S-a întâmplat în 20 noiembrie 1856

0
41

S-a întâmplat în 20 noiembrie 1856: A murit Bolyai Farkas, matematician maghiar din Transilvania, cunoscut mai ales pentru contribuţiile sale în geometrie, tatăl matematicianului Bolyai János.

  Farkas Bolyai s-a născut la Buia, localitate aflată la cca.40 de kilometri de Sibiu, la 2 februarie 1778, şi şi-a făcut studiile la Cluj-Napoca, apoi în Germania, la universităţile Jena şi Gottingen. Aici, la Universitatea „Georg August“, s-a împrietenit cu Carl Friedrich Gauss, renumitul matematician cu care, de altfel, va ţine legătura, prin scrisori, tot restul vieţii.
     Reîntors în Transilvania, predă la Colegiul Evanghelic Reformat din Târgu Mureş.Din 1804 şi până la sfârşitul vieţii este profesor la Colegiul Reformat din Târgu-Mureş (azi liceul Bolyai Farkas) unde predă matematică, astronomie, fizică şi chimie.  Pe lângă activitatea de profesor, finalizată cu două lucrări de pedagogie şi manuale tipărite în tipografia şcolii Farkas Bolyai are şi alte preocupări multilaterale: scrie poezii şi piese de teatru, traduce din engleză şi germană, este preocupat de actorie, desen, pictură, muzică, silvicultură; are aptitudini tehnice construind sobe după schiţe proprii.
      Întreaga sa energie şi-a dedicat-o însă matematicii. Lucrarea sa fundamentală Tentamen (Târgu-Mureş, 1832) scrisă în latină este o sinteză a îndelungatelor sale frământări şi meditaţii privind bazele matematicii, cu idei şi intuiţii geniale ce au premers epocii.În 1825 devine membru al Academiei de Științe din Pesta.
    Farkas Bolyai a fost un talent multiplu: cunoștea mai multe limbi străine (latină, greacă, ebraică), era pasionat de pictură, muzică, literatură și în special de matematică.Din punct de vedere al concepțiilor filozofice, Bolyai era la început ateu, ca apoi să manifeste un idealism sub formă camuflată.Moare la Târgu-Mureş în anul 1856, fiind înmormântat în Cimitirul reformat din localitate.
     Farkas redactează două lucrări, privitoare la postulatul lui Euclid, pe care i le trimite lui Gauss.Acesta îi răspunde, remarcând anumite erori de raţionament.Este totuşi important să arătăm că în scrierile respective se găseşte o idee fundamentală, anume faptul că problema poate fi privită din punctul de vedere nou al independenţei acestei axiome de celelalte axiome.
     Cea mai importantă scriere a sa este: Tentamen juventutem studiosam in elementa matheseos purae, elementaris ac sublimionis methodo intuitiva evidentiat – Que huic propria, introducendi (Încercare de introducere a tineretului studios în elemente de matematică pură, elementară și superioară, printr-o metodă intuitivă și evidența proprie a acesteia Târgu Mureș, 1832 – 1839, altă ediție în 1897).Corespondența dintre Farkas Bolyai și Carl Friedrich Gauss a fost editată de către Smidt Ferencz și Stachel Pàl în 1899.Autor al unei opere originale şi valoroase, introduce noţiuni cu totul noi: a pus bazele teoriei ariilor, a formulat conceptul de «nimic matematic», căruia astăzi îi corespunde «mulţimea vidă», a enunţat idei care formulează teoria mulţimilor.
      Atras de problemele fundamentale ale geometriei, se ocupă de acest domeniu, încercând să fixeze bazele riguroase ale geometriei euclidiene. Astfel, a studiat axioma paralelelor și a remarcat faptul că aceasta este independentă de celelalte axiome ale geometriei. Mai mult, a reușit să formuleze alte opt enunțuri echivalente ale acestei axiome.În domeniul analizei matematice, studiază convergența seriilor și descoperă, independent de Joseph Ludwig Raabe, criteriul care poartă numele matematicianului elvețian.
     Cercetările sale filozofice privind bazele matematicii au pregătit terenul pentru crearea geometriei non-euclidiene și a geometriei hiperbolice.Cu toate acestea, la început, descurajează pe fiul său, János Bolyai, să studieze aceste domenii, ca apoi, în 1830, să-l încurajeze să-și publice lucrările referitoare la această nouă abordare a geometriei.Farkas Bolyai a studiat și teoria ariilor și a demonstrat pentru prima dată teorema cu privire la echivalența ariilor poligonale.Un alt domeniu matematic care l-a preocupat a fost și teoria numerelor.Farkas Bolyai a introdus principiul general de raționament inductiv, care coincide, în esență, cu principiul inducției transfinite. De asemenea, a introdus în învățământ calculul integral și mecanica rațională.
Surse:
  1. Todea, F. Maria, M. Avram, Oameni de știință mureșeni – Dicționar biobibliografic, CJ Mureș Biblioteca Județeană Mureș, tipografia Mediaprint SRL, 2004

https://www.bcucluj.ro/filiale/matematica/matematicieni.php?idDomeniu=48

https://www.agerpres.ro/cultura/2014/07/19/destinatie-romania-bolyai-janos-mureseanul-care-a-reusit-sa-rastoarne-geometria-lui-euclid-11-46-58

http://mate.info.ro/Resursa-Mari_matematicieni_romani.html

https://adevarul.ro/locale/sibiu/sibiu-ianos-bolyai-1_5181f242053c7dd83f6707ff/index.html

http://www.telekiteka.ro/bolyai-farkas4122

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here