S-a întâmplat în 2 august 1939: Albert Einstein scrie o scrisoare preşedintelui Franklin D. Roosevelt, îndemnându-l să înceapă proiectul Manhattan pentru a dezvolta o armă nucleară. Proiectul Manhattan a fost proiectul de dezvoltare a primei arme nucleare (bomba atomică) în timpul celui de-al doilea război Mondial de către Statele Unite ale Americii, Regatul Unit şi Canada.
Leo Szilard, un fizician de origine maghiară, care fusese coleg cu Albert Einstein în Germania, a plecat în Anglia în 1933, pentru a scăpa de persecuţia nazistă, mutându-se în America în 1938. Pe măsură ce războiul din Europa a luat amploare, el a devenit îngrijorat de faptul că fizicienii americani nu percepeau bomba atomică sub forma unui posibil produs al fisiunii nou descoperite a uraniului. Prin luna iulie a anului 1939, Szilard şi un alt fizician născut în Ungaria, Eugene Wigner, l-au vizitat pe Einstein la casa sa de vacanţă din Long Island. Szilard l-a rugat pe Einstein să-i trimită o scrisoare Reginei Mamă a Belgiei, cerându-i să facă tot posibilul pentru a împiedica Germania nazistă să obţină uraniu din Congo-ul belgian.
Einstein a preferat să îi scrie prietenului său, ambasadorul belgian în Statele Unite. Ulterior, Szilard s-a întâlnit cu Alexander Sachs, un economist care fusese consilierul vechiului său prieten, preşe intele Franklin D. Roosevelt.Sachs a spus că dacă Szilard îl putea ruga pe Einstein să-i scrie o scrisoare lui Roosevelt, el i-ar înmâna-o personal preşedintelui. Szilard a scris o ciornă, pe care i-a trimis-o lui Einstein, după care i-a făcut încă o vizită, de această dată însoţit de un alt fizician de origine maghiară, Edward Teller. După mai multe discuţii şi alte câteva ciorne, Einstein a aprobat o versiune care i-a fost trimisă preşedintelui Roosevelt pe 2 august 1939.
O lună mai târziu, a început cel de-al doilea război mondial. Sachs s-a întâlnit cu Roosevelt pentru a discuta scrisoarea abia pe 11 octombrie. După opt zile, Roosevelt a răspuns printr-o scrisoare care începea cu „Dragul meu Profesor: Am considerat că aceste informaţii sunt atât de importante, încât am dispus organizarea unei comisii ce constă din şeful Biroului de Standarde şi un reprezentant ales al Armatei şi Marinei pentru a investiga temeinic posibilităţile sugestiei dumneavoastră cu privire la elementul uraniu”. Cu toate acestea, comunitatea fizicienilor nu a primit niciun semn legat de vreun program atomic american.
Pe 7 martie 1940, Einstein şi Szilard au colaborat la o a doua scrisoare, mai urgentă, adresată lui Roosevelt.Aceasta începea în felul următor: „De la începutul războiului, interesul faţă de uraniu s-a intensificat în Germania. Am aflat acum că acolo sunt întreprinse cercetări în mare secret.” Activitatea în această direcţie a demarat şi în Statele Unite, în iunie 1940, când Roosevelt a aprobat formarea National Defense Research Committee, prezidată de Vannevar Bush, preşedintele Fundaţiei Carnegie. Bush a blocat publicarea articolelor despre cercetarea uraniului şi a interzis includerea în comitet a savanţilor de origine străină, negând astfel existenţa acestui comitet faţă de mulţi fizicieni.
Ceea ce va deveni proiectul strict secret Manhattan a demarat cu o lună înainte de atacul japonez de la Pearl Harbour, când un comitet ştiinţific a raportat că o bombă puternică putea fi produsă printro masă critică cuprinsă între 2 şi 100 kilograme de uraniu-235. Roosevelt a aprobat recomandarea pe 19 ianuarie 1942, printr-o notă scrisă de mână către Bush: „V.B. OK — returnat — Cred că cel mai bine e să păstrezi această informaţie în propriul tău seif.”
Einstein nu a fost direct implicat în realizarea bombei. Cu toate acestea, scrisoarea sa a dus cu siguranţă la construirea bombei nucleare şi a inaugurat era atomică. În fața imensei amenințări la adresa umanității venită din partea regimului nazist din Germania, Albert Einstein a renunțat la poziția sa pacifistă și, îndemnat de numeroși fizicieni, trimite celebra scrisoare către președintele SUA, Franklin Delano Roosevelt, insistând asupra necesitații producerii bombei atomice, deoarece exista posibilitatea ca și guvernul german să recurgă la acest plan.Scrisoarea lui Einstein a contribuit la precipitarea eforturilor pentru obținerea bombei atomice în Statele Unite.Trebuie subliniat că Einstein nu a avut niciun rol direct sau personal în fabricarea acesteia, ulterior manifestându-și indignarea în ceea ce privește bombardarea orașelor Hiroshima și Nagasaki.
Ceea ce a fost denumit oficial Districtul Ingineresc Manhattan, se referă anume la perioada 1941–1946, când proiectul s-a aflat sub controlul Corpului de Geniu al Armatei SUA, sub adminstraţia Generalului Leslie R. Groves. Cercetarea ştiinţifică a fost condusă de fizicianul american J. Robert Oppenheimer.Proiectul a avut succes în dezvoltarea şi detonarea a trei arme nucleare în 1945: o detonare de test a unei bombe cu implozie cu plutoniu pe 16 iulie (testul Trinity) lângă Alamogordo, New Mexico; o bombă cu uraniu îmbogăţit denumită „Little Boy” pe 6 august deasupra oraşului Hiroshima, Japonia; şi o a doua bombă cu plutoniu, denumită „Fat Man” pe 9 august deasupra oraşului Nagasaki, Japonia.
Rădăcinile proiectului s-au aflat în temerile oamenilor de ştiinţă ai anilor 1930 că Germania Nazistă investiga ea însăşi posibilitatea producerii armelor nucleare.Născut dintr-un mic program de cercetare în 1939, Proiectul Manhattan a ajuns să angreneze peste 130 000 de oameni şi să coste aproape 2 miliarde de dolari (23 miliarde, la nivelul din 2007 al dolarului). A avut ca rezultat crearea multor puncte de producţie şi cercetare care au operat în secret.
Cele trei centre primare de cercetare şi producţie ale proiectului au fost centrul de producţie al plutoniului aflat la Hanford Site, centrele de îmbogăţire a uraniului de la Oak Ridge, Tennessee, şi laboratorul de proiectare şi cercetare a armelor, cunoscut astăzi ca Laboratorul Naţional Los Alamos. Cercetări s-au desfăşurat şi în peste treizeci de alte locuri din Statele Unite, Canada, şi Regatul Unit. Districtul Ingineresc Manhattan a controlat producţia de arme din SUA până la formarea Comisiei de Energie Atomică în ianuarie 1947.
Surse:
http://www.atomicarchive.com/Docs/Begin/Einstein.shtml
https://www.osti.gov/opennet/manhattan-project-history/Events/1939-1942/einstein_letter.htm
https://hypertextbook.com/eworld/einstein/
https://www.antena3.ro/life/oameni/marea-greseala-a-lui-einstein-scrisoarea-care-a-insemnat-sfarsitul-pentru-sute-de-mii-de-oameni-asa-182214.html
http://stiintasiinginerie.ro/wp-content/uploads/2017/05/6.-FIZICIANUL-ALBERT-EINSTEIN-PĂRINTELE-TEORIEI-RELATIVITĂŢII-Partea-a-II-a-Mircea-BEJAN.pdf
Alte articole găsiţi aici.
Nicolae Uszkai
Alte articole găsiţi aici.
Nicolae Uszkai
