S-a întâmplat în 19 septembrie…

0
19

S-a întâmplat în 19 septembrie…

– Ziua Artileriei şi Rachetelor Antiaeriene.
– 1356: În lupta de lângă Poitiers in timpul Războiului de o sută de ani, armatele engleze au obţinut victoria asupra armatei franceze de cavaleri condusă de regele Ioan al II-lea cel Bun.
– 1551: S-a născut Regele Henric al III-lea al Franţei. Henric al III-lea (Henri III) (d. 2 august 1589) din dinastia Valois a fost rege al Franţei între 1574 – 1589 şi Rege al Poloniei între 1573 şi 1574 cu titlul de Henric de Valois.
– 1677: A apărut, la Iaşi, Cronica Ţărilor Moldovei şi a Munteniei, de Miron Costin, apreciată pentru viziunea umanistă asupra teritoriului şi istoriei naţionale şi pentru ampla demonstrare a latinităţii limbii şi poporului român.
– 1730: S-a născut Augustin Pajou, sculptorul oficial al regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei; lucrările sale de sculptură monumentală fac trecerea de la stilul rococo la neoclasicism (m. 1809)
– 1783: În Franţa, la Palatul Versailles, a fost ridicat în aer cel de-al doilea balon cu aer cald construit de fratii Montgolfier, având la bord trei pasageri: o raţă, un cocoş şi o oaie. Aterizarea s-a produs fără probleme, demonstrând că şi alte vietăţi decât păsările pot suporta înălţimile. Primul balon, fără echipaj, a fost înălţat la 5 iunie 1783
-1802: S-a născut Kossuth Lajos, om politic şi publicist ungar; unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848-1849 din Ungaria; guvernator general al acesteia după declararea independenţei (14.IV-13.VIII.1849); după înfrângerea revoluţiei, a emigrat în Turcia, de aici în Marea Britanie, stabilindu-se apoi în Italia, la Torino, unde a şi murit (m. 1894).
– 1825: S-a născut istoricul Ştefan Dimitrie Grecianu, medievist cu preocupări privind genealogiile unor familii boiereşti din Ţara Românească; in această direcţie a publicat Genealogiile documentare ale familiilor boiereşti, 3 vol. (1913-1916). A editat pentru prima oară cronica logofătului Radu Greceanu (1906).; membru de onoare al Academiei Române (m. 1908).
– 1830: S-a născut George Cadbury, celebrul fabricant de ciocolata
– 1843: A murit Gaspard Coriolis, matematician, fizician, inginer francez. Gaspard-Gustave Coriolis sau Gaspard Gustave de Coriolis (n. 21 mai 1792) a fost un matematician, fizician, inginer francez, celebru mai ales pentru descoperirea si cercetarea a ceea ce mai târziu va fi denumit efectul Coriolis. De numele lui se leagă introducerea noţiunii de lucru mecanic.Forţa Coriolis este o forţă aparentă, de inerţie, care acţionează asupra unui corp când acesta este situat într-un sistem de referinţă aflat în miscare de rotaţie.Un caz particular este dat de rotaţia Pământului. Din cauză că suprafaţa Pământului se roteşte cu o viteză mai mare în apropierea Ecuatorului decât la poli, forta Coriolis care ia nastere este mai slabă la Ecuator şi creşte spre poli.Efectul Coriolis, datorat forţei Coriolis, se manifestă prin aceea că în emisfera nordică obiectele în mişcare şi curenţii atmosferici (alizee) şi marini sunt deviaţi spre dreapta iar în emisfera sudică sunt deviaţi spre stânga. Un efect vizibil este dat de apele curgătoare, la care se produce eroziunea malurilor drepte, respectiv stângi, în funcţie de emisferă. În emisfera nordică malul abrupt al râurilor este cel stâng în timp ce în emisfera sudică malul abrupt este cel drept. Acelaşi lucru se poate observa şi la căile ferate: în emisfera nordică, şina dreaptă are o uzură ceva mai pronunţată, în cea sudică având loc un fenomen invers.Efectul poartă numele descoperitorului său, matematicianul francez Gaspard-Gustave Coriolis (1792-1843) care în 1835 descrie pentru prima dată acest fenomen.
– 1870: Armata prusacă începe „Asediul Parisului”. Va dura 135 de zile.
– 1885: S-a născut poetul Vasile Militaru; răsfăţat de public în timpul vieţii, dar aspru judecat de critica literară, a intrat ulterior în conul de umbră al interesului literar, devenind un „scriitor uitat” (m. 1959). Unele surse dau ca dată a naşterii 21 septembrie 1886.Militaru (n.Dobreni, judeţul Ilfov – d. 8 iulie 1959, închisoarea Ocnele Mari) a fost un poet şi scriitor român naţionalist, fost deţinut politic sub regimul comunist din România.Cand i s-a cerut să-şi folosească talentul literar în slujba comunismului, refuzul său a fost categoric: „În poeziile mele niciodată nu va rima poporul cu tractorul”…Vasile Militaru este autorul real al celebrei poezii A venit aseară mama, dedicată prietenului său George Enescu în 1930 şi atribuită mult timp (70 de ani) lui George Coşbuc. George Enescu a pus-o pe note în scurt timp fiind o capodoperă a genului.
– 1887, 19.IX / 2.X: S-a născut fizicianul Eugen Bădărău; fondatorul primei şcoli româneşti de descărcări în gaze şi de fizica plasmei; membru titular al Academiei Române din 1948. Eugen Bădărău (n. 19 septembrie / 2 octombrie 1887, Folteşti, Galaţi; d. 11 martie 1975, Bucureşti) a fost un fizician român, profesor universitar, director al Institutului de Fizică Bucuresti, membru al Academiei Române (din 1948). Este considerat fondatorul Scolii româneşti de descărcări electrice în gaze şi fizica plasmei.
– 1895: Împăratul Franz Joseph I i-a graţiat pe memorandişti, sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României.
– 1903: S-a născut poetul român Marcel Breslaşu („Cântarea Cântărilor”) (m.29.09.1966)
– 1909: A murit Nicolae Hurmuzaki, om politic român, membru de onoare al Academiei Române (n. 1826)
– 1911: S-a născut Sir William Golding, scriitor britanic; Premiul Nobel pentru Literatură pe 1983. Sir William Gerald Golding (d.19 iunie 1993) a fost un romancier britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1983. El prezintă romanele sale criza constiintei omului modern confruntat cu problemele relitătii contemporane.William Golding s-a dedicat exclusiv scrisului abia la cincizeci de ani, în 1961. Experienţa războiului avea să-l marcheze profund: el şi-a pierdut atunci încrederea în om ca o fiinţă inocentă: pentru el, până şi copiii poartă în suflete germenele răului. Aceasta este tema primului său roman, The Lord of the Flies, din 1954 (trad. Împăratul muştelor, 1969) care a cunoscut un enorm succes imediat după apariţie. Urmează alte 11 romane şi două volume de eseuri, tratând, toate, aceeaşi temă. În 1983, în discursul de la primirea premiului Nobel, Golding se arăta uimit de obstinaţia cu care oamenii caută semnele deznădejdii lăsate de el în opera sa. „Eu nu mă simt deloc deznădăjduit”, spunea el cu acel prilej. Iar paradoxul acesta exprimă cel mai bine luciditatea cu care a privit întotdeauna lumea în care ne este dat să trăim.A luat parte în Marina britanică la debarcarea din Normandia şi la operaţiunea de scufundare a celui mai mare crucişător german, nava Bismarck în timpul celui de-al doilea război mondial.
– 1912: S-a născut dirijorul german Kurt Sanderling (m. 2011)
– 1919: A fost înfiinţată Opera Română din Cluj; spectacolul inaugural a avut loc la 25.05.1920 cu opera „Aida” de G. Verdi; clădirea Operei din Cluj face parte din patrimoniul cultural naţional, fiind declarată clădire monument istoric şi de artă
– 1922: A încetat din viaţă, la Bucureşti, Ioan Scărlătescu (n.1872), compozitor şi pianist român. A desfăşurat activitate artistică în calitate de pianist-concertist în ţară şi peste hotare. A compus muzică vocal-simfonică, muzică simfonică, muzică de cameră, piese vocale. A scris piese de teatru, eseuri filozofice, poezii.
– 1922: S-a născut celebrul atlet ceh Emil Zátopek; cvadruplu campion olimpic în probele de fond ale ediţiilor din 1948 şi 1952 ale Jocurilor Olimpice de vară (m. 2000)
– 1924: Inginerul român Aurel Persu (1890-1977) obţine în Germania un brevet de inventator pentru „automobil aerodinamic”. Maşina se află în prezent la colecţia Muzeului tehnic „Prof. D. Leonida” din Bucureşti.
– 1926: S-a născut scriitorul italian Carlo Fruttero, coautor al romanului „La Donna della domenica” (m. 2012)
-1927: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) Angela Moldovan, cântăreaţă de muzică populară şi interpretă a unor roluri secundare în câteva filme de succes Artistă emerită (1962), laureată a Ordinului Muncii, clasa a III-a (1957) şi clasa a II-a (1962), a Ordinului Meritul Cultural. clasa a II-a (1967), Cavaler al Ordinului Meritul Naţional” (2003). Numeroase premii la festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale încununează cariera de peste jumatate de veac în slujba cântecului popular românesc a doamnei Angela Moldovan.
– 1928: Premiera primului film de desen animat cu sonor, „Steamboat Willie”; produs de Walt Disney, filmul are ca protagonist un şoricel numit Mickey, inventat în 1927 de către prietenul lui Disney, Ub Iwerks 1893
– 1931: S-a născut regizoarea ungară de film Marta Meszaros
– 1931: A încetat din viaţă, la Bucureşti, Ermil Pangrati (n.1864), inginer şi matematician român. Personalitate cu rol important în dezvoltarea învăţământului tehnic şi de arhitectură în România. El a înfiinţat Şcoala de Arhitectură (1896), devenită ulterior Academia de Arhitectură din Capitală. A realizat, urmărind zi cu zi construcţia Universităţii din Bucureşti. A scris lucrări despre învăţământul ştiinţific şi istoria ştiinţei româneşti.
– 1935: A murit inginerul rus Konstantin Ţiolkovski; studii de aerodinamică şi astronautică; unul dintre fondatorii astronauticii (n. 1857)
– 1937 : S-a născut tenorul George Lambrache, stabilit în Germania
– 1941: S-a născut Stephen Jay Gould, paleontolog, biolog evoluţionist si istoric al ştiinţei american. Stephen Jay Gould (d. 20 mai 2002) a fost un paleontolog, biolog evoluţionist şi istoric al ştiinţei. Gould a fost unul dintre cei mai influenţi şi citiţi scriitori de ştiinţă popularizată a generaţiei sale. Gould şi-a petrecut cea mai mare parte a carierei sale profesorale la Harvard University, iar cea de paleontolog la American Museum of Natural History din oraşul New York. În ultimii ani ai vieţii sale, Gould a predat biologia şi evoluţia la New York University, aflată în apropierea casei sale din SoHo.
– 1941: Germania: prin decret cetăţenii de origine evreiasca sunt obligaţi să poarte o banderolă cu o stea galbenă şi având înscris cuvântul “evreu”
– 1942: A încetat din viaţă, la Iaşi, Constantin Meissner (n.1854), pedagog român. Membru de onoare al Academiei Române. Şi-a consacrat întreaga viaţă muncii de organizare a învăţământului primar şi normal-primar. A fost profesor şi director la Şcoala Normală „V. Lupu” din Iaşi (1879-1913). A făcut parte din cercul literar al Junimii şi a fost unul dintre prietenii apropiaţi ai lui Titu Maiorescu.
– 1945: S-a născut Ruxandra Sireteanu-Constantinescu, biofiziciană română stabilită în Germania din 1972; şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main. Ruxandra Sireteanu-Constantinescu (n. Mediaş; d. 1 septembrie 2008, Frankfurt am Main), cunoscută în lumea ştiinţifică sub numele scurt Ruxandra Sireteanu, a fost o biofiziciană română germană, şefa grupului de Psihofizică de la Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului şi titulara catedrei de Psihologie Fiziologică / Biopsihologie de la Universitatea Johann Wolfgang Goethe din Frankfurt am Main. S-a ocupat cu studiul sistemului vizual uman, aducând contributii fundamentale privitor la plasticitatea neurală si ambliopie.
– 1946: S-a deschis primul Festival al filmului de la Cannes, după ce a fost amânat timp de şapte ani, ca urmare a celui de-al doilea război mondial.
– 1948: S-a născut actorul şi regizorul britanic de film Jeremy Irons
– 1952: Charles Chaplin a primit interdicţia de a mai intra pe teritoriul SUA.Cu toate că Chaplin s-a bucurat de un succes major în Statele Unite şi a fost rezident din 1914 până în 1953, acesta a menţinut o atitudine naţionalistă neutră. În timpul erei „McCarthismului”, Chaplin a fost acuzat de activităţi ne-americane şi a fost suspectat că ar fi comunist, iar Edgar Hoover, care i-a instruit pe cei de la FBI să ţină dosare secrete costisitoare, a încercat să îi încheie rezidenţa din SUA.
– 1955: S-a stins din viaţă Carl Milles (n.1875), sculptor american de origine suedeză. A emigrat în S.U.A. (1945). A executat lucrări monumentale (Urşi jucându-se şi Fântâna lui Orfeu, în Stockholm; Poseidon, fântâna din faţa Muzeului din Göteborg etc).
– 1957: S-a născut Carmen Maria Cârneci, compozitoare şi dirijoare stabilită în Germania
– 1961: A murit Lucia Sturza Bulandra, actrită româncă, profesoară şi directoare de teatru. Lucia Sturdza-Bulandra (n. 25 august 1873, Iaşi – d. 1 Bucureşti) a fost o renumită actriţă de teatru din România.Lucia Sturdza-Bulandra a fost una dintre marile figuri ale scenei româneşti, de neuitat în roluri de compoziţie din dramaturgia universală şi naţională, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format generaţii întregi de actori: Nicolae Baltăţeanu, George Calboreanu, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc.În 1898 a debutat la Teatrul Naţional din Bucureşti iar în 1914, împreună cu soţul ei, a întemeiat o companie particulară. Din1941 este actriţă a Teatrului Municipal din Bucureşti iar din 1947 pâna la sfârşitul vieţii a fost directoarea acestui teatru, astăzi Teatrul Bulandra.A fost profesoară la Conservatorul de artă dramatică din Bucuresti timp de 30 de ani.
-1967: Ministrul Afacerilor Externe al României, Corneliu Mănescu (d. 26.06.2000), a fost ales preşedinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU; a fost pentru prima dată când un reprezentant al unei ţări socialiste era ales în această funcţie
– 1972: A murit pianistul francez Robert Casadesus (n. 1899)
– 1976: A murit, în Bucureşti, Iosif Ross (n.1899), caricaturist. Din cei 77 de ani de viaţă, 50 i-a consacrat desenului, caricaturii, pamfletului politic şi graficii antifasciste.
– 1982: În San Francisco tramvaiele sunt retrase din circulaţie, dupa 122 de ani de existenţă
– 1984: A murit actorul Toma Dimitriu („Mitrea Cocor”, „Drumul oaselor”) (n. 1908)
– 1991: Un cuplu german a găsit, în Alpii Austrieci, corpul unui om „înghetat tun”. Omul glaciar, supranumit Otzi, avea 1,5 metri înaltime şi aproximativ 5 000 de ani
– 1992: A murit scriitoarea Cella Serghi. Născută la 22 octombrie1907 în Constanţa, într-o familie de vechi dobrogeni, Cella Marcoff, cunoscută sub pseudonimul Cella Serghi, dupa numele bunicului Serghi Marcoff, de origine bulgară, scriitoarea va rămâne ataşată toată viaţa de farmecul ţinutului natal, aşa cum de altfel şi mărturiseşte. Familia Marcoff locuieşte în Constanţa până în 1916, refugiindu-se în timpul războiului la Brăila, apoi la Bucureşti. Clasele primare începute la Constanţa sunt continuate în oraşele în care familia se stabileşte. Urmează la Bucureşti Facultatea de Drept, luându-şi licenţa în 1931. Încă din timpul studenţiei începe să lucreze, angajându-se ca secretară la un avocat. Se căsătoreşte cu inginerul Alfio Seni, apoi cu judecătorul Ion Bogdan. Practică un timp avocatura, fapt ce serveşte romancierei la cunoaşterea diferitelor caractere, îmbogăţind gama personajelor sale. Sub pseudonimul Gella Marin trimite ziarelor „Gazeta”, de sub direcţia lui Ion Pas, şi „Reporter” un număr de reportaje şi cronici teatrale, care s-au bucurat de mult succes. Primul său reportaj era intitulat „Week end în Bucegi”. Aceste prime publicaţii aveau să-i deschidă Cellei Serghi perspectiva permanentei munci literare.În 1937 apare în „Revista fundaţiilor” primul fragment din romanul „Pânza de păianjen”, intitulat „Cele dintâi nedumeriri”. Debutul este remarcabil, lucrarea fiind apreciată de Camil Petrescu şi Alexandru Rosetti. De fapt, Camil Petrescu o şi determinase să scrie, după cum mărturiseşte scriitoarea. Romanul în manuscris fusese citit în 1936 de Mihail Sebastian, care l-a recomandat lui Liviu Rebreanu. Se poate spune că talentul Cellei Serghi s-a afirmat odată cu apariţia acestui roman. Aşa se face că prima lucrare a autoarei a fost recomandată publicului de trei mari scriitori: Camil Petrescu, Liviu Rebreanu şi Mihail Sebastian. Este chemată să publice în „Viaţa românească” şi „Revista Fundaţiilor” de Mihai Ralea, D. I. Suchianu şi Al. Rosetti, iar Eugen Lovinescu o invită la „Sburătorul”. Leagă astfel multe prietenii literare. Schiţele publicate în revistele amintite, având aceeaşi eroină – Mirona – vor deveni romanul de mai târziu „Cad zidurile”, apoi în alte ediţii „Cartea Mironei” sau „Mirona”.Locuieşte un timp la Paris, unde continuă să scrie şi să citească fragmente în grupul studenţilor români, fapt relatat în volumul „Mirona”, care cuprinde foarte multe elemente autobiografice. Lecturile în grup sunt stimulente pentru autoare.În 1945 e secretara Universităţii libere populare. După 1945 publică articole şi schiţe în revistele „Femeia”, „Flacăra”, „Viaţa românească”. Romanele sale – toate bine primite de cititori, au cunoscut câte trei şi patru ediţii. Retipăririle confirmă odată mai mult popularitatea de care se bucură scriitoarea. Interpretă deosebită a sufletului feminin, personajele sale au găsit o largă audienţă în rândul publicului. Mai toate eroinele au un destin tulburător şi captivant, sunt firi complexe, parcurg drumuri deosebite în afirmarea lor socială. După cum apreciază critica literară, „ceea ce conferă originalitate scrisului Cellei Serghi este viziunea realistă a cărţilor sale”.În afara creaţiei originale, Cella Serghi este şi o bună traducătoare, oprindu-se însă la lucrări care se circumscriu temperamentului său artistic („Vă place Brahms ?” de Francoise Sagan şi „Casa de hârtie” de Francoise Mallet-Joris).
– 1996: A murit Ştefan Mihăilescu-Brăila, actor român de teatru şi film.
– 1996: A murit Noureddine Aba, scriitor şi dramaturg algerian (n. 1922)
-2000: Au început, la Târgu Jiu, lucrările de restaurare la „Coloana Infinitului” a sculptorului român Constantin Brâncuşi, parte a trilogiei Ansamblului Monumental din Târgu Jiu, compus din Coloana Infinitului, Poarta sărutului şi Masa tăcerii, concepute şi executate de acesta.
– 2000: A murit actriţa americană de film Ann Doran (n. 1911)
– 2002: A murit Victor Ernest Maşek, estetician, autor al mai multor volume de istoria artei; imediat după 1989 a fost director al Teatrului Nottara din Bucureşti, apoi director al Centrului Cultural din Viena. Victor Ernest Maşek (13 ianuarie 1937, Bucureşti, d.Bucureşti) este un estetician, traducător şi critic de teatru. Este fiul Hedwigăi (născută Ekhardt) şi al lui Carol Maşek, economist. Urmează cursurile primare şi secundare la Bucureşti şi tot aici Facultatea de Filosofie, absol¬vită în 1965; şi-a susţinut doctoratul în 1971, cu teza Introducere în estetica informaţională,publicată în 1972 sub titlul Artă şi matematică. Lucrează în calitate de cercetător la sectorul de estetică al Institutului de Filosofie (până în 1975), ca şef al sectorului de cercetare la Muzeul Literaturii Române (1975-1980), expert principal la Centrul de Perfecţionare a Cadrelor din domeniul culturii şi ca redactor la Editura Ştiinţifică şi Enclopedică (din 1983). După 1989 a fost directorul Teatrului „Nottara” din Bucureşti. A debutat cu versuri în 1959, la „Gazeta literară”.
– 2004: A murit medicul Ion R. Baciu; cercetări în fiziologia sistemului sangvin şi în fiziologia muncii; membru titular al Academiei Române din 1993 (n. 1921).
– 2005: A murit Emil Manu, critic literar şi poet (n. 1922).
-2010: A murit Horia Şerbănescu, actor român de teatru şi film.Horia Şerbănescu (n.16 martie 1924, Bucureşti – d.Bucureşti) a fost un actor de comedie român.Popular actor de comedie şi de revistă, pe scenă şi la televiziune. În film, sporadice roluri secundare.
– 2011: A murit Johnny Răducanu, contrabasist, pianist, compozitor şi aranjor de muzică de jazz (supranumit „Mr. Jazz of Romania”). Johnny Răducanu (n. 1 decembrie 1931, Brăila) a fost un contrabasist, pianist, compozitor, aranjor şi conducător de formaţie român de etnie romă.Pe numele său real Răducan Creţu, s-a născut într-o familie de romi cu tradiţii muzicale de peste trei sute de ani, de pe timpul lăutarului Petre Creţul Şolcan. S-a remarcat ca un talentat interpret de jazz la contrabas, încă de la 19 ani. A făcut studii muzicale la Iaşi şi Cluj, apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (clasa contrabas, 1953-1956). Îndrumător activ al tinerei generaţii, Johnny Răducanu este considerat un veteran al muzicii româneşti de jazz.
– 2011: A murit cântăreaţa americană Dolores Hope (n. 1909).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here