PCUS (1922-1953) şi conducător al statului sovietic în perioada 1941-1953; după moartea lui Lenin (1924) a început să-şi consolideze puterea, pe plan intern, prin eliminarea adversarilor politici (Troţki, Zinoviev, Buharin) printr-un lung şir de procese trucate; de asemenea, pentru a elimina orice formă de rezistenţă şi opoziţie, cu ajutorul poliţiei politice secrete, a recurs la o epurare de proporţii: de la mijlocul anilor ’30 ai secolului XX şi până în 1953 au murit între 8 şi 10 milioane de oameni, executaţi sau deportaţi în lagărele de muncă forţată din Siberia; pe plan extern, profitând (în contextul celui de-al doilea război mondial) de prezenţa armatelor sovietice pe teritoriul mai multor state din estul Europei, Stalin a impus regimuri comuniste în aceste ţări, provocând un nou tip de conflict cu marile puteri, „războiul rece”; politica sa a fost puternic criticată de succesorul său, Nikita Hruşciov.Iosif Vissarionovici Stalin (d. 5 martie 1953) din tată georgian şi mamă osetină, a fost un revoluţionar bolşevic şi conducător politic sovietic. Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1922, în urma morţii lui Vladimir Ilici Lenin, câştigând în anii deceniului al treilea lupta pentru putere cu Lev Troţki şi consolidându-şi pe deplin autoritatea odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune cruntă al cărei apogeu a fost atins în 1937. Stalin a rămas la putere pe tot parcursul celui de-al doilea război mondial, şi după încheierea acestuia, până la moartea sa. Regimul său de ideologie marxist-leninistă este adeseori numit stalinism.Sub Stalin, care a înlocuit Noua Politică Economică (NEP) cu planurile cincinale, (introduse în 1928) şi agricultura individuală cu agricultura cooperatistă, Uniunea Sovietică a fost transformată dintr-o societate ţărănească într-o mare putere industrială mondială la sfârşitul celui de-al patrulea deceniu. Agricultura sovietică, care a fost exploatată pentru finanţarea industrializării, a continuat să fie subdezvoltată pe toată durata deceniului.Colectivizarea a trebuit sa facă faţă opoziţiei generalizate a chiaburilor, în fapt, cei mai harnici şi gospodari oameni ai satelor, având ca rezultat o luptă înverşunată a multor ţărani împotriva autorităţilor.În acest timp, Stalin a argumentat că fracţionismul Partidului Comunist aflat la putere ar putea slăbi Uniunea Sovietică în faţa inamicilor externi. Pe durata deceniului al patrulea, el, practic, a eliminat opoziţia politică prin intermediul sistemului foarte dur al exilului intern (Gulag) şi prin execuţii, iar prin asigurarea de beneficii anumitor segmente ale populaţiei, a câştigat sprijinul sau cooperarea lor cu regimul.O victorie greu cucerită în Marele Război pentru Apărarea Patriei, 1941–1945, (care a fost posibilă cel puţin parţial datorită capacităţilor de producţie ridicate în timpul industrializării forţate), a pus temelia pentru formarea Pactului de la Varşovia şi a consfinţit poziţia URSS drept una dintre cele două superputeri mondiale dominante, poziţie pe care a menţinut-o pentru aproape patru decenii după moartea lui Stalin (în 1953). Cu toate acestea, generaţiile de conducători care au urmat au repudiat stalinismul. Succesorul lui Stalin şi prim-secretar al partidului, Nikita Hruşciov, a denunţat folosirea represiunii în masă şi cultul personalităţii, (în 1956)
– 1883: A apărut ediţia princeps a poeziilor lui Mihai Eminescu, „Poesii” (cu o scurtă prefaţă semnată de Titu Maiorescu, întocmitorul acestei prime ediţii a poeziilor lui Eminescu), singurul volum tipărit în timpul vieţii poetului (pe copertă apare anul 1884)
– 1886: S-a născut Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal; prim-ministru (1934-1937; 1939-1940); ministru în mai multe rânduri; viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6.III.1945 – 7.XI.1947; a condus delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris (1946); manifestându-şi dezacordul faţă de politica cabinetului dr. Petru Groza este demis (noiembrie 1947) din Guvern, iar la 3.XII.1947 se retrage de la conducerea PNL (Tătărăscu); în 1950 este arestat şi închis la Sighet, de unde va fi eliberat în 1955, colaborând ulterior cu autorităţile; membru de onoare al Academiei Române (m. 1957)
– 1890: A murit compozitorul danez Niels W. Gade (n. 1817)
– 1890: S-a născut biologul american Hermann J. Müller; unul dintre fondatorii radiobiologiei; a descoperit proprietatea radiaţiilor ionizante de a produce mutaţii (1927); Premiul Nobel pentru Medicină pe 1946 (m. 1967)
– 1891: A fost jucat primul meci de baschet, sport inventat de către americanul James E. Naismith, profesor de educaţie fizică la colegiul Springfield din Massachusetts
– 1898: Marie şi Pierre Curie descoperă radiul
– 1899: A murit dirijorul francez Charles Lamoureux (n. 1834)
– 1903: A murit Gavriil Musicescu, compozitor, muzicolog şi dirijor român (n. 20.03.1847, Ismail, Ucraina)
– 1905: S-a născut scriitorul britanic Anthony Powell (m. 2000)
– 1913: A apărut, la New York, primul careu de cuvinte încrucişate semnat de britanicul A. Wynne.
– 1917: S-a născut scriitorul german Heinrich Böll; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1972 (m. 1985) (romanele „Tablou de grup cu doamnă”, „Părerile unui clovn”). Heinrich Theodor Böll (d. 16 iulie 1985) a fost unul dintre cei mai proeminenţi scriitori germani de după cel de-al doilea război mondial. Romancier şi dramaturg, Heinrich Böll a fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1972. „Am vrut să scriu dintotdeauna, am încercat de timpuriu, însă cuvintele le-am găsit abia mai târziu”, mărturiseşte Heinrich Böll. A început să scrie din copilărie, a publicat prima carte abia la 30 de ani, iar în 1972, la 55 de ani, a primit Premiul Nobel pentru literatură. S-a născut în 1917, fiind al optulea copil al unei familii care ura războiul. Primii bani care i-au căzut în mână a fost o bancnotă de un miliard de mărci, pe vremea când tatăl lui ridica de la bancă bani cu căruţa pentru a-şi plăti ucenicii.A luptat în al doilea război mondial (inclusiv pe teritoriul României), iar drama provocată de demenţa nazistă a marcat opera sa. Heinrich Boll este, înainte de toate, un umanist: răspunsul găsit la ororile cu care generaţia lui a fost confruntată este credinţa în virtuţile, demnitatea şi posibilităţile omului. A scris deopotrivă despre „lucruri mărunte” şi „lucruri măreţe,” despre „locuinţă, vecinătate şi patrie, bani şi dragoste, religie şi mâncare”, după cum o mărturiseşte el însuşi.
– 1918: S-a născut Kurt Josef Waldheim, diplomat şi politician austriac, Secretar General al Naţiunilor Unite (1972-1981) şi Preşedinte al Austriei (1986-1992) (d.14.06.2007)
– 1927: Votarea Legii privind crearea legaţiei române la Rio de Janeiro (Brazilia), prima legaţie română în America de Sud
– 1933: A murit Knud Johan Victor Rasmussen, explorator danez; a realizat cea mai lungă expediţie cu sănii trase de câini din istoria Arcticii (1921 – 1924) (n. 7 iunie 1879) În 1910 pune bazele oraşului Thule, în nordul Golfului Melville, cu scopul de a realiza un centru comercial pentru populaţia locală, o fundaţie având menirea de a ridica nivelul material, cultural şi spiritual al eschimoşilor şi o bază de expediţii în regiunile polare.De aici, Rasmussen a organizat celebrele expediţii Thule, în număr de şapte care au contribuit foarte mult la cunoaşterea Groenlandei şi Arcticii americane (1911-1933).În 1912 reuşeşte să traverseze, împreună cu Peter Freuchen, Groenlanda, în extremitatea sa nordică, de la Thule la fiordurile Danmarks şi Independence, stabilind un record de viteză (cei 1 230 km. au fost străbătuţi cu 65km./zi) şi demonstrând că nu există nici un canal între Ţara (peninsula) Peary şi insula Groenlanda.În anii 1916-1918 explorează marile fiorduri de pe coasta nordică a Groenlandei, iar în 1919 face cercetări etnografice pe insula Angmagssalik de pe coasta de Sud-Est a marii insule.În perioada 1921-1924 Rasmussen organizează şi conduce cea de-a cincea expeditie Thule , considerată ca cea mai mare călătorie din istoria Arcticii în sănii trase de câini, prilej cu care vizitează şi studiază toate grupurile de eschimoşi din Groenlanda până la strâmtoarea Bering. Pleacă (7 septembrie 1921) din Upernavik, de pe coasta vestică a Groenlandei, împreună cu cartograful Peter Freuchen, arheologul Therkel Mathiassen, etnologul Kaj Birket-Smith şi alţii. Străbate strâmtoarea şi golful Hudson, prima iernare realizând-o la vest de acesta, unde trăieşte în mijlocul eschimoşilor caribu, a căror viaţă era legată de migraţiile renilor, care nu cunoşteau pescuitul şi nu foloseau focul.
– 1933: S-a născut Dan Zamfirescu, istoric literar (cunoscător al aşa-numitei „epoci vechi” a literaturii române), teolog şi publicist („Contribuţii la istoria literaturii române vechi”)
– 1934: S-a născut Denis Buican, filosof român de reputaţie mondială, doctor în litere şi ştiinţe umane al Universităţii Sorbona; a elaborat o nouă teorie a evoluţiei, „teoria sinergică”, şi o nouă teorie a cunoaşterii, „biognoseologia”; din anul 1969 este stabilit la Paris
– 1935: S-a născut (la Slobozia-Hodorogea, azi în R.Moldova) actriţa Stela Popescu. Stela Popescu (n. Bălţi, Basarabia) a realizat cupluri celebre alături de Ştefan Bănică şi Alexandru Arşinel. Stela Popescu, doamna Teatrului de Revistă, a reuşit să se menţină în topul celor mai iubiţi actori ai scenei româneşti timp de mai bine de o jumătate de veac.
-1937: A avut loc premiera primului lung-metraj animat, color şi cu sunet, „Albă ca zăpada şi cei şapte pitici”, produs de Walt Disney
– 1937: S-a născut Jane Fonda, actriţă americană de teatru şi film (Premiul Oscar pentru rolurile din „ Întoarcerea acasă” şi „ Klute”) („Desculţi în parc”)
– 1938: S-a născut actriţa Adela Mărculescu
– 1940: S-a născut Frank Zappa, chitarist, compozitor rock şi dirijor american (m. 1993)
– 1940: A murit scriitorul american Francis Scott Fitzgerald (n. 1896), unul dintre scriitorii reprezentativi ai „generaţiei pierdute”, autor de romane şi nuvele în care este evocată societatea interbelică americană: „Marele Gatsby”, „Blândeţea nopţii”) (n. 1869)
– 1944: S-a născut dirijorul englez Michael Tilson Thomas
– 1945: A murit generalul american George Patton. George Smith Patton (n. 11 noiembrie 1885) a fost un general al armatei S.U.A., cunoscut pentru prestaţia sa în timpul celui de-al doilea război mondial, luând parte la campaniile militare din Africa de Nord, Sicilia, Franţa şi Germania între anii 1943 şi 1945. A participat şi la Primul Război Mondial, comandând tancurile nou introduse în armata SUA. Un mareşal german,vorbind cu un reporter american îl numea pe Patton „generalul vostru cel mai bun”. El este autorul faimosului citat din timpul eliberării Parisului, în care se referă voalat la ambiţia francezilor de a participa, măcar printr-o divizie blindată, la Eliberare : „I would rather have a German division in front of me than a French division behind me.”(„Prefer să am în faţă o divizie germană decât o divizie franceză în spate”).În ziua de 9 decembrie 1945, în apropiere de Mannheim, cu puţin timp înainte de programata reîntoarcere în SUA, maşina generalului a fost puternic lovită de un camion militar american. Generalul a fost grav accidentat, având şi o fractură de coloana vertebrală cervicală-deci o paraplegie. Internat la spitalul militar din Heidelberg, pe 21 decembrie 1945, decedează în urma unei embolii pulmonare.
– 1947: Primă audiţie în concertul Filarmonicii bucureştene a oratoriului bizantin de Crăciun „Naşterea Domnului”, de Paul Constantinescu
– 1954: A murit (la Paris) matematicianul român Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa; lucrări de algebră şi teoria numerelor; o atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române (n. 1893)
– 1955: S-a înfiinţat Teatrul de Stat de Operetă (ulterior Teatrul Muzical) din Braşov
– 1958: A murit scriitorul german Lion Feuchtwanger (n. 1884)
-1965: A fost adoptată Convenţia Internaţională pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială, la sesiunea a 20-a a Adunării Generale a ONU; a intrat în vigoare la 4.I.1969 (România a aderat la Convenţie prin Decretul nr. 345 din 1970)
– 1966: A murit Valeriu Ciobanu, istoric literar, folclorist şi poet („Poporanismul: Geneză, evoluţie, ideologie”, „Hortensia Papadat-Bengescu”) (n.04.04.1917) (n. 1917).
– 1967: S-a născut Miheil Saakaşvili, ales preşedinte al Georgiei la 25 ianuarie 2004; reales pentru cel de-al doilea mandat, la data de 5 ianuarie 2008; numele său este câteodată scris „Mihail Saakaşvili”, deşi transliterarea georgiană este „Miheil” nu „Mihail”
– 1968: Lansarea navei cosmice „Apollo 8″ care a efectuat prima oară un zbor circumlunar (21 – 27 decembrie)
– 1969: A murit fizicianul Alexandru S. Sanielevici; cercetări în domeniul radioactivităţii şi al fizicii nucleare; ca profesor la Universitatea din Bucureşti, a organizat primul laborator de lucrări practice de radioactivitate în România; membru corespondent al Academiei Române (n. 1899)
– 1969: Un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL–18 din dotarea TAROM, parcurgând 46.000 km
– 1970: A murit Iosif Prunner, pianist şi profesor (n. 1912)
– 1971: Crearea, la Paris, a organizaţiei umanitare „Medici fără frontiere” („Médecins sans Frontières”), care are drept scop acordarea de ajutor medical în situaţii de urgenţă ce intervin în urma unui război sau a unei catastrofe naturale (organizaţia a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru pace pe 1999)
– 1972: Cele doua Germanii semnează Tratatul de Bază prin care se pune capăt celor peste 20 de ani de inamiciţie oficială; in 1973 cele două Germanii au fost admise în ONU.
– 1976: A murit Léo Ayotte, pictor canadian
– 1987: A murit Marcel Gafton, traducător (din scrierile lui Eduard Bass, Anatole France, Alexandre Dumas, Jules Renard, Jean Giono, Maxim Gorki, Boris Pilniak, Ivan Turgheniev ş. a.) şi poet (n. 1925)
– 1988: Doi membri ai unei grupări radicale din Libia au făcut să explodeze cursa 103 PanAm deasupra localităţii Lockerbie din Scoţia, cauzând una dintre cele mai mari catastrofe aeriene ale tuturor timpurilor, soldată cu moartea a 270 de oameni
– 1989: Declanşarea revoluţiei române anticomuniste în Bucureşti: Nicolae Ceauşescu a convocat un miting în faţa Comitetului Central al PCR, în cursul căruia urma să fie înfierată atitudinea protestatarilor de la Timişoara; mitingul a fost întrerupt de grupuri de protestatari care au fost dispersaţi de forţele de ordine; ulterior, participanţii la miting, cărora li s-au alăturat şi alţi bucureşteni, s-au regrupat în faţa hotelului Intercontinental, în Piaţa Universităţii şi în apropierea Ambasadei SUA; în cursul nopţii s-a tras cu muniţie de război în demonstranţi şi apoi s-a degajat terenul cu ajutorul blindatelor
– 1989: Prin decret prezidenţial s-a instituit starea de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş. Cu câteva zile în urmă (la 16 decembrie) la Timişoara izbucniseră manifestaţiile antidictatoriale şi anticomuniste, manifestaţii ce au însemnat începutul Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989
– 1989, 21-22 (şi zilele următoare): Au avut loc demonstraţii populare şi confruntări armate la Arad, Sibiu, Braşov, Cluj-Napoca ş.a., soldate cu numeroase victime (răniţi şi morţi)
-1991: A fost semnat, la Alma-Ata/Kazahstan, documentul de fondare a Comunităţii Statelor Independente (CSI), de către 11 foste republici ale URSS, devenite între timp state independente (la 8 decembrie conducătorii Rusiei, R. Belarus şi Ucrainei au decis, la Brest/lângă Minsk, crearea CSI); documentul de fondare al Comunităţii, precum şi retragerea lui Mihail Gorbaciov (25.XII.1991) din funcţia de preşedinte al URSS au consfinţit destrămarea şi dispariţia de pe harta politică a lumii a URSS
– 1992: A murit Nathan Milstein, violonist american de origine rusă (n. 1904)
– 1999, 21/22: A murit poetul şi eseistul Dan Laurenţiu (pseudonimul lui Laurenţiu Ciobanu) (n. 1937)
– 2003: A murit Amelia Pavel, istoriograf şi critic de artă (n. 1915)
– 2007: Spaţiul Schengen s-a mărit cu 9 state membre ale Uniunii Europene; Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia
– 2008: A murit actriţa Raluca Zamfirescu; fiica dramaturgului George Mihail Zamfirescu şi soţia regizorului Ion Cojar (n. 1924).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here