S-a întâmplat în 20 iulie 1969

0
23

S-a întâmplat în 20 iulie 1969: Prima aselenizare a unui echipaj uman: astronautul american Neil Armstrong, comandantul navei „Apollo 11” (lansate spre Lună la 16.VII.1969, de la baza Cape Kennedy), este primul pământean care a păşit pe Lună, într-o zonă a Mării Liniştii.

       La 20 iulie 1969, faimoasa replică „Un pas mic pentru om, un salt mare pentru omenire”, spusă de astronautul Neil Armstrong, primul om care a pus piciorul pe Lună, a fost auzită de 600 de milioane de oameni care urmăreau în direct aselenizarea. Au urmat încă patru aselenizări reuşite în programul spaţial Apollo, iar impactul tehnologic şi cultural a fost enorm, au existat însă şi nenumărate controverse sau teorii conspiraționiste care puneau la îndoială aselenizarea. Cu toate progresele tehnologice din ultimele decenii, oamenii nu au mai reuşit să ajungă pe Lună din 1972.
          Aventura spaţială care a dus primul om pe Lună a început în mai 1961, odată cu anunţul preşedintelui american John F. Kennedy: „primul astronaut american trebuie să pună piciorul pe Lună înainte de sfârşitul deceniului”. Sovieticii trimiseseră deja primul om în spaţiu în 12 aprilie 1961, şi la doar trei săptămâni, în 5 mai 1961, făcuse un zbor sub-orbital de 15 minute şi astronautul american Alan Shepard, dar americanii doreau mult mai mult: să fie primii care pun piciorul pe suprafaţa unui alt corp ceresc. Aşa a pornit Programul Apollo, coordonat de NASA, care avea că principal obiectiv „aselenizarea unui om şi întoarcerea lui în siguranţă pe Pământ până la sfârşitul decadei 1960-1970”. În decembrie 1968, Misiunea Apollo 8 orbita Luna de 10 ori, timp de două ore, şi, prima dată, era observată din spaţiu partea nevăzută a Lunii.

       În mai 1969, Misiunea Apollo 10 stabilea două recorduri în spaţiu: reuşea să coboare până la 14.300 m de suprafaţa Lunii şi atingea, la întoarcerea pe Pământ, viteza de 39,897 km/h, cea mai mare atinsă vreodată de un vehicul pilotat. Ambele misiuni au avut la bord un echipaj compus din trei astronauţi.Obiectivul programului era atins la 20 iulie 1969 de Misiunea Apollo 11, care reuşea aselenizarea, în zona denumită Marea Liniştii.

      Neil Armstrong şi Buzz Aldrin erau primii oamenii care puneau piciorul pe Lună, în timp ce Michael Collins, al treilea membru al echipajului, a rămas în modulul de comandă pe orbita lunară. Modulul lunar a rămas 2 ore şi 31 de minute pe suprafaţa selenară şi a colectat 21.6 kg de mostre. În 19 noiembrie 1969, din nou o aselenizare reuşită şi din nou doi astronauţi pun piciorul pe Lună.Apollo 12 aterizase de această dată în zona denumită Oceanul Furtunilor şi rămăsese pe suprafaţa Lunii timp de 7 ore şi 45 de minute.
        Misiunea Apollo 13 cu trei astronauţi la bord a ratat aselenizarea în 11 aprilie 1970, dar a reuşit să se întoarcă în siguranţă pe Pământ, în schimb, după nici un an, în 5 februarie 1971, Misiunea Apollo 14 aseleniza cu succes şi astronautul Shepard făcea senzaţie jucând golf pe suprafaţa Lunii.Câteva luni mai târziu, Misiunea Apollo 15 aducea o nouă reuşită, în 30 iulie 1970, s-a folosit pentru prima dată un vehicul lunar, iar Misiunea Apollo 16 din 20 aprilie 1972 utiliza pentru prima dată o navetă spaţială şi ducea pe suprafaţa Lunii doi astronauţi.
          Cea mai lungă misiune a fost Apollo 17, a durat 301 ore şi 52 de minute, şi a fost ultima cu echipaj uman pe Lună.Astronauţii Eugene Andrew Cernan, care fusese şi pilotul modulului Misiunii Apollo 10, şi geologul Harrison Schmitt au fost ultimii oameni care au călcat pe suprafaţa Lunii. Programul Apollo, evaluat iniţial la 7 miliarde de dolari, a costat în total, conform cifrelor prezentate de NASA în 2009, 170 de miliarde de dolari, dar a fost apreciat drept cea mai mare realizare tehnologică din istoria umanităţii. A stimulat dezvoltarea multor domenii tehnologice, inclusiv prin utilizarea computerelor de zbor şi a sistemelor de rachete purtătoare Minuteman, iar impactul cultural al prezenţei omului pe Lună a fost enorm:

      Primele imagini ale Terrei şi ale Lunii difuzate live şi, în noaptea din Ajunul Crăciunului din 1968, citirea în transmisie directă a unui fragment din Cartea Genezei, de către membrii echipajul Apollo 8, au atins cele mai înalte cote de audienţă cunoscută până atunci de o emisiune televizată. Transmisia în direct a primilor paşi făcuţi de om pe Lună, în 20 iulie 1969, a fost urmărită de o cincime din populaţia globului, între care şi de telespectatorii români, România fiind singură ţară comunistă din Europa care a difuzat în direct aselenizarea.

Surse:

https://www.nasa.gov/mission_pages/apollo/missions/apollo11.html

http://stiri.tvr.ro/45-de-ani-de-la-primul-pas-pe-luna-cum-este-sa-te-afli-pe-alt-corp-ceresc_47642.html#view

https://www.news.ro/cultura-media/47-de-ani-de-la-prima-aselenizare-nasa-buzz-aldrin-si-internauti-din-lumea-intreaga-rememoreaza-acel-moment-istoric-pe-retelele-de-socializare-video-1922403221002016071215530518

https://www.nationalgeographic.com/magazine/2019/07/50-years-after-apollo-11-moon-landing-new-age-of-space-travel-is-coming/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here