S-a întâmplat în 20 martie 1831

0
57

S-a întâmplat în 20 martie 1831 . S-a născut Theodor Aman, pictor şi grafician; membru post-mortem al Academiei Române. Theodor Aman (n. Câmpulung-Muscel — d. 19 august 1891, Bucureşti) a fost pictor şi grafician, pedagog, academician român, întemeietor al primelor şcoli româneşti de arte frumoase de la Iaşi şi Bucureşti. Studiază la Bucureşti la Colegiul Naţional Sfântul Sava, apoi la Paris.

           Profesor şi întemeietor al Şcolii de Arte Frumoase din Bucureşti. Se dedică picturii influenţat de maeştrii Renaşterii italiene. Revenit pe meleagurile natale s-a inspirat din viaţa muscelenilor lăsând mai multe pânze cu peisaje din Câmpulung şi împrejurimi. Numele său a rămas în istoria artei româneşti nu doar prin valoarea operelor semnate, ci şi prin contribuţia avută la întemeierea primelor şcoli de Arte frumoase, la Bucureşti şi Iaşi (1864).

            După lecţii de desen cu pictorul Constantin Lecca, la Şcoala Centrală din Craiova, pleacă în 1850 la Paris, unde studiază pictura cu Michel Martin Drolling, apoi, din 1851, cu Francois Edouard Picot. Prestigiul de care s-a bucurat Aman a fost sporit şi de funcţia sa de director al Şcolii naţionale de arte frumoase, încă de la înfiinţarea acestei instituţii, în 1863.

            În pictura sa de o rigoare academistă, simbolurile evocărilor istorice aduc o anume prospeţime, în sensul situării artistului în actualitate. Noutatea pânzelor sale ţine astfel mai mult de răspunsurile tematice la preocupări sociale şi politice din perioada fondării statului naţional român.

           Nu lipsesc însă şi unele încercări de luminare a paletei, de surprindere a instantaneului, ce ne vorbeşte despre ecoul, fie şi palid, al experienţelor unor artişti francezi care pictau în aer liber, la Barbizon, în împrejurimile Parisului, unde în deceniile şapte şi opt ale secolului XIX, se pun bazele impresionismului. Începe să picteze încă de pe atunci o serie de compoziţii istorice, unul din genurile sale preferate în care va excela.

          Istoria poporul român a fost tema predilectă a lui Aman, el pictând momente importante, precum „Bătălia de la Călugăreni”, „Intrarea lui Mihai Viteazul în Bucureşti după bătălia de la Călugăreni”, „Vlad Țepeș și solii turci”. Se pare că personalitatea domnitorului Mihai Viteazul l-a impresionat în mod deosebit pe Aman, fiindcă cele mai multe reprezentări istorice în picturile sale îl au personaj central.

        În tabloul „Bătălia de la Călugăreni” există un detaliu care surprinde culoarea tricoloră a steagului purtat de oastea lui Mihai Viteazul. Alte portrete importante din operele lui Aman sunt ale lui Ștefan cel Mare și Tudor Vladimirescu.

          Copilăria lui Thedor Aman s-a petrecut în umbra cea luminoasă a bisericii, casa familiei fiind chiar vizavi de Biserica „Sfânta Treime”. Pictorul a fost de față la un moment emoționant petrecut pe 1 octombrie 1857, în fața acestei biserici, când oamenii s-au prins într-o horă a unirii, chiar în fața locașului de cult, acest moment fiind imortalizat în lucrarea „Hora Unirii de la Craiova”.

           Un episod cu un anumit parfum de romantism îl leagă pe pictorul Theodor Aman de sultan, fiindcă în 1854, pe când se afla într-o perioadă mai grea din punct de vedere financiar, a reușit să-i vândă sultanului un tablou numit „Bătălia de la Olteniţa”, având ca subiect o încleștare, războiul ruso-turc, proaspăt declanșat.

        Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat decretul de numire a pictorului Theodor Aman în funcția de director al Școlii de Arte Frumoase din București, unde a funcționat ca profesor. Pictorul a fost un complex om de cultură, citind opere din Descartes, Voltaire, Hugo, Dante, mărturie pentru aceste lecturi sunt volume lăsate moștenire de familia Aman, aflate în prezent în cadrul colecției „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova. O altă latură artistică a lui Aman este cea muzicală, pictorul fiind și un pasionat instrumentist, încântând participanții la petrecerile familiei cu acorduri de violoncel.

          Despre personalitatea lui Theodor Aman, Nicolae Tonitza spunea: „Theodor Aman a fost artistul care ascundea în sufletul lui şi oglindea în creaţia sa gândurile, sentimentele şi năzuinţele poporului român”.Personalitatea complexă a lui Aman a fost recunoscută și prin trecerea în rândul membrilor Academiei Române în anul 1991. Moștenirea sa este una vastă, numărând peste 3.000 de lucrări.

Surse:
Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999

https://www.artmark.ro/stiri/tag/theodor-aman/

Theodor Aman – pictor şi gravor

http://ziarullumina.ro/theodor-aman-pictorul-istoriei-noastre-110425.html

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here