S-a întâmplat în 2 ianuarie 1928

0
49
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 2 ianuarie 1928: S-a născut compozitorul, profesorul și muzicologul român de etnie maghiară Tiberiu Olah (Oláh Tibor). Unele surse  indică maşterea la 26 decembrie1927 iar altele la 2 ianuarie1928.Compozitorul şi muzicologul Tiberiu Olah a fost compozitorul muzicii originale pentru coloana sonoră a filmului „Mihai Viteazul“ şi autor a peste 120 de lucrări, cuprinzând o varietate de genuri – muzică simfonică, vocal-simfonică, camerală, corală, muzică de film şi de scenă.Tiberiu Olah s-a lăsat inspirat de lucrările lui George Enescu şi Béla Bartók şi de arta lui Brâncuşi, căreia i-a dedicat un ciclu de simfonii grupate sub titlul „Brâncuşi”.

      Născut în  în judeţul Bihor, Olah şi-a urmat pasiunea pentru muzică încă din liceu, pe care l-a absolvit la Oradea. În 1949 şi-a încheiat studiile la Academia de Muzică din Cluj şi, datorită rezultatelor merituoase, a primit o bursă de studiu la Moscova. Acolo se va perfecţiona urmând cursurile Conservatorului „Piotr Ilici Ceaikovski” până în 1954. Cu un an înaintea absolvirii, tânărul compozitor înregistra primul său mare succes, primind Premiul Internaţional de Compoziţie la Festivalul Mondial al Tineretului din Bucureşti.
      Această distincţie va fi urmată de o serie lungă de alte recompense, printre care Premiul „George Enescu” al Academiei Române (1965) sau Premiul Internaţional „Koussevitzky” al criticii de disc (1967), acordat lucrării „Coloana infinită”, prima piesă a ciclului „Brâncuşi”. Tiberiu Olah a fost, de asemenea, profesor de compoziţie la Conservatorul din Bucureşti, începând din anul întoarcerii sale în ţară – 1954 – până în ultimul an de viaţă.
       În 1978 a primit titlul de „doctor în muzică”, pentru teza „Unele probleme în legătură cu timpul şi spaţiul muzical”. A publicat o serie de studii de muzicologie, precum şi numeroase articole abordând tematici variate: de la  esenţa folclorului, timpul şi spaţiul muzical la problematica muzicii de film, originalitatea şi inovaţia în muzica experimentală. A semnat, de asemenea, analize ale operelor lui Enescu şi Bartók. Compozitorul a trăit până în anul 2002, încheind o carieră muzicală de succes, desfăşurată pe o perioadă de o jumătate de secol.
Compoziții
Muzică vocal-simfonică:
Cantata pentru cor de femei, două flaute, instrumente de coarde și percuție 1956, pe texte populare ceangăiești, traducere de Nina Cassian Prind visele aripi 1959, cantată pentru cor mixt și orchestră Lumina lui Lenin 1959, cantată pentru cor bărbătesc și orchestră de coarde pe versuri de Nina Cassian O stâncă se înalță 1959, cantată pentru cor mixt și orchestră pe versuri de Maria Banuș Constelația omului 1960, oratoriu pentru recitator, voce înaltă, cor mixt și orchestră pe versuri de Vladimir Maiakovski
Muzică simfonică:
Mica suită 1954 Simfonia I 1956 Luchian 1957, suită simfonică extrasă din muzica filmului documentar omonim Coloana infinită 1962, poem simfonic pentru orchestră mare Poarta sărutului 1965, poem pentru orchestră mare Spațiu și ritm 1965, studiu pentru 3 grupuri de percuție 5 Piese pentru orchestră 1966 Masa tăcerii 1968 Translații I 1968 Ars Nova 1969 Simfonie pentru coarde 1970, transcripție pentru orchestră a Cvartetului de coarde din 1951 Mihai Viteazul 1971, suită simfonică din muzica de film omonimă Crescendo 1972, piesă pentru orchestră Evenimente 1907 1972 Translații II 1973, orchestră de coarde și 16 suflători de lemn Translații III 1973, grup de suflători Timpul memoriei/The Times of Memory 1973, “in the memory of Natalie and Serge Koussewitzki“, pentru flaut, oboi, clarinet, fagot, vioară, violă, violoncel, 2 piane, bandă magnetică și fluiere distribuite instrumentiștilor Harmonie I/Armonii 75 1975, pentru orchestră simfonică Arminii II 1976, pentru suflători și percuție Armonii III 1978, pentru orchestră simfonică Armonii IV 1981, concert pentru 23 de instrumente Simfonia a II-a 1987 Simfonia a III-a “Metamorfoze pe tema Sonatei Lunii“ 1989
Muzică de teatru:
Geamgiii din Tolado 1959, parodie de operă pentru păpuși Tragedia omului 1965, muzică de scenă la piesa lui Madach Troienele 1966, muzică de scenă la piesa lui Euripide/Sartre Miorița 1967, muzică de scenă la piesa lui Valeriu Anania PaROdiSSINIana 1973, glumă muzicală pe un duet de Rossini pentru violoncel, contrabas și bandă magnetică/2 violoncele și 2 contrabași
Surse:

Tiberiu Olah, Restituiri. Ediție alcătuită, îngijită și adnotată de Olguța Lupu, Editura Muzicală, București, 2008

http://aarc.ro/en/personalitate/view/tiberiu-olah

http://www.edituraunmb.ro/wp-content/uploads/2019/01/T.-Olah-Sonata-pt.-clarinet-solo-cuv.-inainte-si-pg.-1.pdf

https://www.icr.ro/pagini/ianuarie-calendar-muzical-tiberiu-olah

https://www.cinemagia.ro/actori/tiberiu-olah-53232/

http://www.tiberiuolah.ro/biografie/repere

https://adevarul.ro/cultura/arte/va-mai-amintiti-de-tiberiu-olah-1_50aca8b57c42d5a66387cb53/index.html

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here