S-a întâmplat în 2 aprilie 2008: În perioada 2 – 4 aprilie s-a desfăşurat, la Bucureşti, Summit-ul la nivel înalt al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, reprezentând cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România, dar şi Summit-ul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO.
Reuniunea a impresionat atât prin întreaga logistică desfăşurată pentru organizarea sa cât mai ales prin numărul mare de înalţi demnitari care au fost prezenţi la Bucureşti cu acest prilej. În cifre este vorba de peste 6.500 de participanţi, 26 de state membre, 23 de state partenere, reprezentanţi de rang înalt ai organizaţiilor internaţionale, 23 de preşedinţi de state, 22 de prim-miniştri şi 7 miniştrii de externe.
A fost organizată cu acest prilej o reuniune a statelor contributoare la misiunea NATO în Afganistan, la care au luat parte şi secretarul general al ONU, preşedintele Comisiei Europene, directorul Băncii Mondiale şi oficiali din statele de contact, respectiv Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Iordania.Reuniunea la nivel înalt a NATO de la Bucureşti a fost prima la care preşedintele în exerciţiu al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a luat parte la sesiunea Consiliului NATO-Rusia, de la momentul creării acestui format de cooperare în anul 2002.
În cadrul summitului au fost adoptate patru documente publice: Declaraţia de la Bucureşti; Declaraţia comună NATO-Ucraina; Viziunea strategică a Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) şi Declaraţia preşedintelui Consiliului NATO-Rusia. Totodată, şefii de state şi de guverne au luat notă în ceea ce priveşte un număr de 13 documente clasificate care au fost elaborate la nivelul comitetelor specializate ale NATO.
În contextul summitului au fost organizate mai multe evenimente de diplomaţie publică care au abordat tematica reuniunii: Conferinţa de la Bucureşti (1-3 aprilie 2008), organizată de Ministerul român al Afacerilor Externe, German Marshall Fund şi Chatham House şi Summitul Tinerilor Atlantişti (1-4 aprilie 2008), organizate de Comitetul Atlantic al SUA şi Consiliul Euro-Atlantic România.
Extinderea Alianţei Nord-Atlantice a fost tema cea mai sensibilă a summitului NATO de la Bucureşti. A fost vorba de diferendul dintre Grecia şi Macedonia privind numele oficial al statului macedonean, drept pentru care reprezentanţii greci s-au opus categoric privind o invitaţie adresată autorităţile de la Skopje în Alianţă, rămânând totuşi ca invitaţia să fie adresată numai după ce ambele state se pun de acord asupra numelui Macedoniei.
Negocierile cele mai ample au vizat eventuala invitare a Georgiei şi Ucrainei la NATO, fiind înregistrat un blocaj, neexistând consens între aliaţi pe această chestiune. Şefii de stat şi de guverne au stabilit însă că această decizie în ce priveşte candidaturile celor două state poate reveni în autoritatea miniştrilor de externe.Bosnia-Herţegovina şi Muntenegru au primit un nivel sporit de cooperare cu NATO, respectiv la nivelul unui Dialog Intensificat cu privire la întreaga paletă de teme politice, militare şi de securitate.Croaţia şi Albania au primit invitaţii de aderare şi au fost invitate să demareze negocierile pentru semnarea protocoalelor de aderare.
În ce priveşte reuniunea Consiliului NATO-Rusia (NRC) şefii de stat şi de guvern au hotărât să-şi intensifice colaborarea ca 27 de parteneri egali, pentru a combate ameninţările comune la adresa securităţii, potrivit Declaraţiei adoptată la finalul întâlnirii. În plus, au reafirmat angajamentul faţă de obiectivele şi principiile stabilite în Actul Fondator şi în Declaraţia de la Roma, reamintind că NRC a fost conceput ca un element strategic de consolidare a securităţii euro-atlantice, pe baza principiului conform căruia securitatea tuturor statelor din comunitatea euro-atlantică este indivizibilă.
Potrivit textului declaraţiei, în condiţiile extinderii şi intensificării dialogului în interiorul NRC, această structură s-a dovedit a fi un forum de schimburi deschise şi transparente, inclusiv în cazul unor dosare în care punctele de vedere erau divergente. Ca exemple pot fi date extinderea NATO, Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (CFE) şi Kosovo.„Statele membre ale NRC vor rămâne angajate faţă de viabilitatea pe termen lung a Regimului Tratatului CFE.Statele membre ale NRC vor continua, în conformitate cu prevederile importante ale Declaraţiei de la Roma şi ale deciziilor NRC luate pe baza acesteia, să caute, printr-un dialog cuprinzător, o soluţie pentru problemele deosebite privitoare la CFE”, se menţionează în acelaşi document.
Referitor la dosarul Kosovo, membrii Consiliului NATO-Rusia s-au declarat decişi să ofere un viitor stabil, democratic, multietnic, paşnic şi sigur în Balcanii de Vest. În acelaşi timp, ţările membre ale Alianţei şi Rusia au lansat un apel la renunţarea la violenţă în Balcanii de Vest şi la evitarea oricăror acţiuni care ar putea submina supremaţia şi statul de drept în regiune, subliniind că securitatea din Kosovo va rămâne o prioritate pe agenda NRC.
Cele 27 de state din Consiliul NATO-Rusia au fost de acord că succesul eforturilor internaţionale în sprijinul guvernului afgan pentru promovarea păcii şi a stabilităţii în interiorul şi în jurul Afganistanului are o importanţă capitală, iar pentru atingerea acestui obiectiv a fost definit un mecanism care va facilita tranzitarea teritoriului rus de către transporturi nemilitare pentru ISAF, în conformitate cu Rezoluţia 1386 a Consiliului de Securitate al ONU.
Şefii de stat şi de guvern au recunoscut cu prilejul discuţiilor la nivelul Consiliului Nord-Atlantic importanţa strategică a Mării Negre şi a întregii regiuni pentru securitatea euro-atlantică.Consiliul Nord-Atlantic a evidenţiat necesitatea sporirii sprijinului militar acordat de NATO Afganistanului pentru stabilizarea acestei ţări, drept pentru care a fost adoptat un plan strategic întins pe cinci ani.
Proliferarea rachetelor balistice constituie o ameninţare pentru forţele, teritoriul şi populaţia statelor membre ale Alianţei, iar apărarea antirachete face parte din reacţia globală pentru a contracara această ameninţare, conform declaraţiei finale a Summitului NATO. Statele membre au mandatat Consiliul Nord-Atlantic, „în spiritul principiului indivizibilităţii securităţii aliaţilor, ca şi al solidarităţii NATO”, să găsească variante pentru o „arhitectură amplă a apărării anti-rachetă, pentru a o extinde asupra întregului teritoriu şi întregii populaţii a statelor aliate, dar nu într-o manieră diferită de cea acoperită de sistemul Statelor Unite”.
Totodată, liderii statelor membre au reafirmat susţinerea pentru integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea statelor afectate de conflicte îngheţate fiind menţionate în acest sens Armenia, Azerbaidjan, Georgia şi Republica Moldova.NATO a reiterat cu acest prilej sprijinirea găsirii unor soluţii pe principii de integritate teritorială, independenţă şi suveranitate.
Summitul NATO de la Bucureşti a fost deosebit de important atât din perspectiva de ţară organizatoare cât şi pentru Alianţă, deopotrivă, dată fiind amploarea şi complexitatea dezbaterilor mai ales în ce priveşte procesul de extindere al organizaţiei şi dosarul relaţiilor cu Federaţia Rusă. Deciziile adoptate la Bucureşti au stabilit parcursul următor al organizaţiei în noi dosare de interes pentru securitatea euro-atlantică, precum apărarea antirachetă, securitatea energetică şi securitatea zonei Mării Negre
Surse:
http://www.summitbucharest.ro/ro/1.html
https://www.dw.com/ro/summit-nato-bucure%C5%9Fti-2-4-aprilie-2008/a-3227681
Alte articole găsiţi aici.
Nicolae Uszkai
