S-a întâmplat în 2 decembrie…

0
28

S-a întâmplat în 2 decembrie…

-„Ziua internaţională pentru abolirea sclaviei”; marchează adoptarea de către Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 317/8 din 2.XII.1949, a Convenţiei internaţionale pentru suprimarea traficului de persoane şi a exploatării omului de către om.

– 514 î.Hr.: Este atestată, de catre istoricul antic grec Herodot, existenţa geto-dacilor. Acesta relatează campania din 514-512 î.Ch. a lui Darius împotriva sciţilor la nord de Marea Neagră, şi arată că „înainte de a ajunge la Istru, biruie mai întâi pe geţi care s-au crezut nemuritori”, iar despre faptul că au pierdut lupta spune: „ei (geţii) au fost cei mai viteji şi cei mai neînfricaţi dintre traci”.

– 1409: Este fondată Universitatea din Leipzig

– 1492: Descoperirea Insulelor Haiti de către Cristofor Columb

– 1547: A murit Hernan Cortes (Cortez), conchistador spaniol, cuceritorul Mexicului (în anul 1519). Hernán(do) Cortés, marqués del Valle de Oaxaca (n. 1485) a fost conquistadorul care a cucerit Mexicul pentru regii Spaniei. A fost cunoscut şi sub numele de Hernando sau Fernando Cortés în timpul vieţii şi şi-a semnat toate scrisorile drept Fernán Cortés.Cortés s-a născut în Medellin, în provincia Extremadura, în Regatul Castiliei din Spania în 1485.

– 1594: A murit (în Duisburg, Germania) Gerardus Mercator (numele latinizat al lui Gerhard Kremer) (1512-1594), geograf flamand. A realizat hărţile Palestinei (1537), a Lumii (1538), Flandrei (1540), precum şi globurile terestru (1541) şi ceresc (1551). Unul dintre fondatorii geografiei matematice moderne.

– 1697: A fost deschisă catedrala anglicana londoneză „Saint Paul”. Patronul edificiului este Sfântul Paul (Pavel). Sfantul Paul nu este doar cea mai mare cladire in stil baroc din Anglia, ci şi a cincea biserica din lume în ceea ce priveşte dimensiunile.

– 1804: La Catedrala Nôtre Dame din Paris, Napoleon Bonaparte a fost încoronat Împărat al Franţei (1804-1814 si 1815) de către Papa Pius al VII-lea

– 1805: Bătălia de la Austerlitz (localitate în Cehia, azi Slavkov u Brna); înfrângerea decisivă a armatei ruso-austriece de către armata franceză comandată de Napoleon Bonaparte; considerată drept una dintre cele mai răsunătoare victorii din istoria militară a omenirii.Bătălia de la Austerlitz, cunoscută şi ca Bătălia celor trei împăraţi, a fost una dintre cele mai mari victorii ale lui Napoleon. Această victorie a determinat destrămarea celei de-a Treia Coaliţii formată împotriva Imperiului Francez. Pe 2 decembrie 1805 (20 noiembrie pe stil vechi), o armată franceză condusă de împăratul Napoleon I a înfrânt decisiv armata ruso-austriacă, comandată de ţarul Alexandru I, după aproape nouă ore de luptă înverşunată. Bătălia a avut loc lângă dealul Pracký kopec, la Austerlitz, azi Slavkov u Brna, la aproape 20 km(12 mile) est de Brno, în Moravia. Bătălia este adeseori considerată o capodoperă tactică.

– 1814: A murit Marchizul de Sade (Donatien Alphonse François de Sade), scriitor francez (n. 1740)

– 1815: A murit scriitorul polonez Jan Potocki, autorul romanului „Manuscrisul găsit la Saragosa” (n. 8.03.1761)

 – 1823: „Doctrina Monroe”. Preşedintele SUA, James Monroe, prezintă în faţa Congresului această linie politică, potrivit căreia SUA nu au nici o pretenţie de amestec în afacerile interne ale statelor europene, opunându–se în acelaşi timp extinderii sistemelor politice ale acestor state asupra continentului american.

– 1839: S-a născut profesorul de teologie Barbu Constantinescu; primul decan (1881-1882) al noii Facultăţi de Teologie din Bucureşti, înfiinţate la 1/13.XI.1881; profesor de istorie bisericească la această facultate până la sfârşitul vieţii (m. 1891)

– 1845, 2/14: S-a înfiinţat, la Paris, Societatea Studenţilor Români, în frunte cu Ion Ghica (preşedinte), C. A. Rosetti (secretar) şi Scarlat Vârnav (casier); Societatea a ţinut legătura cu cercurile revoluţionare franceze, a organizat în capitala Franţei o Bibliotecă română (la 8/20.XII.1846) şi a militat pentru unitatea naţională şi politică a Ţărilor Române

– 1848: Urcarea pe tron a lui Franz Joseph I de Habsburg (1830-1916), împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916). În timpul domniei sale, Franz Joseph I a înăbuşit Revoluţia de la 1848-1849 din Ungaria şi Transilvania şi a reprimat mişcările naţionale din Imperiul Habsburgic, restabilind absolutismul; în timpul său s-a creat statul dualist Austro-Ungaria (1867); a participat la înfăptuirea Triplei Alianţe (bloc politic şi militar constituit, în 1882, prin aderarea Italiei la Alianţa dintre Germania şi Austro-Ungaria, încheiată în 1879) şi a dus o politică expansionistă în sud-estul Europei

– 1849: Este constituită, la Paris, „Asociaţia română pentru emigraţie”, condusă de Ion Ghica şi Nicolae Bălcescu

– 1859: S-a născut pictorul francez Georges Seurat.

– 1896: S-a născut Ana Jiquidi, artist decorator, soţia pictorului Aurel Jiquidi. Au colaborat, printre altele, la realizarea compoziţiei în frescă de la Institutul Politehnic din Bucureşti

– 1899: S-a născut Sir John Barbirolli, dirijor englez (m. 1970)

– 1901: A apărut, la Bucureşti, revista literară săptămânală „Sămănătorul” sub conducerea lui George Coşbuc şi Al. Vlahuţă

– 1901: King Camp Gillette a inventat primul aparat de ras, care îi poartă numele

– 1915: Albert Einstein publică teoria relativităţii generalizată.

-1918: A murit Edmond Rostand, poet francez(„Romanţioşii”,„Prinţesa îndepărtată”, „Cyrano de Bergerac”).Edmond Rostand (n. 1 aprilie 1868 a fost poet şi dramaturg francez. A fost membru al Academiei Franceze.Teatrul său reprezintă o reacţie la naturalism şi simbolism. Prin comediile sale, a satirizat obscurantismul, minciuna, laşitatea.

Scrieri

  • 1888: Mănuşa roşie („Le Gant rouge”)
  • 1894: Romanţioşii („Les romanesques”)
  • 1897: Cyrano de Bergerac
  • 1895: Prinţesa îndepărtată („La princesse lointaine”)
  • 1900: Puiul vulturului („L’aiglon”)
  • 1910: Chantecler
  • 1911: Ultima noapte a lui Don Juan („La Dernière Nuit de Don Juan”)

– 1923: S-a născut Maria Callas, soprană americană de origine greacă. Maria Callas (n. New York, SUA–d. 16 septembrie 1977, Paris, Franţa) este numele de artistă al Ceciliei Sophia Anna Maria Kalogeropoulos, renumită soprană, considerată de unii drept cea mai mare cântăreaţă de muzică de operă din a doua jumătate a secolului al XX-lea, denumită „La Divina” sau „Regina della lirica”.

– 1925: S-a născut mezzo-soprana de origine rusă Irina Arhipova (m. 2010)

– 1935: S-a născut Nicolae Labiş, poet–simbol al anilor 50, numit de criticul Eugen Simion, „buzduganul unei generaţii” („Primele iubiri”, „Moartea căprioarei”, „Mama”) (n. satul Satul Mălini, Poiana Mărului, jud. Suceava; d. 1956 Bucureşti, în urma unui accident de tramvai suferit în noaptea de 9/10 decembrie)

– 1936: S-a născut actorul de teatru şi film Mitică Popescu, un adevărat maestru al comediei româneşti.

– 1940: S-a născut Cornel Fugaru, compozitor de muzică uşoară, solist vocal şi instrumentist, lider al formatiei Sincron.Fugaru a participat la numeroase turnee în străinătate, a făcut parte din jurii naţionale de concursuri de muzică uşoară, a susţinut numeroase concerte şi recitaluri la televiziune, a apărut ca interpret în filme şi a compus muzică de film pentru pelicule precum Brezaia, Cici, Cei 4 M, Oacă şi Boacă etc. Printre cele mai cunoscute piese compuse de el se numără „Dau viaţa mea pentru o iubire”, „Nu sunt sclavul tău”, „Eu nu mai sunt cel de ieri”. Cornel Fugaru colaborează foarte mult cu soţia sa, Mirela Fugaru.

– 1940: S-a născut poetul George Iarin (pseudonimul lui Gheorghe Ionescu)

-1942: La Universitatea din Chicago (SUA), a fost efectuată prima explozie nucleară în lanţ controlată

– 1944: A murit Filippo Tommaso Marinetti, prozator, poet şi dramaturg italian; fondatorul mişcării futuriste („Manifestul futurist”, publicat la 20.II.1909, în ziarul francez „Le Figaro”) (n. 1876)

– 1946: S-a născut creatorul italian de modă Gianni Versace (m. 1997, asasinat, la Miami/SUA)

– 1950: A murit (la Geneva) Dinu Lipatti, pianist şi compozitor; ultimii ani din viaţă şi i-a petrecut în Elveţia; membru post-mortem al Academiei Române (1997) (n. 1917)

– 1951: S-a născut Dumitru Hărădău, tenisman şi antrenor (a câştigat de patru ori titlul de campion de tenis al României)

– 1956: Fidel Castro Ruz, aflat în exil în Mexic, revine în Cuba împreună cu un grup de 82 de revoluţionari, printre care fratele său, Raul şi Ernesto Che Guevara. Acesta este începutul revoluţiei cubaneze

– 1964: S-a născut Leo Iorga, fost solist vocal al trupelor „Compact” şi „Schimbul 3″; în prezent cântă alături de formaţia „Pacifica”

– 1970: A murit soprana Elena Drăgulinescu-Stinghe; membră fondatoare a Operei Române din Bucureşti (n. 1881)

– 1973: S-a născut Monica Seleş, jucătoare de tenis, născută la Novi Sad (Voivodina)

– 1978: S-a născut Nelly Furtado, solista si compozitoare portugheză, de origine canadiana

– 1981: S-a născut solista americană de muzică pop Britney Spears

– 1988: Cargoul „Sadu” s-a scufundat aproape de capul digului de Nord al Portului Constanţa. Naufragiul s-a soldat cu moartea a 22 marinari din cei 28 membri ai echipajului

– 1989: Încheierea „războiului rece”. Întâlnirea la nivel înalt de la Malta dintre George Bush, preşedintele SUA, şi Mihail Gorbaciov, preşedinte URSS, consacrată „noii ordini mondiale”; cei doi lideri declară că „războiul rece” s–a încheiat (2-4)

– 1990: A fost lansată nava cosmică sovietică „Soiuz TM-11″, la bordul căreia s-a aflat şi ziaristul nipon Toyhiro Akiyama – primul ziarist din lume şi primul japonez care a călătorit în Cosmos

 – 1990: A murit compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (n. 1900)

– 1995: A murit romancierul canadian de limbă engleză Robertson Davies (n. 1913)

– 1995: A murit Aleksandr Kaidanovski, actor şi regizor de film rus (n. 1946)

– 1998: A murit părintele arhimandrit Ilie Cleopa, de la Mănăstirea Sihăstria/Neamţ, considerat unul dintre cei mai apreciaţi duhovnici din întreaga lume ortodoxă. Cleopa Ilie, născut cu numele de Constantin Ilie (n. 10 aprilie 1912, comuna Suliţa, judeţul Botoşani – d. Mănăstirea Sihăstria) a fost arhimandrit şi stareţ la Mănăstirea Sihăstria, fiind un renumit trăitor al credinţei ortodoxe.

Opera

  • Despre credinţa ortodoxă, Bucureşti, 1981, 280p. (reeditată în 1985, apoi la Galaţi sub titlul: Călăuza în credinţa ortodoxă, 1991, 276 p.);
  • Predici la praznice împărăteşti şi sfinti de peste an, Ed. Episcopiei Romanului, 1986, 440 p.;
  • Predici la Duminicile de peste an, Ed. Episcopiei Romanului, 1990, 560 p.;
  • Valoarea sufletului, Galaţi, 1991, 176 p. (o re-editare la Bacău, 1994, 238 p.);
  • Urcuş spre înviere (predici duhovniceşti), Mănăstirea Neamţ, 1992, 416 p.;
  • Despre vise şi vedenii, Bucureşti, 1993, 270 p.;
  • Cleopa Ilie şi Ioanichie Bălan, Cum putem intra în rai, Vânători, Mănăstirea Sihăstria, 2004;
  • Acatiste alcătute de Arhimandritul Cleopa Ilie şi Ieroschimonahul Paisie Olaru, Vânători, Mănăstirea Sihăstria, 2005.

– 1998: Parlamentul Românei a ratificat Convenţia împotriva dopajului (Legea 171/1998), adoptată de Consiliul Europei la 16.XI.1989, la Strasbourg

– 2003: La Muzeul Ţăranului Român s-a deschis expoziţia permanentă “Casă în casă”, în cadrul căreia este prezentată locuinţa lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here