S-a întâmplat în 2 iulie…

0
30

S-a întâmplat în 2 iulie…

– Ziua Internaţională a Obiectelor Zburătoare Neidentificate, sărbătorită din anul 2001, zi care marchează un eveniment controversat, ce a avut loc în noaptea de 2 spre 3 iulie 1947, numit „incidentul Roswell”: presupusa prăbuşire a unui obiect zburător pe terenul unei ferme din Roswell, statul american New Mexico. Deşi neelucidat până în prezent, evenimentul are totuşi o împlinire materială: o întreagă industrie a OZN-urilor s-a dezvoltat în mica localitate americană vizitată anual de mii de turişti.

– Ziua internaţională a ziaristului sportiv (la 2.VII.1924 a luat fiinţă, la Paris, Asociaţia Internaţională a Presei Sportive/AIPS).

– 133 – O diplomă militară a lui Hadrian, descoperită in ruinele castrului roman de la Gherla, cuprinde o menţiune a Daciei Porolissensis.

– 419: S-a născut Valentinian III, împărat roman. Flavius Placidius Valentinianus (2 iulie 419, Ravenna – 16 martie 455, Roma), cunoscut ca Valentinian III a fost împărat al Imperiului Roman de Apus (424-455). În timpul domniei sale, criza statului se agravează, Africa de Nord, Britannia, Pannonia se desprind de sub autoritatea imperiului. Pe Câmpiile Catalaunice (451), într-una dintre cele mai mari bătălii ale antichităţii, armata romană comandată de Aetius, cu contingente vizigote, france, burgunde, alane, obţine o ultimă victorie, forţând retragerea lui Attila şi a aliaţilor săi din Gallia. La 6 luni după ce l-a ucis cu mâna sa pe Aetius, Valentinian este, la rândul său, asasinat de un partizan al acestuia (martie 455).Cu el se sfârşeşte dinastia teodosiană.

– 1431: Prima menţiune documentara a Vrancei – Varancha. Numele Vrancea, atestat documentar sub forma Varancha în 1431, este explicat în general de specialişti prin „munte” sau „corb”, sugerând desimea pădurilor negre ca pana corbului.

– 1504: A murit Stefan cel Mare, domn al Moldovei (1457-1504), personalitate marcantă a Evului Mediu românesc, sanctificat de Biserica Ortodoxă Română la 2 iulie 1992 (m. 1435) Ştefan al III-lea, supranumit Ştefan cel Mare (n. 1433, Borzeşti – d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domn al Moldovei între anii 1457 şi 1504.A domnit aproape 50 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, ţara a dus multe lupte pentru independenţă împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei şi Regatul Ungariei. Calităţile umane, cele de om politic, de strateg şi de diplomat, acţiunile sale fără precedent pentru apărarea integrităţii ţării, iniţiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraţia unor iluştri contemporani, iar, graţie tradiţiei populare, a fost transformat într-un erou legendar.

– 1504: S-a incheiat redactarea lucrării „Letopiseţul de când cu voia lui Dumnezeu s-a început Ţara Moldovei” – prima creaţie laică a culturii române scrisă la curtea lui Ştefan cel Mare. Ultima referire fiind despre moartea domnitorului, s-a tras concluzia ca insemnările s-au incheiat la 2.07.1504

– 1517: Pe tronul Moldovei urca Bogdan al III-lea, fiul lui Stefan cel Mare (2 iulie 1504 – aprilie 1517).Bogdan al III-lea (cel Chior) (n. 1479; d. 1517) a fost domnitor al Moldovei între 2 iulie 1504 şi 20 aprilie 1517. Este fiul lui Ştefan cel Mare şi al Doamnei Maria Voichiţa, fiind asociat la domnie încă din 1497.În 1507, Bogdan s-a aflat pe punctul de a intra în conflict cu domnul Ţării Româneşti, Radu cel Mare, cei doi împăcându-se în urma intervenţiei mitropolitului Ţării Româneşti, Maxim, rudă cu cei doi, ce a invocat tocmai argumentul rudeniei şi al folosirii unei limbi comune. În 1514, logofătul Tăutu este trimis la Poartă să închine de bunăvoie Moldova, în condiţii cvasi-identice cu cele ale Munteniei: autonomie sub toate aspectele, recunoaşterea suzeranităţii otomane şi plata unui peşcheş anual. În acest fel, Bogdan scapă de pericolul tătăresc şi de alti duşmani, care astfel, deveneau duşmanii Porţii.A murit la 20 aprilie 1517 la Huşi, fiind îngropat la Mănăstirea Putna.
– 1566: A murit Nostradamus (Michel de Notre-Dame), astrolog şi medic francez; autor al unei culegeri de profeţii celebre exprimate în catrene (Centuries).  Nostradamus (n. 14 decembrie 1503), pe numele său real Michel de Nostredame, a fost un faimos medic, cabalist şi farmacist francez. Celebritatea sa se datorează lucrării Les Propheties, a cărei primă ediţie a apărut în 1555. De la publicarea sa, a devenit foarte populară în toată lumea, creându-se în jurul său un cult. În literatura tuturor timpurilor i s-a acordat titlul de prevestitor a tuturor marilor evenimente care se desfăşurau sau urmau să se întâmple în lume.

– 1591: A fost înmormântat Vincenzo Galilei, compozitor, teoretician şi matematician italian (n. 1520).

– 1714: S-a nascut compozitorul si cântărețul Christoph Willibald Gluck, precursor al clasicismului vienez si mare reformator al operei (opere: „ Orfeu Şi Euridice”, „Echo si Narcis”, „Alceste”; balet-pantomima: „Don Juan”) (m. 15.11.1787). Christoph Willibald Ritter von Gluck (n. 2 iulie 1714 la Erasbach lângă Berching (Germania), d. 15 noiembrie 1787 la Viena) a fost un compozitor german. Este unul dintre compozitorii importanţi de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi primul reformator al perioadei muzicale clasice.Este cunoscut în special pentru Orfeu şi Euridice. A fost profesorul de muzică al Mariei Antoaneta, regina Franţei.Unii îl consideră părintele perioadei muzicale clasice şi rococo – cel puţin în domeniul operei.
– 1752: Jitnicerul ieşean Ştefan Bosie „a cumpărat, la această dată, toate casele de pe uliţa Hagioaiei pentru a ridica o mănăstire în cinstea Sf. Ierarh Spiridon Făcătorul de Minuni (prăznuit la 12 decembrie); prima biserică cu hramul „Sf. Spiridon” din Iaşi a fost înălţată şi sfinţită în acel an, după cum spun documentele. La 1.I.1757 domnitorul Constantin Racoviţă-Cehan (1749-1753; 1756-1757) şi mitropolitul Iacob Putneanul (1750-1760) hotărăsc înfiinţarea unui spital în cadrul Mănăstirii Sf. Spiridon din Iaşi; va fi cel mai mare spital din Moldova (şi al doilea din ţară ca vechime, după Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti, demolat la ordinul lui Ceauşescu în martie 1984), care îşi continuă activitatea şi în prezent.
– 1778: A murit filozoful, pedagogul, scriitorul și compozitorul Jean Jacques Rousseau („Contractul social”, „Discurs asupra originii inegalității dintre oameni”). Jean Jacques Rousseau (n. 28 iunie 1712 – d. 2 iulie 1778) a fost un filozof francez de origine geneveză, scriitor şi compozitor, unul dintre cei mai iluştri gânditori ai Iluminismului. A influenţat hotărîtor, alături de Voltaire şi Diderot, spiritul revoluţionar, principiile de drept şi conştiinţa socială a epocii; ideile lui se regăsesc masiv în schimbările promovate de Revoluţia franceză din 1789.

Opera

Studii, lucrări de sinteză – filozofice, sociale, literare şi de artă
Discurs asupra ştiinţelor şi artelor – (1750) – (Premiul Academiei din Dijon)
Discurs asupra originii şi fundamentelor inegalităţii dintre oameni – (1755)
Scrisoare către D’Alembert asupra spectacolelor – (1758)
Contractul social – (1762)
Consideraţiuni asupra orânduirii din Polonia – (1772)
Scrisoare despre muzica franceză
Romane
Émile sau despre educaţie (roman pedagogic) – (1762)
Iulia sau noua Heloiză (roman epistolar) – (1761)
Opere – libret şi muzică
Muzele galante – (1745)
Ghicitorul satului – (1752)
Pagini confesive
Rousseau, judecător al lui Jean Jacques – (1776)
Jean-Jacques Rousseau, traducere şi prefaţă Pericle Martinescu, Confesiuni, Bucureşti, Editura pentru literatură, 1969, 2 vol.
Visările unui hoinar singuratic – postum – (1782)

– 1789: Napoleon Bonaparte a ocupat oraşul Alexandria

– 1838: A apărut, la Braşov, „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, publicaţie condusă de George Bariţiu, supliment literar al Gazetei de Transilvania .Foaie pentru minte, inimă şi literatură a fost o revistă românească cu caracter cultural, apărută la Braşov între 2 iulie 1835 şi 24 februarie 1865 (cu unele întreruperi). A fost condusă de George Bariţiu, iar începând cu 1850 de Iacob Mureşanu. Publicaţia a avut un mare rol în dezvoltarea culturii româneşti progresiste.

– 1842: S-a născut istoricul francez Alfred Rambaud; împreună cu Ernest Lavisse, a condus elaborarea şi editarea lucrării „Istoria generală din secolul IV până în zilele noastre”, la care a colaborat şi istoricul român A. D. Xenopol; membru de onoare străin al Academiei Române din 1895 (m. 1905).

– 1849, 2/14: Pentru prima dată Principatele Române sunt menţionate, într-un document oficial, sub numele de România, rămas definitiv după Unirea acestora (1859); este vorba de „Proiectul de pacificare”, semnat la Seghedin (Szeged), de către Lajos Kossuth, guvernatorul Ungariei, şi, respectiv, de către Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac, reprezentanţii emigraţiei române.

– 1860: A fost fondat orasul Vladivostok.

– 1862: S-a născut Sir William Bragg, fizician si matematician englez. Sir William Henry Bragg (n. Westward, Cumbria, Anglia— d. 10 martie 1942) a fost un fizician şi chimist englez. Premiul Nobel pentru Fizică, primit în 1915, a fost „împărţit” cu fiul său, William Lawrence Bragg pentru cercetările lor asupra spectrului razelor X, difracţiei razelor X şi a structurii cristalelor, utilizând un spectrograf de raze X. A devenit membru (Fellow) al Royal Society în 1906, respectiv preşedinte al acesteia între 1935 şi 1940.Ernest Rutherford a împărţit cu Bragg teoriile sale despre proton şi nucleu, deşi între cei doi au existat multe divergenţe de opinii profesionale. Începând cu 1992, Institutul Australian de Fizică a instituit un premiu numit Bragg Gold Medal for Excellence in Physics care se acordă celei mai bune teze de doctorat realizată de un student la o universitate australiană. Acest premiu este numit pentru a onora atât fiul, Sir William Lawrence Bragg (a cărui efigie este prezentă pe medalie), cât şi tatăl, Sir William Henry Bragg.

– 1868: S-a născut generalul Traian Moşoiu, participant la luptele din timpul Războiului de Intregire Naţională (1916-1919).

– 1869: S-a nascut scriitorul suedez Hijalmar Soderberg. Hjalmar Söderberg (n. Stockholm; d. 14 octombrie 1941, Copenhaga) a fost un scriitor suedez de fin-de-siècle. El este astăzi unul dintre cei mai citiţi şi îndrăgiţi scriitori în Suedia.

– 1877: S-a născut Hermann Hesse, scriitor, Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 1946 (Jocul cu mărgelele de sticlă, „Lupul de stepă”, Narcis și Goldmund) (m. 9.08.1962).

– 1888: Ion Luca Caragiale este numit director al Teatrului Naţional din Bucureşti. Titu Maiorescu, ministrul Instrucţiunii Publice, ocupându-se de problema schimbării conducerii Teatrului Naţional, după mai multe consultări a hotărât, la 2 iulie 1888: Director al primului nostru teatru va fi tânărul dramaturg „I. L. Caragiale”. În vârstă de numai 36 de ani, a deschis stagiunea, la 1 octombrie 1888, cucomedia Manevrele de toamnă, o localizare făcută de Paul Gusty, în care interpreţii au obţinut succese remarcabile. Nefiind sprijinit de câţiva mari actori dramatici ai timpului (Aristizza Romanescu, Grigore Manoilescu şi Constantin Nottara) şi „sabotat” de unele ziare bucureştene, Caragiale s-a văzut nevoit să demisioneze în 1889, înainte de începerea stagiunii următoare, după ce dovedise, totuşi, evidente resurse de organizator şi o nebănuită energie.
– 1893: S-a născut poetul Luca Ion Caragiale, fiul lui I.L.Caragiale si fratele lui Mateiu Caragiale („ Nevinovăţiile viclene”, „Jocul oglinzilor”). Luca Ion Caragiale (n. Bucureşti – d.7 iunie 1921, Bucureşti) este un poet şi traducător. Fiu al lui Ion Luca Caragiale, Caragiale îşi petrece o parte a copilăriei şi adolescenţei la Berlin, unde tatăl său se stabilise, împreună cu familia, în 1905. Îşi face studiile în particular, avându-l ca profesor, printre alţii, pe Panait Cerna. În 1916, Caragiale debutează cu versuri în „Flacăra”; mai semnează şi Luca Ion sau Luca din Străoşti. Publică în „Vremea”, „Viaţa românească”, „Sburătorul”, „Cuvântul liber”, „Adevărul literar şi artistic”, „Hiena” etc. Deşi încă din 1916 pregăteşte mai multe caiete cu versuri (Efigiile înfiorate, 1916, Chipurile sulemenite, 1917, Izvodul vrajei, 1917, Dintr-un oraş de munte, 1916-1921, apărute, toate, postum, în volumul Jocul oglinzilor, 1972), abia în 1921 hotărăşte să încredinţeze tiparului un manuscris intitulat Jocul oglinzilor. Din nefericire, cartea nu mai apare, deoarece Caragiale moare în acelaşi an, răpus de o gripă rebelă.Singura scriere în proză apărută în timpul vieţii este romanul Nevinovăţiile viclene, tipărit în revista „Viaţa românească” (1920). Compusă în colaborare cu Ioan D. Gherea, cartea, în care este greu de identificat participarea fiecăruia dintre cei doi coautori, încearcă o incursiune în universul fragil, sentimental al adolescenţilor, anunţând tipul de idilă din romanele lui Ionel Teodoreanu.Ca traducător, Caragiale a dat versiuni româneşti (unele rămase în pagini de revistă) ale unor scrieri precum Balada de Francois Villon, Corbul şi Viermele cuceritor de Edgar Alian Poe, romanul Pan de Knut Hamsun.
– 1895: S-a născut Mihai Tican-Rumano (numele la naştere: Mihai Tican), scriitor şi explorator; copil sărman, părăseşte ţara la 13 ani şi călătoreşte neîncetat în Africa, cele două Americi, Australia, Noua Zeelandă, Antile; între anii 1924 şi 1929 se stabileşte în Spania, unde va debuta cu mai multe volume cu tematică exotică, traduse ulterior şi în română; Tican-Rumano cultivă exotismul, pitorescul şi senzaţionalul în memorialistica românească (m. 1967).

– 1896: S-a născut Prudence Heward, pictoriță canadiană (m. 19.03.1947).

– 1900: A avut loc prima ascensiune a unui dirijabil cu schelet rigid; construcția aerostatului îi apartinea inginerului german Ferdinand von Zeppelin, general în retragere; a folosit motorul cu combustie internă pentru propulsarea acestuia. Dirijabilul de 128 m lungime, numit L21, a parcurs 6 kilometri în 18 minute, la     400 m altitudine deasupra lacului Constanța/Germania.

– 1901: A murit Theodor Şerbănescu, poet şi traducător din cercul societăţii literare „Junimea”; membru corespondent al Academiei Române (n. 1839).

– 1904, 2/15: A murit scriitorul rus Anton Cehov (n. 1860).

– 1906: S-a născut fizicianul american Hans Bethe. Hans Albrecht Bethe (d. 6 martie 2005) a fost un fizician american de origine germană, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1967 pentru elaborarea teoriei nucleosintezei stelare. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a condus Divizia Teoretică a laboratorului secret Los Alamos contribuind la dezvoltarea primelor bombe atomice. Acolo, a jucat un rol-cheie la calcularea masei critice a bombelor, şi a lucrat şi la elaborarea teoriei metodei cu implozie folosită atât în Testul Trinity cât şi în bomba „Fat Man” folosită la Nagasaki. În anii 1950, Bethe a jucat un rol important în dezvoltarea bombei cu hidrogen, deşi se angajase în proiect în speranţa de a demonstra că nu este fezabil.  Bethe a militat ulterior împreună cu Albert Einstein în Comitetul de Urgenţă al Oamenilor de Ştiinţă din Domeniul Atomic împotriva testelor nucleare şi împotriva cursei de înarmare nucleară. A influenţat Casa Albă să semneze actul de interzicere a testelor nucleare în atmosferă în 1963 şi Tratatul anti-rachete balistice (SALT I) în 1972. Cercetarea sa ştiinţifică nu a încetat nici măcar în ultimii ani ai vieţii sale. Este unul din puţinii oameni de ştiinţă care a scris câte cel puţin o lucrare majoră în fiecare deceniu al carierei sale, care a durat peste şaizeci de ani. Freeman Dyson l-a numit pe Bethe „rezolvitorul suprem de probleme al secolului al XX-lea”.
– 1908: A fost inaugurată Universitatea populară de la Vălenii de Munte, condusă și organizată de Nicolae Iorga; în anul 1922, cursurile au luat denumirea de „Universitatea Populară Nicolae Iorga”. Cursurile s-au desfăşurat, anual, până în 1943, apoi cu intermitenţe până în 1946, când s-a impus desfiinţarea Universităţii; în iulie 1968 a fost redeschisă sub auspiciile Societăţii Ştiinţifice Istorice, dar în 1978 a fost din nou închisă. Cursurile au fost reluate după 1990 şi continuate şi astăzi.

– 1911: A murit dirijorul şi compozitorul austriac Felix Mottl (n. 1856).

-1914: A murit Emil Gârleanu, prozator, publicist şi traducător (n. 1878). Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dă naşterea la 5.I.1878. Emil Gârleanu (n. 5 ianuarie 1878, Iaşi, d. 2 iulie 1914, Câmpulung)  a fost un prozator, regizor, scenarist de film şi jurnalist român. Începe liceul la Iaşi în 1889 dar se retrage şi se înscrie la Şcoala fiilor de militari, unde devine coleg cu Jean Bart, apoi intră la Şcoala de Ofiţeri de Infanterie, unde devine coleg cu Gheorghe Brăescu. A fost sublocotenent în armata română dar este trecut în rezervă pentru activitatea sa publicistică, interzisă de regulamentul militar. A debutat cu volumul Bătrânii (1905), în care sunt evocaţi boieri de viţă veche, patriarhali şi visători, superiori lumii noi, burgheze, care i-a ruinat. Cea mai cunoscută operă a lui Emil Gârleanu este Din lumea celor care nu cuvântă (1910), în care a relatat întâmplări alegorice din viaţa gâzelor, păsărilor, animalelor şi plantelor. Un alt volum, Nucul lui Odobac (1910), dezvoltă tot o temă semănătoristă: dispariţia ţărănimii patriarhale şi a obiceiurilor tradiţionale.

Alte opere

Cea dintâi durere, 1907

Odată!, 1907

Într-o zi de mai, 1908

  1. Schiţe din război, 1908

Punga, 1909

Trei vedenii, 1910

Amintiri şi schiţe, 1910

Visul lui Pillat, 1915

O lacrimă pe-o geană, 1915

Poveşti din ţară, 1916

Culegătorul de rouă, 1919

Scenarist si regizor

A regizat filmul „Cetatea Neamţului (1914) şi a scris scenariul pentru filmul Dragoste la mănăstire (1914).

– 1915: S-a născut Dumitru D. Stancu, compozitor şi folclorist (m. 2005).

– 1919: A fost înfiinţată de către Constantin TĂnase, la Bucureşti, compania Cărăbuş. S-a jucat în deschidere piesa de revistă Pisica de orez, scrisă de Constantin Solomonescu și Mircea Rădulescu. În 1919 a pus bazele trupei de teatru Cărăbuş în Bucureşti, împreună cu care urma să creeze o tradiţie de teatru de cabaret/ revistă pe parcursul următorilor 20 de ani, tradiţie prezentă şi astăzi, mai ales la Teatrul de Revistă Constantin Tănase care funcționează încă la adresa fostului Cărăbuş pe Calea Victoriei, 33-35, în inima Bucureştiului. În buna tradiţie a marilor actori de comedie, a creat un tip de personaj, acela al cetăţeanului simplu, umil și necăjit, mereu în contradicţie cu birocraţia aparatului de stat; personajul său, unic în costumul său clasic, cu pătrăţele, crizantemă la butonieră și bastonaş, s-a facut purtătorul de cuvânt al unei întregi categorii sociale, ceea ce-l va aduce de multe ori în atenţia cenzurii. Împreună cu Cărăbuş a făcut numeroase turnee prin ţară, şi cel puţin un turneu în Turcia. Tănase a jucat de asemenea şi la Paris. O sursă menţionează operele de caritate ale actorului – 3 şcoli primare şi o biserică. La Cărăbuş, Tănase lansează carierele a numeroşi artişti (exemple: Maria Tănase, Horia Şerbănescu).

– 1920: S-a născut Fernando Ayala, regizor, scenarist şi producător de film argentinian (m. 1997).

– 1922: S-a născut creatorul de modă Pierre Cardin.

– 1922: Inaugurarea oficială a Şcolii Române de la Paris, fondată (în 1920) şi condusă de Nicolae Iorga, unde tineri absolvenţi ai Universităţilor din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi îşi desăvârşeau pregătirea în specialităţile istorie, filologie şi artă; această instituţie a preluat fondul bibliotecii fondate de Scarlat Vârnav (în 1845) şi a editat publicaţia Mélanges de l’École Roumaine en France; Şcoala a fost desfiinţată în 1948, după acapararea integrală a puterii în România de către comunişti.

– 1923: S-a născut Wislawa Szymborska, „marea doamnă” a poeziei poloneze, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1996.

– 1926: S-a născut Octavian Paler, poet, prozator, eseist şi publicist; din 1949 angajat la Radiodifuziunea Română (corespondent special şi, apoi, redactor-şef adjunct la Redacţia Culturală); între anii 1965 şi 1968, director general al Televiziunii Române, primul organizator al festivalului „Cerbul de aur”; mutat pe postul de director general adjunct la Radio, a răspuns de emisiunile muzical-culturale (1968-1970); redactor-şef la cotidianul „România liberă” din 1970; demis în august 1983, din motive politice (m. 2007).
Opera literară
Umbra cuvintelor
Drumuri prin memorie I (Egipt, Grecia)
Drumuri prin memorie II (Italia)
Viaţa pe un peron
Scrisori imaginare
Apărarea lui Galilei
Aventuri solitare
Deşertul pentru totdeauna
Un om norocos
Mitologii subiective
Caminante, (1980)(Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania)
Autoportret într-o oglindă spartă, (2004)
Caminante.Jurnal şi contrajurnal mexican, (2005), ediţia a doua, adăugită
Viaţa ca o coridă
Un muzeu în labirint
Eul detestabil
Vremea intrebărilor
Rugaţi-vă să nu vă crească aripi
Don Quijote în est
Polemici cordiale
Calomnii mitologice, editura Historia (2007)
Convorbiri cu Octavian Paler (conlocutor fiind Daniel Cristea-Enache), Editura Corint, 2007
Poeme, Editura Semne-Artemis, 2008

– 1929: S-a născut inginerul clujean Aurel Baghiu, liderul primei mişcări anti-comuniste din România, desfăşurate la Timişoara, în anul 1956 (m. 2010).

– 1931: A murit Harald Höffding, filosof danez, istoric al filosofiei moderne (n. 1843).

– 1937: S-a născut Mihai Andrei, primul redactor-şef al Agenţiei de presă Rador a SRR (1990-1996); a fost una dintre cele mai mari voci ale „Jurnalului” Radiodifuziunii Naţionale; a publicat romanul „De ce tocmai eu?” şi romanul memorialistic „Din viaţa fascinantă a Radioului” (apărut postum, 2007) (m. 2006).
– 1937 – Celebra femeie-pilot Amelia Erhart a început un zbor in jurul lumii la bordul avionului „Electra”. La puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna. La bord se afla şi pilotul Fred Noonan. Au fost daţi dispăruţi deasupra Oceanului Pacific.
– 1941: A murit George Valentin Bibescu, pilot român, nepotul domnitorului Gheorghe Bibescu (n. 1880). Este fondatorul Automobil Clubului Român în 1904. A înfiinţat Clubul Aviatic Român în 1909 şi Liga Naţională Aeriană în 1912. Între anii 1911-1912, George Valentin Bibescu a deţinut funcţia de comandant al Şcolii de pilotaj de la Cotroceni. De asemenea, în perioada 1920-1923, a deţinut funcţia de preşedinte al Comitetului Olimpic Român. Mare Maestru al Marii Loji Naţionale din România (1911-1916), şi Mare Maestru Onorific al acesteia în anul 1925. În 1930 este preşedinte al Federaţiei Internaţionale Aeronautice. George-Valentin Bibescu este fondatorul aeroportului Băneasa din Bucureşti, care a luat naştere pe fosta moşie a mătuşii sale, Maria Bibescu, contesă de Montesquiou Fezensac (azi cartierul Băneasa). A murit la Bucureşti la 2 iulie 1941 şi este înhumat la Mogoşoaia.

– 1942: S-a născut tenorul Florin Diaconescu.

– 1942: A murit scriitorul rus Evgheni Petrov (pseudonimul lui Evgheni Petrovici Kataev); autor, în colaborare cu Ilia Arnoldovici Fainzilberg, de romane satirice semnate cu pseudonimul comun Ilf şi Petrov (n. 1903).

– 1945: A murit astronomul Constantin Pârvulescu; cercetări de astronomie stelară şi mecanică cerească; a emis (1943) ideea pulsaţiei galaxiilor; ca un omagiu pentru activitatea sa, Uniunea Astronomică Internaţională a dat numele său unei mici planete; membru post-mortem al Academiei Române (1991) (n. 1890).

– 1946: S-a nascut Richard Axel, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pe anul 2004, pentru studiile asupra sistemului olfactiv (alaturi de Linda Buck).

– 1950: S-a născut compozitorul şi interpretul de muzică uşoară Ilie Micolov.

– 1950: S-a născut interpretul de muzică populară Liviu Vasilică (m. 2004).

– 1951: S-a născut actorul Gheorghe Visu.

– 1954: S-a născut Ioan Holban, critic şi istoric literar.

– 1961: A murit (s-a sinucis, împuşcându-se cu arma sa de vânătoare) scriitorul american Ernest Hemingway; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1954. Ernest Miller Hemingway (n. 21 iulie 1899, Oak Park, Illinois, SUA – d. Ketchum, Idaho, SUA) a fost un romancier, nuvelist, prozator, reporter de război, laureat al Premiului Pulitzer în 1953, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1954, unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori americani din întreaga lume. Opera sa are ca sursă o experienţă de viaţă profundă şi originală şi relatează, conform concepţiei scriitorului, „lucrurile cele mai simple în modul cel mai simplu”, într-o proză energică, aspră, dură, cu o mare economie a mijloacelor stilistice şi susţinută de un ton colocvial.

– 1963: A murit etnograful Romulus Vuia; organizator şi director al Muzeului etnografic din Cluj (n. 1887).

– 1968: A murit filosoful Dan Bădărău; lucrări de logică, gnoseologie şi istorie a filosofiei; membru corespondent al Academiei Române (n. 1893).

– 1976: Proclamarea Republicii Socialiste Vietnam.

– 1995: A murit Mircea Mancaş, estetician şi critic literar; cadru didactic la Institutele de Artă din Iaşi şi, apoi, din Cluj, a fost preocupat de problemele istorice şi teoretice ale teatrului românesc (n. 1905).

– 1997: A murit actorul american de film James Stewart; alături de Henry Fonda şi Gary Cooper formează tripleta de aur a Hollywood-ului în anii `30 – `40 (n. 1908).

– 1999: A murit Mario Puzo, scriitor şi regizor american de film de origine italiană, autorul celebrei saga „Naşul” (n. 1920).

– 2002: Bancherul american Steve Fossett a devenit primul om care a călătorit singur, nonstop, în jurul lumii într-un balon denumit „Spirit of Freedom”, în 13 zile 12 ore 16 minute şi 13 secunde. Călătoria de 31 266 Km a început pe 18 iunie.

– 2007: A murit soprana americană de origine română Beverly Sills (n. 1929).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here