S-a întâmplat în 2 august…
– 338 î.Hr.:Bătălia de la Cheroneea dintre macedonenii lui Filip al II-lea şi atenieni.
– 216 î.Hr.: Bătălia de la Cannae (al doilea război punic). Hannibal a învins armata romană (45.000 de romani morţi şi 20.000 de prizonieri).Bătălia de la Cannae, 2 august, 216 î.Hr., a avut loc aproape de oraşul Cannae în Apulia (sud-estul Italiei); a fost o bătălie semnificativă a celui de-al doilea război punic. Armata cartagineză condusă de Hannibal a distrus armata romană, superioară numeric, condusă de doi consuli: Lucius Aemilius Paullus şi Gaius Terentius Varro. Astăzi este privită ca una dintre cele mai mari bătălii tactice din istoria militară.
– 47 î.Hr.:Iulius Cezar înfrânge oastea regelui Farnac II. Cezar înştiintează Senatul despre lupta cu trei cuvinte „veni, vidi, vici”.
– 1484: Sultanul Baiazid al II -lea anunţa că a cucerit Chilia şi Cetatea Albă. Cele două cetăţi devin raiale turceşti.
– 1610: Henry Hudson descoperă Golful Hudson. Golful Hudson (în engleză Hudson Bay, în franceză Baie d’Hudson) este un golf imens (cu suprafaţa de 822.325 kmp) dar relativ puţin adânc în nord-estul Canadei, considerat în prezent ca făcând parte din Oceanul Arctic .Zona golfului Hudson a fost locuită încă din preistorie de triburi de eschimoşi inuit (în nord) şi cree (în sud). În 1610, Henry Hudson a descoperit golful, care va purta numele său, şi a explorat coastele sale estice. În primăvara următoare însă, pe nava sa a izbucnit o revoltă, în urma căreia Henry Hudson şi marinarii care îi erau loiali au fost lăsaţi în voia sorţii într-o barcă şi nu se cunoaşte soarta lor ulterioară.
– 1667: A murit sculptorul şi arhitectul italian Francesco Borromini; iniţial asistent al lui Bernini, Borromini a devenit unul dintre cei mai originali sculptori ai barocului (n.25.IX.1599) (Enciclopedia britanică). Ă: Alte surse dau moartea la 3.VIII.1667.Pe 2 august 1667 marele artist baroc italian Francesco Borromini se aruncă în propria sabie, după ce şi-a ars o parte din schiţe. Celibatar, melancolic, de un orgoliu şi de o susceptibilitate aproape paroxistice, cu o înaltă conştiinţă a artei sale, vor scrie ulterior enciclopediile, Borromini a avut un acces de nebunie. Era un artist zbuciumat, obsedat de căutarea armoniei naturale şi ros de gelozie faţă de rivalii săi, mai ales faţă de Bernini. Borromini sosise la Roma imediat după ce îşi terminase ucenicia şi încă de la 20 de ani lucrează într-unul dintre cele mai cunoscute ateliere din oraş, fiind la acea vreme pasionat de arhitectura antichităţii. Împreună cu mentorul său, Carlo Maderno lucrează la celebrul Palazzo Barberini, însă după decesul lui Maderno, atelierul este preluat de Gian Lorenzo Bernini. Cei doi finalizează lucrarea dar încep o rivalitate care va dura toată viaţa. În timpul pontificatului lui Inocenţiu al X-lea, Borromini reuşeşte să îl înlocuiască pe Bernini ca arhitect şef al Romei, unul dintre cele mai mari succese ale carierei sale. Dar succesul nu durează mult, şi deşi îşi păstrează poziţia, va avea din ce în ce mai puţine proiecte concesionate în ultima perioadă a vieţii. Se pare că în vara anului 1667 dezamăgirile dar şi munca intensă la ultima sa carte îşi spun cuvântul, arhitectul fiind de neconsolat de oricare dintre apropiaţii săi.Primul angajament independent al lui Borromini a fost biserica romană şi mănăstirea San Carlo alle Quattro Fontane (1638-1641), al cărei dom pare că pluteşte datorită punctelor de arcuire şi surselor de lumină care sunt poziţionate dedesubtul său.Lucrările sale, alcătuite din forme convexe şi concave, au spaţii de forme poligonale şi ovale neregulate, aşa cum se poate observa în cazul bisericii Sant’Ivo della Sapienza (1642-1660).In ultimii ani de viaţă, şi-a pierdut averea, iar în 1667 s-a sinucis.Influenţa stilului său a fost resimţită în Italia de Nord şi în Europa Centrală, pe tot parcursul secolului următor.
– 1788: A murit Thomas Gainsborough, artist englez (n. 1727) a fost unul dintre cei mai faimoşi pictori portretişti şi peisagişti britanici ai secolului al XVIII-lea.
– 1799: A murit Etienne Jacques de Montgolfier, inventatorul, impreună cu fratele său, Michel Joseph, al balonului cu aer cald. (n. 6.01.1745).
– 1815: Napoleon a fost exilat în insula Sfânta Elena. Sfânta Elena este o insulă în Atlanticul de Sud, în largul coastelor Africii. Face parte ca teritoriu dependent din Teritoriile britanice de peste mări.Din teritoriu fac parte şi insulele Ascension şi Tristan da Cunha.Insula a fost descoperită de portughezul João da Nova pe data de 21 mai 1502. În amintirea acestei zile, insula a primit numele împărătesei Elena, sărbătorită în calendarul romano-catolic pe 21 mai.Insula a devenit faimoasă ca loc de exil pentru imparatul francez Napoleon Bonaparte între1815 şi moartea sa în 1821.Napoleon Bonaparte a stat în localitatea Longwood, unde se găseşte şi casa-muzeu. Domeniul în care Napoleon a rezidat între 1815-1821 este proprietare a guvernului francez, din 1858.
1820: S-a născut John Tyndall, fizician britanic de origine irlandeză; a descoperit fenomenul de împrăştiere a luminii în mediile disperse („efectul T”) (m. 1893).
– 1827: A murit William Blake, pictor şi tipograf englez. William Blake (n. 28 noiembrie 1757) a fost un poet, vizionar, pictor şi tipograf englez. În esenţă nerecunoscută în timpul vieţii sale, opera diversă şi profundă a lui William Blake este astăzi considerată esenţială atât în istoria poeziei cât şi a artelor vizuale. Într-un sondaj de opinie organizat de BBC în anul 2002, Blake a fost votat al 38-lea pe o listă conţinând 100 dintre cei mai importanţi britanici ai tuturor timpurilor.
– 1834: S-a născut Frédéric Auguste Bartholdi, sculptor francez.Frédéric Auguste Bartholdi (n. Colmar – d. 5 octombrie 1904, Paris) a fost un sculptor francez, originar din Alsacia. A început studiul arhitecturii în Alsacia şi apoi la Paris, a continuat cu studiul picturii, la Paris, cu Ary Scheffer, dar a abondonat pictura în favoarea sculpturii, pe care a studiat-o cu Antoine Étex şi J.-F. Soitoux, artă de care s-a ocupat apoi exclusiv.Printre lucrările sale celebre se numără „Francesca da Rimini” (1852), „Monumentul lui Martin Schongauer” (1863), „Le Vigneron” (1870) şi „Vercingetorix” (1872). Cea mai cunoscută lucrare a sa este însă Statuia Libertăţii din New York. O replică a statuii, de mai mici dimensiuni, este instalată la Paris, pe Île des Cygnes de pe Sena, în timp ce statuia originală, care a servit de model, se află expusă tot în Paris, şi anume în Grădina Luxemburg.Tot la Paris există şi Flacăra Libertăţii din Paris, monument reprezentând doar flacăra, în mărime naturală, a Statuii Libertăţii din New York.
– 1835: S-a născut inventatorul american Elisha Gray; a inventat releul telegrafic cu autoadaptare (1867), telegraful armonic (1874), teleautograful (1888) ş.a; a revendicat invenţia aparatului telefonic (la 14.II.1876 Alexander Graham Bell şi Elisha Gray au depus cerere de brevet la Oficiul de patente al SUA, de la New York; primul, la ora locală 12:00, iar al doilea la ora 14:00; pe această diferenţă s-au bazat cei care i-au atribuit lui Bell invenţia în procesul care i-a opus multă vreme pe cei doi inventatori) (m. 1901)
– 1858: În Boston si New York City au fost instalate primele cutii poştale.
-1869:Societatea Academică Română primeşte cea dintâi donaţie de documente istorice, din partea lui V.A.Urechia (2/14).
– 1871: S-a născut John Sloan, pictor american.
– 1891: S-a născut Mihail Jora, compozitor, pedagog şi dirijor (m. 1971)Mihail Jora (n. Roman, Neamţ – d. 10 mai 1971, Bucureşti) a fost un compozitor şi dirijor român, membru titular (1955) al Academiei Române. A fost profesor şi Rector al Academiei Regale de Muzică din Bucureşti.Și-a făcut studiile la Leipzig şi la Paris. Ca profesor de compoziţie la Conservatorul din Bucureşti, a educat o întreagă pleiadă de compozitori.
– 1892: S-a născut Mihail Sevastos, memorialist, poet şi traducător (în special din literatura rusă) (m.24.IX.1967).
– 1893, 2/14: S-a născut compozitorul şi dirijorul Alfred Alessandrescu (m. 1959).
– 1905: S-a născut Karl Amadeus Hartmann, compozitor, unul dintre cei mai mari simfonişti germani, de la Mahler si Bruckner încoace (d. 05.12.1963).
– 1905: S-a născut actriţa de film americană Myrna Loy (“Fiica ambasadorului”, „Zbor de noapte”, „Cei mai frumoşi ani ai vieţii noastre”) (d.14.12.1993).
– 1912: S-a născut Mircea Şeptilici, actor şi regizor; deţinut politic între anii 1948 şi 1956; stabilit de la începutul anilor ’80 în străinătate (m.1989, la Montreal).
– 1920: Încep lucrările Conferinţei internaţionale de la Paris pentru stabilirea statutului definitiv al Dunării; au participat Belgia, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia, România;Conferinţa se va încheia la 23.VII.1921, când va fi semnată, de către ţările participante, Convenţia de la Paris; ulterior va adera la Convenţie Italia şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, precum şi Cehoslovacia.
– 1920: S-a născut Louis Pauwels, ziarist şi scriitor francez, devenit celebru după publicarea, în 1961, a cărţii „Dimineaţa magicienilor” (m. 1997).
– 1921: A murit Enrico Caruso, tenor italian. Enrico Caruso (n. 25 februarie 1873) a fost unul dintre cei mai faimoşi tenori din istoria operei.Caruso a fost cel mai popular cântăreţ în toate genurile muzicale ai primilor 20 de ani ai secolului 20 şi unul dintre pionierii muzicii înregistrate. Înregistrările numeroase ale repertoriului său, precum şi vocea sa extraordinară, cunoscută pentru frumuseţea şi intensitatea sa, atât pentru registrul său vocal, dar şi pentru forţa şi amplitudinea sa, au făcut din Enrico Caruso una din cele mai cunoscute personalităţi artistice ale timpului său.
– 1922: A murit Alexander Graham Bell, inventator american de origine scoţiană; cercetările sale privind fiziologia auzului l-au condus la inventarea telefonului (1876). Alexander Graham Bell (n. 3 martie 1847 în Edinburgh Scoţia, d. pe insula Cap Breton în Canada) a fost un om de ştiinţă, inventator şi, ulterior, industriaş american, care în anul 1876 a devenit prima persoană care a brevetat un dispozitiv capabil să emită şi să recepţioneze cuvintele rostite. În transmiţătorul sau microfonul lui Bell, undele sonore loveau o diafragmă flexibilă de care era ataşat un magnet permanent. Diafragma şi magnetul vibrau, şi un efect numit inducţie electro-magnetică producea un curent variabil într-o bobină alăturată. Acest curent variabil era transmis prin cabluri la un receptor în care trecea prin bobina unui electromagnet. Curentul variabil producea un câmp magnetic variabil, care făcea să vibreze o diafragmă subţire de fier, pentru a reproduce vibraţiile sonore iniţiale. Transmiţătorul lui Bell producea doar un semnal slab, fără mijloace de a-l amplifica.
– 1923: S-a născut Shimon Peres, om politic israelian, preşedinte al Israelului din 15.VII.2007 (pentru un mandat de şapte ani); fost lider al Partidului Muncii; de mai multe ori ministru şi prim-ministru; ca ministru de externe, a fost unul dintre principalii artizani ai Acordului de pace israeliano-palestinian din 1993, împreună Yitzhak Rabin (premierul israelian de atunci) şi liderul palestinian Yasser Arafat; Premiul Nobel pentru pace pe 1994, împreună cu Y. Rabin şi Y. Arafat. Alte surse dau ca date ale naşterii 15 sau 21 august.
– 1929: Se înfiinţează Regia Autonomă a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă (PCA) care ia în exploatare şi administrare căile de comunicaţie pe apă, porturile, vasele aferente, instalaţiile de orice fel ş.a.
– 1932: S-a născut Peter O’Toole, actor.
– 1933: S-a născut Mihai Nasta, eseist, filolog şi traducător; stabilit la Bruxelles, din 1984.
– 1934: A murit Paul von Beneckendorff und von Hindenburg, militar de carieră, preşedinte al Reichului (1925-1934). În anul 1934, prin moartea lui Hindenburg, Hitler şi-a asigurat calea deschisă către acapararea supremaţiei politice (n.02.10.1847).
– 1934: Adolf Hitler devine Führer al Germaniei. Adolf Hitler (n. 20 aprilie 1889, Braunau am Inn, Austria — d. 30 aprilie 1945, Berlin) a fost un om politic, lider al Partidului Muncitoresc German Naţional-Socialist, cancelar al Germaniei din 1933, iar din 1934 conducător absolut (Führer) al Germaniei. Ajuns la putere în 1933, liderul mişcării naziste, Hitler, a dus o politică de pregătire şi de declanşare a celui de al Doilea Război Mondial, precum şi de punere în aplicare a unui plan naţionalist şi rasist de exterminare în masă a evreilor şi altor „indezirabili” din Europa, precum şi de lichidare a adversarilor politici din Germania.
– 1936: A murit Louis Blériot, constructor de avioane şi pilot francez.Louis Blériot (n. 1 iulie 1872) a fost un aviator francez, inventator şi inginer. În 1909, el a efectuat primul zbor complet deasupra unei întinderi mari de apă într-un aparat mai greu decât aerul, când a traversat Canalul Mânecii. Pentru această realizare el a primit un premiu de 1000 lire (5.000 dolari; SUA 1910). El este considerat prima persoană care a construit un monoplan funcţional. Blériot a fost un pionier al acrobaţiilor aeriene.
– 1937: A murit scriitorul Pavel Dan (n.3.IX.1907).
– 1937: S-a născut soprana germană Gundula Janowitz (Alain Pâris, Dicţionar de interpreţi).
-1937: Pachebotul SS Normandie bate recordul de traversare a Atlanticului.Recordul de traversare: 3 z 23 h 2 min. SS Normandie a fost cel mai mare transatlantic al Franţei şi unul din cele mai mari ale secolului XX. A fost prima navă la care s-a adoptat forma de bulb a etravei pentru reducerea rezistenţei la înaintare. A câştigat trofeul Panglica albastră în 1935 şi 1937 parcurgând distanţa dintre Le Havre şi New York în 4 zile şi 2 ore. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial a fost capturată de către S.U.A., apoi după conversie folosită pentru transportul de trupe între S.U.A. şi Anglia. În 1942, pe timpul staţionării în portul New York, a fost complet distrusă de un incendiu de mari proporţii. După război, în 1946-1947, este tăiată ca fier vechi în portul Newark, New Jersey.Panglica albastră este un trofeu instituit de compania Cunard White Star Line. El constă dintr-un glob terestru din argint masiv pe care se grava succesiv numele navelor care realizau cel mai scurt timp în traversarea Oceanului Atlantic între Europa şi America (vestic şi estic).
– 1939: Albert Einstein scrie o scrisoare preşedintelui Franklin D. Roosevelt, îndemnându-l să înceapă proiectul Manhattan pentru a dezvolta o armă nucleară.
– 1940: Stalin semnează un decret abuziv (fără niciun fel de consultare a locuitorilor regiunii) de crearea a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenească pe o parte din pământul românesc ocupat cu forţa de Armata Roşie.
– 1943: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Stere Gulea.
– 1945: Sfârşitul Conferinţei aliaţilor de la Potsdam (17 iulie – 2 august).Conferinţa de la Potsdam a fost o conferinţă ţinută după încheierea celui de-al doilea război mondial la Cecilienhof, în Potsdam,Germania (lângă Berlin), din 16 iulie până pe 2 august 1945. Au participat reprezentanţii Uniunii Sovietice, Angliei şi Statelor Unite ale Americii, cele mai mari şi mai puternice forţe ale Aliaţilor care au învins Puterile Axei în al Doilea Război Mondial. Delegaţiile au fost conduse de şefii guvernelor celor trei naţiuni învingătoare – Secretarul General al CC al PCUS, Iosif Vissarionovici Stalin, Primul-ministru englez, Clement Attlee şi, respectiv, Preşedintele american, Harry S. Truman.Stalin, Churchill şi Truman— şi Clement Attlee, care l-a înlocuit pe Churchill după ce partidul Laburist a învins Partidul Conservator înalegerile generale din 1945—s-au adunat să decidă cum să administreze Germania Nazistă înfrântă, care semnase capitularea necondiţionată cu nouă săptămâni mai devreme, la 8 mai. Pe agenda de lucru a conferinţei s-au aflat şi problemele ordinii internaţionale postbelice, problemele tratatelor de pace şi aprecierea efectelor războiului.
– 1945: A murit Pietro Mascagni, compozitor şi dirijor italian (n. 1863)După debutul strălucit cu „Cavalleria rusticana”, doar câteva titluri din creaţia lui Mascagni au mai supravieţuit. Amintim: „Amicul Fritz” (1891), „Ratcliff” (1894) şi „Iris” (1898).
– 1948: S-a născut Cornel Dinu, fost jucător de fotbal, component al echipei naţionale şi, mai apoi, antrenor
– 1950: S-a născut Valeriu Condurache, critic literar şi publicist; fost director al Complexului Muzeal „Moldova” din Iaşi (m. 2007)
– 1951: S-a născut actorul Marcel Iureş.Marcel Iureş a primit de două ori titlul de cel mai bun actor de teatru din România. Activitatea sa artistică este legată în principal de teatru.Din 1995, Marcel Iureş este preşedinte al Fundaţiei Cultural Artistice Teatrul ACT, punând bazele celei de-a doua scene independente de teatru din România.Cele mai importante roluri în teatru: „Richard al II-lea”, „Richard al III-lea” (regizată de Mihai Măniuţiu), „Hamlet” (regizată de Liviu Ciulei), „Caligula” de Albert Camus (regizată de Mihai Măniuţiu), Beckman („Afară în faţa uşii”) de Wolfgang Borchert (regizată deMihai Măniuţiu). La Teatrul ACT a mai jucat în piesa „Cetatea Soarelui” (în regia lui Mihai Măniuţiu).Cariera internaţională a lui Marcel Iureş este legată de câteva roluri în filme, dintre care cele mai cunoscute: Amen, Războiul lui Tom Hart, Misiune: Imposibilă, Interviu cu un vampir: Cronicile Vampirului şi Pacificatorul.
– 1964: A izbucnit războiul americano-vietnamez (incheiat in 1975)
-1967: Premiera filmului „În arşiţa nopţii” cu Sidney Poitier …5 premii şi 2 nominalizări Oscar, 3 premii şi 3 nominalizări Globul de Aur, un premiu şi 2 nominalizări BAFTA.
– 1969, 2-3: Vizita la Bucureşti a preşedintelui SUA, Richard Nixon, prima vizită a unui şef de stat american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-al Doilea Război Mondial.
– 1973: A murit regizorul francez de film Jean-Pierre Melville, precursor al „Noului Val” francez (n.20.X.1917).
– 1975, 2-3: Vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Gerald Ford; cu acest prilej au fost semnate instrumentele de ratificare a Acordului comercial româno-american.
– 1976: A murit Fritz Lang, regizor american (n. 1890) Friedrich Christian Anton Lang, cunoscut marelui public sub numele de Fritz Lang (n. 5 decembrie 1890, Viena) a fost un regizor, scenarist şi producător de cinema austriaco – germano – american. Extrem de influent în artă în perioada cunoscută ca expresionismul german, devenit ulterior unul dintre cei mai cunoscuţi émigrés din Germania în Statele Unite, Fritz Lang a fost proclamat de către British Film Institute drept Maestru al întunericului („Master of Darkness”).Cele mai faimoase filme ale sale au fost Metropolis (cel mai scump film al erei mute din cinematografie) şi M, ambele realizate în Germania, înaintea emigrării sale în Statele Unite.
– 1978: A murit Carlos Chavez, dirijor, compozitor şi muzicolog mexican (n.13.VI.1899).
– 1985: Lansarea la apă a crucişătorului „Muntenia” (actuala fregată „Mărăşeşti”), construit la Șantierul Naval din Mangalia.Nava a fost construită în Santierul Naval Mangalia, după un proiect românesc, între 1 martie 1978 şi 2 august 1985. Unica a cărei construcţie a fost dusă până la capăt dintr-un proiect de trei crucişătoare uşoare, cât dorea Nicolae Ceauşescu să deţină marina română. La data de 2 august 1985, în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu, nava a fost lansată la apă, fiind încadrată drept crucişător uşor portelicopter, şi a primit numele de „Muntenia”.Crucişătorul constituia o unitate militară separată, pentru că avea la bord două apartamente pentru cuplul Ceauşescu, denumite de echipaj Cabinetul 1 şi Cabinetul 2. În 1990 s-au schimbat denumirea şi clasa navei, aceasta devenind distrugătorul „Timişoara”, iar tot în acelaşi an a fost rebotezată „Mărăşeşti”.Din 2001, nava a fost reîncadrată în clasa fregate.
Deplasament (To): 4795 t (fără încarcare maximă)
Dimensiuni (metri: lungime x lăţime x pescaj): 144,6 x 14,8 x 6
Propulsie: 4 motoare Diesel; 8440 CP
Viteza (Noduri): 27
Echipaj: 270 (25 ofiţeri)
Armament:
Rachete: Nava-Nava: 4 instalatii tip SS-N-2C (Styx)
Tunuri: 2 x AK726(cal.76mm), binate; 4x Ak-630M(cal.30mm), 6 ţevi
Torpile: 2 x 3 tuburi lanstorpile (cal.533mm)
Grenade reactive: 2 x RBU 6000
– 1988: A murit Raymond Carver, autor american de proză scurtă şi poet (n.25.V.1938).
– 1990: Începutul invaziei irakiene in Kuweit (încetarea oficială a focului la 11.04.1991). În urma unei dispute asupra producţiei de petrol şi limitei de frontieră, trupele irakiene ale lui Saddam Hussein invadează Kuwait-ul.La 2 august 1990, sub pretextul că deţine drepturi istorice asupra Kuweitului, Irakul, condus de Saddam Husein, a invadat acest emirat şi l-a anexat. ONU a condamnat agresiunea şi a instituit un embargo commercial împotriva Irakului şi, faţă de refuzul Bagdadului de a-şi retrage trupele, a declanşat la 3 ianuarie 1991, o operaţie militară (Operaţia „Furtună în deşert”), grosul forţelor aeriene fiind asigurat de SUA. În urma acestei acţiuni, Kuweitul a fost eliberat (27 februarie), dar Irakul a rămas sub un regim de sancţiuni şi de control al O.N.U, existând indicii că autorităţile de la Bagdad fabrică în secret arme bacteriologice şi chimice. Refuzul guvernului irakian de a coopera cu echipele de control a determinat acţiunea de pedepsire americano-engleză (bombardamentele aeriene), din decembrie 1998 (Operaţia „Vulpea deşertului”).
– 1992: Alpinistul Constantin (Ticu) Lăcătuşu a devenit primul român care a trecut graniţa celor 8.000 de metri, atingând vârful Broad Peak (8.047 m) din Himalaya-Karakorum (Pakistan). A fost singura reuşită din 1992, din totalul de 70 de alpinişti, din 14 ţări, care atacaseră vârful in acel an. Tot Ticu Lăcătuşu a fost primul român care a urcat pe „Acoperişul Lumii” – Everestul (8.848 m), la 17 mai 1995.
– 1995: Atentat nereuşit asupra preşedintelui Georgiei, Eduard Șevarnadze.
– 1997: La catedrala greco-catolică „Sfânta Treime din Blaj” au fost depuse osemintele episcopului Ioan Inocenţiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Şcolii Ardelene, aduse de la Roma, după 230 de ani de la moartea sa; au avut loc, cu acest prilej, ceremonii religioase, cu participarea înalţilor prelaţi ai Bisericii Greco-Catolice; rămăşiţele pământeşti ale episcopului au fost reînhumate în catedrală în octombrie acelaşi an.
– 1997: A murit scriitorul american William Burroughs (n.5.II.1914).
– 1999: Banca Naţionalăa a României (BNR) a pus în circulaţie, începând cu aceasta dată, bancnota din plastic cu valoare nominală de 2000 lei. BNR a vrut să marcheze, în acest fel, eclipsa de soare din 11 august 1999 şi intrarea în anul 2000.
– 2005: Premieră de excepţie: repararea pe orbită a scutului termic al navetei spaţiale Discovery.
Alte articole găsiţi aici.
Nicolae Uszkai
