S-a întâmplat în 19 noiembrie…

0
55

 S-a întâmplat în 19 noiembrie…

– „Ziua mondială de prevenire a abuzului asupra copiilor”, iniţiată de organizaţia internaţională Woman’s World Summit Fondation.
– „Ziua cercetătorului şi proiectantului din România”; se organizează începând cu anul 1994, în semn de omagiu pentru citologul american de origine română George Emil Palade.Citologul american de origine română George Emil Palade (19.XI.1912-8.X.2008) a elucidat ultrastructura celulelor; a descoperit (în 1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poartă numele), sediu al sintezei de proteine; Premiul Nobel pentru medicină pe 1974, împreună cu belgianul Albert Claude şi cu americanul de origine belgiană Christian René de Duve; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1975 (1975).
– 1377: Prima atestare a Castelului Bran, prin actul emis, la această dată, de Ludovic I de Anjou (1342-1382), prin care braşovenii primeau privilegiul de a ridica în trecătoarea Branului (care făcea legătura dintre Transilvania şi Ţara Românească) o cetate de piatră „cu propriile cheltuieli şi osteneli”.
– 1493: Cristofor Columb descoperă Puerto Rico.
– 1665: A murit pictorul clasicist francez Nicolas Poussin (n. 1594).Nicolas Poussin a fost cel mai important pictor francez al secolului XVII şi fondatorul şcolii clasice franceze. S-a format la Roma, căreia îi datorează concepţia sa artistică, sensibilitatea şi miturile sale. A plecat în Italia în 1624 şi a rămas acolo timp de 16 ani. Cu excepţia celor doi ani petrecuţi la curtea lui Ludovic al XIII, toată viaţa lui Poussin este legată de Roma. S-a născut într-un cătun de pe malul Senei, ca fiu al unor fermieri. A început să arate interes pentru artă prin 1612, când satul său a fost vizitat de pictorul Quentin Varin. Primele noţiuni de pictură le-a căpătat la Rouen şi Paris, fără să găsească un maestru potrivit căutarilor sale. La Roma a ajuns cu ajutorul lui Giambattista Marino, poetul de curte al Mariei de Medici, care i-a şi comandat primele lucrări. Deşi a făcut o carieră impresionantă îin Italia, Poussin n-a traăit să-şi vadă opera recunoscută în Franţa, fiind acceptat de Academie la sfârşitul secolului XVII.A murit în peninsulă şi a fost îngropat la San Lorenzo.
– 1703: Omul cu masca de fier, legendarul prizonier politic francez, moare la Bastilia.
– 1805: S-a născut Ferdinand, viconte de Lesseps, diplomat şi om de afaceri francez; a înfiinţat Compania Internaţională a Canalului de Suez şi a dirijat, între anii 1859 şi 1869, lucrările de construcţie ale acestuia (m. 1894).
– 1816: S-a născut Andrei Mureşanu, poet şi ziarist, autor al poeziei „Un răsunet” (cunoscută sub titlul „Deşteaptă-te române”).
– 1819: Este inaugurat Muzeul Prado din Madrid.
– 1828: A murit Franz Schubert, compozitor austriac (n. 1797).
– 1837: S-a născut Aron Densuşianu, istoric şi critic literar (a fost unul dintre primii critici literari români care s-au consacrat studierii constante a literaturii române), poet şi folclorist; unul dintre membrii marcanţi ai ASTREI; membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1877 (m. 1900)
– 1887: S-a născut James Batcheller Sumner, biochimist american (Premiul Nobel pentru Chimie 1946) (d. 1955).
– 1900: S-a născut scriitoarea germană Anna Seghers; în timpul nazismului a fost în exil în Franţa şi Mexic, apoi s-a stabilit în RDG (m. 1983).Ana Seghers s-a născut cu numele de Netty Reiling, la Mainz. După studiile elementare şi liceale, Ana Seghers a obţinut doctoratul de la Universitatea din Heidelberg cu teza Evreii şi iudaismul în opera lui Rembrandt. Ana şi-a ales pseudonimul „Seghers” din admiraţie pentru pictorul flamand Hercules Seghers (1590 – 1638). S-a alăturat Partidului Comunist German în 1928 pentru lupta împotriva Partidul Muncitoresc German Naţional-Socialist. În 1929,Ana a fost fondatoarea organizaţiei „Uniunea scriitorilor proletari revoluţionari”.În 1930, a vizitat pentru prima oară Uniunea Sovietică.După venirea la putere a naziştilor, Ana Seghers a fost arestată şi eliberată după scurt timp.Sub regimul nazist, cărţile i-au fost arse şi interzise, motiv pentru care scriitoarea a fugit din Germania în Franţa.După izbucnirea celui de-al doilea război mondial şi intrarea forţelor naziste în Franţa, Ana Seghers s-a refugiat la Marsilia iar soţul său a fost internat în lagărul de la Vernet.S-au reunit abia în martie 1941, în Mexic. Ana Seghers a întemeiat clubul anti-fascist „Henrich Heine”. În 1942, a publicat romanul A şaptea cruce, în care descrie ororile din lagărele hitleriste dinainte de război.Ulterior, a publicat romanul Hotărârea, prin care abordează problemele arzătoare ale Germaniei actuale. În 1947, Ana Seghers a revenit în Berlinul de vest iar din 1950, în Berlinul de est. Ana Seghers a fost membră fondatoare a Academiei germane de arte iar în 1952 a fost aleasă preşedinta Uniunii Scriitorilor din Republica Democrată Germană.
– 1908, 19.XI / 2.XII: S-a născut geograful Victor Tufescu; de numele său se leagă înfiinţarea Colectivului de cercetări geografice al Academiei Române, integrat apoi Institutului de Geologie-Geografie (1958); membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2000).
– 1912: S-a născut George Emil Palade, medic şi biolog american de origine română; a descoperit (1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poartă numele), sediu al sintezei de proteine; cercetări în domeniul organizării structurale şi funcţionale a celulei; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1974, împreună cu belgianul Albert Claude şi cu americanul de origine belgiană Christian René de Duve; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1975.
– 1915: S-a născut biochimistul american Earl W. Sutherland; descoperiri în domeniul mecanismelor de acţiune a hormonilor; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1971 (m. 1974).
– 1917: S-a născut Indira Gandhi, om politic indian; preşedinte al Partidului Congresul Naţional Indian (din 1955), ministru în mai multe rânduri, prim-ministru al Indiei (1966-1977, 1980-1984); fiica lui Jawaharlal Nehru, cel dintâi prim-ministru al Indiei independente (m. 1984; asasinată de către extremişti sikh).
– 1918, 19.XI. / 2.XII: Întrunirea Marelui Sfat Naţional în sala Tribunalului din Alba Iulia; Comisia de Candidare propune ca preşedinte al Marelui Sfat Naţional pe Gh. Pop de Băseşti, iar ca vicepreşedinţi pe episcopii Miron Cristea şi Iuliu Hossu, precum şi pe Teodor Mihali şi Andrei Bârseanu; Comisia propune, de asemenea, Guvernul provizoriu (intitulat Consiliul Dirigent), alcătuit din 15 membri (10 membri ai Partidului Naţional Român, 2 ai Partidului Social Democrat şi 3 independenţi), numiţi şefi de resort; Marele Sfat Naţional şi Consiliul Dirigent şi-au stabilit sediul la Sibiu.
– 1919: A murit Alexandru Vlahuţă, scriitor şi publicist; membru post-mortem al Academiei Române din 1948 (n. 1858).
– 1919: S-a născut cineastul italian Gillo Pontercorvo. Gilberto Pontecorvo, zis Gillo (n.Pisa– d.12 octombrie 2006, Roma), de specialitate chimist, este atras de gazetărie devenind, la Paris, corespondent al mai multor publicaţii în limba italiană.Debutează în cinematografie după cel de al doilea război mondial ca ajutor de regizor al francezului Yves Allégret şi, mai ales, al italianului Mario Monicelli.În 1953 debutează ca regizor de film documentar, realizând mai multe filme din această categorie, simultan îndeplinind şi însărcinarea de trimis special. Primul lui film de ficţiune este mediu-metrajul Giovanna, 1955, reluat ulterior ca episod într-un film de scheciuri realizat împreună cu Alberto Cavalcanti, Serghei Gherasimov, Yannick Bellon et al, Die Windrose, 1957. Primul său lung-metraj de ficţiune este La grande strada azzurra, 1957, în colaborare cu Maleno Malenotti, după romanul lui Franco Solinas, un film bine primit de public, premiat la Festivalul Internaţional al filmului din Cehoslovacia, Karlovy Vary. Urmează, cu aprecieri unanime, în 1959, Kapo, un film despre lagărele de concentrare naziste.Actriţa Susan Strasberg îşi interpretează cu sensibilitate rolul.Kapo sunt faimoşii responsabili de barăci din lagărele de concentrare naziste, recrutaţi dintre deţinuţi. Trăsăturile poeticei sale, extrase clin cele mai bune filme ale sale, Kapo , strălucitul La Battaglia di Algeri (Bătălia pentru Alger), 1966, si Queimada, 1969, sunt înţelegerea perfectă a specificului spectacolului cinematografic, ce presupune, indiscutabil, stăpânirea bazei materiale, simţul tensiunii dramatice şi a ritmului.În filmul din 1969, Queimada, reia teme clinBătălia pentru Alger.Scăderile acestui film, dominat de interpretarea lui Marlon Brando, avîndu-l ca partener pe Renato Salvatori, sunt didacticismul şi lungirile narative.A colaborat constant cu scriitorul şi scenaristul Franco Solinas. Gillo Pontecorvo rămâne însă în istoria cinematografiei cu filmul Bătălia pentru Alger, premiul Leul de aur, Mostra di Veneţia, premiul de prestigiu Nastri d’Argento pentru Cel mai bun film, Cea mai bună fotografie şi Cea mai bună producţie, şi Premiul Fipresci.
– 1921: S-a născut pianistul elveţian de origine maghiară Anda Géza (m. 1976) Concursul Géza Anda (Concours Géza Anda) este un concurs internaţional de pian, care are loc odată la trei ani în Zürich, Elveţia.A fost fondat în 1979, la trei ani după moartea pianistului maghiar Géza Anda, în memoria acestuia de către Hortense Anda-Bührle, fosta lui soţie. Concursul îşi propune să descopere şi să promoveze talente tinere care pot continua arta lui Géza Anda.Fundaţia Géza Anda îi asigură învingătorului timp de trei ani restituirea costurilor administrative a până la 200 de concerte.
– 1921: S-a născut prozatorul şi istoricul literar Dinu Pillat; fiul poetului Ion Pillat; arestat în 1959, judecat în lotul „C. Noica-Pillat”, condamnat la 25 de ani de muncă silnică, eliberat în 1964 (anul amnistierii generale a deţinuţilor politici din R.P.R.) (m. 1975).
– 1922: A murit Ioan Scărlătescu, pianist, compozitor şi pedagog (n. 1872).
– 1923: S-a născut Monica Lovinescu, critic literar şi eseist; în 1947 a plecat cu o bursă a Guvernului francez la Paris, unde a cerut azil politic în primele zile ale anului următor; începând din 1962 a colaborat la postul de radio Europa Liberă (m. 2008).Monica Lovinescu a fost fiica criticului literar Eugen Lovinescu şi a profesoarei Ecaterina Lovinescu Bălăcioiu şi verişoara prozatorului Anton Holban, a scriitorului Vasile Lovinescu şi a dramaturgului Horia Lovinescu. A fost căsătorită cu poetul, publicistul şi omul de radio Virgil Ierunca. A obţinut licentţa în Litere în 1946, la Universitatea din Bucureşti. La vârsta de opt ani (1931) publică un basm în revista „Dimineaţa copiilor”, iar la vârsta 15 ani apar nuvele şi schiţe în revistele „Vremea şi Kalende” (sub pseudonimul Ioana Tăutu). După moartea lui Eugen Lovinescu, în 1943, publică sub propriul nume romanul În contratimp în „Revista Fundaţiilor Regale”, iar după război scrie critică teatrală în ziarul „Democraţia”.După instaurarea regimului comunist în România, în septembrie 1947, pleacă în Franţa ca bursieră a statului francez, iar în primele zile ale anului 1948 cere azil politic. Colaborează aici cu articole şi studii despre literatura română şi despre ideologia comunistă care aservise România, publicând în revistele: „East Europe”, „Kontinent”, „Preuves”, „L’Alternative”, „Les Cahiers de l’Est”, „Témoignages”, „La France Catholique”. Este autoarea capitolului despre teatrul românesc din „Histoire du Spectacle” (Encyclopédie de la Pléiade, Gallimard, 1965). Traduce în franceză texte româneşti sub pseudonimele Monique Saint-Côme şi Claude Pascal, cel mai cunoscut fiind romanul La vingt-cinquième heure(A douăzeci şi cincea oră) de Virgil Gheorghiu. Colaborează la revistele româneşti din exil: „Luceafărul”, „Caiete de dor”, „Fiinţa românească”, „Ethos”. După 1990 publică şi în revistele literare şi politice din ţară, în „Contrapunct”, „România literară”, „22”, etc. Din anul 1951 şi până în 1974, colaborează la emisiunea în limba română a Radiodifuziunii Franceze, precum şi la redacţia centrală a emisiunilor pentru Europa răsăriteană. Începând din 1962, colaborează la Radio Europa Liberă unde avea două emisiuni săptămânale: Actualitatea culturală românească şi Teze şi Antiteze la Paris – emisiuni cu o puternică influenţă în România, în mediile culturale dar şi asupra publicului larg. O parte din cronicile literare radio, difuzate de Monica Lovinescu, au apărut în volumul Unde scurte. Pentru întreaga sa activitate de ziaristă şi critic literar, Monica Lovinescu a fost distinsă cu Diploma de Onoare pe anul 1987 a Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte.
– 1933: S-a născut Larry King, cunoscut realizator american de talk-show-uri de televiziune.
– 1933: A murit Vittorio Scialoja, jurist şi om politic italian; ca ministru de externe, a reprezentat Italia la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920); de numele său se leagă înfiinţarea (1888) Institutului de Drept Roman de la Roma, dar mai cu seamă importanta acţiune de unificare a dreptului privat din Italia şi Franţa, proiect menit, în concepţia sa, „să apropie tot mai mult neamurile latine prin însuşirile lui”; membru de onoare străin al Academiei Române (mai 1933) (n. 1856).
– 1935: S-a născut botanistul-morfolog Constantin I. Toma; cercetări de biologie vegetală; membru titular al Academiei Române din 2012.
– 1936: S-a născut Sorin Mărculescu, poet, traducător (în special din literatura spaniolă, dar şi din cea engleză, franceză sau germană) şi eseist .După ce a absolvit Liceul „Mihai Viteazul” din Bucureşti (1954), se înscrie tot aici la Facultatea de Filologie, secţia franceză, absolvită în 1959.Lucrează câţiva ani ca traducător tehnic, iar din 1964 ca lector la editurile Univers, Albatros, Cartea Românească. Din 1990 este redactor la Editura Humanitas.Debutează cu versuri în 1966, la revista „Familia”, iar primul volum, Cartea nunţilor, îi apare în 1968. Poet în afara oricărei grupări sau clasificări literare, Mărculescu este în acelaşi timp unul dintre eminenţii traducători contemporani, publicând aproape cincizeci de volume de beletristică, filosofie, religie, critică şi istorie a artelor, transpuse din autori precum T.S. Eliot, Boris Vian, V.L. Saulnier, B. Fundoianu, K.E. Gilbert şi H. Kuhn, Wladislaw Tatarkiewicz, Erwin Panofsky, R. Wittkower, H. Zimmer, Jean Filliozat, J. Evola, L. Kolakowski, C.S. Lewis etc., dar mai cu seamă din literatura şi filosofia spaniolă clasică şi contemporană: Romancero, Miguel de Cervantes, Baltasar Gracian, Calderon de la Barca, Miguel de Unamuno, Jose Ortega y Gasset, Damaso Alonso, Vicente Aleixandre, Fernando Savater. Volum emblematic, Carte singură (1982) organizează poemele în trei mari cicluri: Urne şi nunţi, Locul sâmburelui, Nunţi şi urne.
– 1937: S-a născut actorul Ioan Fiscuteanu, protagonistul filmului „Moartea domnului Lăzărescu”, de Cristi Puiu (m. 2007).Ioan Fiscuteanu s-a născut în 1937 la Sânmihai şi a absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti în anul 1962. A fost actor al Teatrului Naţional din Târgu-Mureş, unde a jucat în peste 60 de roluri. Cel mai de succes rol interpretat a fost cel al lui Dante Remus Lăzărescu în filmul Moartea domnului Lăzărescu, pentru care a câştigat „Lebăda de Aur” pentru cel mai bun actor la Festivalul de film de la Copenhaga. Ioan Fiscuteanu a încetat din viaţă în 2007, la spitalul din Târgu Mureş, după o lungă suferinţă.
– 1939: S-a născut interpretul de muzică uşoară Nicolae Niţescu (m. 2012).
– 1939: S-a născut (la Tighina, azi în R. Moldova) Emil Constantinescu, jurist, geolog şi om politic; fost preşedinte al României în perioada 29.XI.1996-20.XII.2000.
– 1942: A murit (ucis de soldaţii germani) Bruno Schulz, scriitor, grafician şi desenator polonez. Bruno Schulz (n. 12 iulie 1892) a fost un romancier şi pictor polonez de origine evreu, considerat aproape unanim ca fiind unul dintre cei mai mari stilişti polonezi ai secolului 20.Schulz s-a născut în Drohobycz, pe atunci parte a imperiului austro-ungar aparţinând provinciei Galiţia, astăzi parte a Ucrainei.Încă de foarte timpuriu Bruno Schulz a manifestat un interes deosebit în desen şi pictură, poate şi datorită faptului că tatăl său, Jacob Schulz, avea o firmă care vindea hârtie. Mai târziu, datorită talentului său, va studia arhitectura la Universitatea din Lwów şi artele frumoase la Viena. După încheierea studiilor s-a întors în oraşul natal şi a predat desenul.Cele mai cunoscute volume de povestiri sunt Strada crocodililor, Prăvăliile de scorţişoară, şi Manechinele. O selecţie de povestiri, intitulatăManechinele, aidoma volumului original, a fost publicată în traducerea lui Ion Petrică la Editura Allfa.
– 1942: Al doilea război mondial: Bătălia de la Stalingrad – forţele ruseşti sub comanda lui Jukov lansează operaţia „Uranus”, contraatacând şi întorcând soarta bătăliei in favoarea trupelor sovietice.
– 1944: S-a născut mezzo-soprana de origine greacă Agnes Baltsa.
-1946: Au avut loc primele alegeri parlamentare postbelice din România, precedate de o susţinută campanie electorală a Blocului Partidelor Democrate (BDP), în timp ce activitatea politică şi de propagandă electorală a Opoziţiei a fost limitată, anihilată sau obstrucţionată de autorităţile comuniste; în ciuda acestor atacuri, se prefigura victoria categorică a Opoziţiei asupra BDP-ului; la sugestia sovieticilor, guvernanţii recurg la forţă şi la falsificarea alegerilor.
– 1947: S-a născut Liviu Tudan, compozitor şi instrumentist (basist), liderul trupei „Roşu şi Negru” (m. 2005).
– 1957: S-a născut cântăreaţa israeliană Ofra Haza (m. 2000).
– 1961: S-a născut actriţa americană de film Meg Ryan.
– 1962: S-a născut actriţa americană de film Jodie Foster.
– 1967: S-a născut actriţa Cătălina Mustaţă.A urmat în perioada 1987-1991, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică, Facultatea de Teatru, SecţiaActorie. În anul IV a devenit soţia celebrului actor Florin Zamfirescu şi mama vitregă a copiilor acestuia,actriţa Stefana Samfira şi Vlad Zamfirescu. În prezent joacă la Teatrul Odeon.Poate fi urmarită printre altele în Aventurile lui Habarnam dupa Nikolai Nosov, regia Alexandru Dabija,  Veronika în Veronika se hotărăşte sa moară, dramatizare de Gelu Colceag şi George Bănică după romanul omonim de Paulo Coelho, regia Gelu Colceag. Din 1988 până-n 2002 a fost prezentatoare şi realizator de emisiuni. Margrit  din Şi totul era nimic, Elvira Varga din filmul Iubire ca în filme, Ana din California Dreamin (Nesfârşit),  personajul principal al serialuluiVoinţă de femeie, regizat de regretatul Cristian Nemescu (Un Certain Regard Award, Golden Iris, Grand Prix ).Scriitoare şi traducatoare, a tradus recent romanul Moştenitorii de Harold Robbins.
– 1978: A murit pictorul italian Giorgio de Chirico; împreună cu Carlo Carra şi Giorgio Morandi a pus bazele stilului numit „pictura metafizică”. Giorgio De Chirico (n.10 iulie 1888, Volos), cunoscut şi ca Népo, a fost un pictor suprarealist italian, poate cel mai enigmatic exponent al artei figurative din secolul al XX-lea. Născut în Volos, Grecia dintr-o mamă grecoaică şi un tată sicilian, de Chirico a fost fondatorul La scuola metafisica în arte.În 1935 a pleacat la New York, unde a lucrat timp de optsprezece luni la tablouri cu diferite subiecte. După ce în 1939 a executat schiţe de decor pentru Teatrul de Operă Covent Garden din Londra, s-a stabilit pentru un timp la Milano. În 1942 se afla la Florenţa, producţia sa oscilând între tablouri în stil realist şi altele de imaginaţie, revenind la pictura metafizică. La sfârşitul anului 1943 s-a mutat la Roma, unde s-a remarcat prin aceleaşi preocupări. A executat numeroase decoruri şi schiţe de costume pentru Opera din Roma, Teatrul Comunal din Florenţa şi Teatrul de Operă Scala din Milano.Este autorul unui mare număr de litografii şi ilustraţii pentru cărţi. Giorgio de Chirico a avut şi o intensă activitate publicistică referitoare la probleme de pictură şi de tehnică folosită în artele plastice, într-o perioadă întinsă din 1914 până în 1961. S-a stins din viaţă la Roma pe 20 noiembrie 1978, la venerabila vârstă de 90 de ani.
– 1979: A murit medicul Gheorghe O. Lupaşcu; a reprezentat România cu ocazia constituirii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (Geneva, 1948); a efectuat, în calitate de consultant OMS, călătorii de studii şi orientare a luptei antimalarie în numeroase ţări africane; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1908).
– 1981: A murit juristul Traian Ionaşcu; contribuţii în domeniul dreptului civil; a desfăşurat o bogată activitate didactică în ţară şi peste hotare; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1897).
– 1990, 19-21: A avut loc, la Paris, reuniunea la nivel înalt a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE); în ultima zi a Conferinţei a fost semnată Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, care a marcat un punct de cotitură în istoria CSCE, deschizând calea transformării sale într-un forum instituţionalizat de dialog şi negocieri, cu o structură operaţională (documentul a fost semnat şi de România); au fost adoptate documente importante în domeniul dezarmării (Tratatul CFE ş.a.). De la 1.I.1995 se numeşte Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE); schimbarea denumirii s-a hotărât la reuniunea la nivel înalt a CSCE de la Budapesta, din 5-6.XII.1994).
– 1990: A fost semnat, la Paris, Tratatul privind limitarea forţelor convenţionale în Europa (Tratatul CFE), încheiat între cele 22 ţări membre, la acel moment, ale NATO (16) şi ale Tratatului de la Varşovia (6), care a marcat oficial sfârşitul „războiului rece” (a intrat definitiv în vigoare la 17.XI.1995).
– 1998: A murit regizorul american de film Alan Pakula (n. 1928).
– 1998:A murit cântăreaţa portugheză de fado Lucilia do Carmo (n. 1919).
– 1998: Tabloul lui Vincent van Gogh, Portretul artistului fară barbă este vândut la licitaţie pentru suma record de 71,5 milioane de dolari.
– 2012: A murit scriitorul rus Boris Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică; cel mai celebru roman al lor este „Picnic la marginea drumului”, după care regizorul Andrei Tarkovsky a realizat filmul „Călăuza” (n. 1933).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here