S-a întâmplat în 19 iunie…

0
35

S-a întâmplat în 19 iunie…

– 1623: S-a născut Blaise Pascal, filosof şi matematician francez (m. 1662). Blaise Pascal (n. Clermont-Ferrand, Franţa – d. 19 august 1662, Paris) a fost un matematician, fizician şi filosof francez având contribuţii în numeroase domenii ale ştiinţei, precum construcţia unor calculatoare mecanice, consideraţii asupra teoriei probabilităţilor, studiul fluidelor prin clarificarea conceptelor de presiune şi vid.În onoarea contribuţiilor sale în ştiinţă numele Pascal a fost dat unităţii de măsură a presiunii, precum şi unui limbaj de programare.

– 1717: S-a născut Johann Stamitz, compozitor, violonist, dirijor şi pedagog ceh (m. 1757).

– 1810: S-a născut Ferdinand David, violonist, compozitor şi pedagog german (m. 1873).

-1815: S-a născut Cornelius Krieghoff, pictor canadian. Cornelius Krieghoff (n. Amsterdam, Olanda – d. 8 martie 1872, Illinois, Chicago) a fost probabil cel mai mare pictor canadian din secolul XIX. Pictorul Cornelius Krieghoff este cunoscut pentru picturile sale cu peisaje canadiene, scene din viața de  zi cu zi și natură, în special, iarna.

– 1842: S-a născut compozitorul austriac Carl Zeller (m. 1898).

– 1862: Congresul american interzice sclavagismul.

 – 1865: A murit Evanghelie Zappa, moşier, negustor şi întreprinzător aromân, bine cunoscut, la jumătatea secolului al XIX-lea, atât în Ţările Române, cât şi în Grecia; el este primul care a lansat, cu mulţi ani înaintea francezului Pierre de Coubertin, ideea renaşterii olimpismului modern; în acest sens, Zappa a redactat un proiect şi a creat un fond necesar organizării jocurilor şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionul din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică); în anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile date de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne; în România, Zappa a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu (n. 1800, în Grecia).

– 1866, 19/31: Apare Legea asupra taxelor vamale, prima organizare vamală a Principatelor Române.

– 1878, 19.VI / 1.VII: România prezintă, prin I. C. Brătianu şi M. Kogălniceanu, Congresului de la Berlin (desfăşurat în perioada 1/13.VI-1/13.VII.1878), un Memorandum, sintetizat în următoarele cinci puncte: nici o parte a teritoriului să nu fie dezlipită de la statul român; teritoriul naţional să nu servească ca drum de trecere a trupelor ruseşti din Bulgaria; România, în virtutea drepturilor ei seculare, să ia din nou în stăpânire gurile Dunării, inclusiv Insula Şerpilor; să primească despăgubiri proporţionale forţelor angajate în luptă; independenţa ei să fie solemn recunoscută şi teritoriul ei declarat neutru.

– 1882: S-a născut Ştefan Zeletin (pseudonimul lui Ştefan Motăş), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală (m. 1934).

– 1891: S-a născut John Heartfield, pictor, grafician şi fotograf german (m. 1968).

– 1899: S-a născut George Călinescu, critic şi istoric literar, scriitor, traducător şi publicist; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1965).

– 1900: A murit Prinţesa Josephine de Baden, mama regelui Carol I al României (n. 1813).

– 1910: S-a născut inginerul Aurelian Stan; contribuţii în studiul vibraţiilor, acusticii sălilor, al ultrasunetelor şi tehnicii militare; membru fondator al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2003).

– 1915: A murit Serghei Taneev, compozitor şi pedagog rus (n. 1856).

– 1919: A murit Petre P. Carp, publicist şi om politic; şeful Partidului Conservator (între anii 1907 şi 1912) şi autorul programului politic al acestui partid, intitulat Era nouă; de mai multe ori ministru şi prim-ministru (1900-1901 şi 1910-1912); unul dintre întemeietorii societăţii literare Junimea; autor de cronici literare şi dramatice (n. 1837).

– 1922: S-a născut Aage Niels Bohr, fizician danez. Aage Niels Bohr (n.  Copenhaga, Danemarca – d. 8 septembrie 2009, Copenhaga, Danemarca) este un fizician danez, fiul lui Margrethe şi Niels Bohr. Crescând printre fizicieni ca Wolfgang Pauli şi Werner Heisenberg, a devenit el însuşi un important specialist în fizica nucleară, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1975. În 1946, a devenit asociat la Institutul Niels Bohr de fizică teoretică de la Universitatea Copenhaga. A fost director al Institutului din 1963 până în 1970. În 1948, Bohr a lucrat cu Ben Mottelson şi Leo James Rainwater la Copenhaga pentru a scrie o monografie a cunoştinţelor curente de structura nucleului. Primul volum, Mişcarea unei singure particule, a apărut în 1969, iar al doilea volum, Deformări nucleare, în 1975. Eforturile lor la acest proiect şi colaborarea la teoria nucleară au condus la acordarea celor trei a premiului Nobel pentru Fizică în 1975, pentru cercetările asupra descrierii conform mecanicii cuantice a nucleonilor.

– 1927: S-a născut regizoarea de film şi scenarista Malvina Urşianu Malvina Urşianu (n. 19 iunie 1927, com. Guşoeni, judeţul Vâlcea) este o regizoare şi scenaristă de film română.

– 1937: A murit James Matthew Barrie, romancier şi dramaturg scoţian; creatorul celebrului personaj Peter Pan. James Matthew Barrie (n. 9 mai 1860) a fost un scriitor şi dramaturg scoţian cunoscut pentru crearea lui Peter Pan, băieţelul care a refuzat să crească. S-a născut în oraşul Kirriemuir din subdiviziunea Angus, Scoţia şi a murit la Londra. O altă operă importantă de a lui este Micuţa pasăre albă (The Little White Bird).

– 1941: S-a născut actriţa Irina Petrescu.

– 1944: Bătălia navală din Marea Filipinelor. Bătălia din Marea Filipinelor (19-20 iunie 1944) a fost o bătălie navală decisivă al celui de al doilea război mondial care a eliminat efectiv capacitatea Forţelor Navale Imperiale Japoneze de a mai întreprinde în viitor acţiuni de mare anvergură cu portavioane. Bătălia a avut loc în timpul invaziei amfibii a Insulelor Mariane în timpul Războiului din Pacific. Bătălia a fost cea cea de a cincea bătălie majoră „portavion contra portavion” între forţele navale japoneze şi cele americane.
– 1945: S-a născut Aung San Suu Kyi, om politic din Uniunea Myanmar (fostă Birmania), fiica eroului independenţei naţionale a Birmaniei, Aung San, militantă a opoziţiei democratice; laureată a Premiului Nobel pentru Pace pe 1991, ca urmare a eforturilor ei paşnice şi non-violente de restabilire a democraţiei, suprimată de regimul militar opresiv din ţara ei. În 1990 i s-au decernat Premiul Rafto şi Premiul Sakharov pentru libertate în gândire. În anul 1991 ea devenit laureată a Premiului Nobel pentru Pace.

– 1945: S-a născut, în Iugoslavia, Radovan Karadžić, politician, poet şi medic psihiatru sârb din Bosnia; a condus sârbii din Bosnia în perioada războiului din Bosnia şi este acuzat de crime de război şi de genocid; primul preşedinte al Republicii Srpska în perioada 7 aprilie 1992 – 19 iulie 1996.

– 1946: S-a născut sculptorul Neculai Păduraru.

– 1947: S-a născut Salman Rushdie, scriitor britanic de origine indiană, condamnat la moarte, în 1989, de ayatolahul Khomeiny pentru insultă adusă religiei islamice în lucrarea Versetele satanice. Salman Rushdie (Ahmed Salman Rushdie, n. 1 Bombay India) este un scriitor şi un eseist din Regatul Unit de descendenţă indiană, cunoscut mai ales pentru Versetele satanice, scriere considerată blasfematoare la adresa religiei islamice şi care i-a adus condamnarea la moarte din partea ayatolahului Ruhollah Khomeini. Versetele satanice (în engleză The Satanic Verses) este al patrulea roman al scriitorului Salman Rushdie, publicat în premieră în 1988 şi inspirat parţial de viaţa lui Mahomed. Ca şi în cărţile anterioare, Rushdie s-a folosit de realismul magic şi s-a bazat pe evenimente contemporane pentru a-şi construi personajele. Titlul se referă la aşa-numitele versete satanice, mai multe versete despre care se spune că ar fi făcut parte din Coran şi că ar permite rugăciuni către trei zeităţi păgâne adorate la Mecca: Allāt, Uzza şi Manāt. Partea poveştii în care se tratează subiectul „versetelor satanice” se bazează pe lucrările istoricilor al-Waqidi şi al-Tabari. În Regatul Unit, cartea a primit recenzii pozitive. În 1988 a fost finalist la Premiul Booker (pierzând în faţa romanului lui Peter Carey, Oscar şi Lucinda) şi a câştigat Premiul Whitbread pentru romanul anului 1988. În comunitatea musulmană, romanul a declanşat numeroase controverse, din cauza a ceea ce mulţi musulmani considerau a fi blasfemii din carte. Romanul a fost interzis în India, a fost ars la unele demonstraţii din Regatul Unit şi a fost cauza unor revolte violente în Pakistan. În februarie 1989, Conducătorul Suprem al Iranului, Ayatollahul Ruhollah Khomeini, a emis o fatwa prin care cerea tuturor bunilor musulmani să-l ucidă sau să ajute la uciderea lui Rushdie şi a editorilor săi. După fatwa, Rushdie a fost pus de guvernul britanic sub protecţia poliţiei. Până în 2010, nu a fost rănit fizic, dar 38 de alte persoane au fost ucise în acte de violenţă comise împotriva persoanelor care au avut legături cu scrierea şi publicarea cărţii. Persoanele care au achiziţionat şi citit cartea nu au fost ţinte.

– 1950: S-a născut interpreta americană de rock Ann Wilson, membră a formaţiei Heart.

– 1953: Ultimii doi americani au fost executati pentru spionaj. Soţii Julius şi Ethel Rosenberg au fost executaţi, în SUA, sub acuzaţia ca au livrat Uniunii Sovietice secretul bombei atomice. Condamnaţi în 1951, au fost ultimii americani executaţi pentru spionaj. Procesul de spionaj al secolului a durat numai 2 zile şi a declanşat în întreaga lume, în contextul „războiului rece”, manifestaţii antiamericane. În 1993, cei doi au fost achitaţi, în urma procesului de revizuire deschis de cei doi copii ai soţilor Rosenberg.

 – 1954: S-a născut actriţa americană de film Kathleen Turner.

– 1955: A murit compozitorul Marius Mihail (n. 1926).

– 1962: A murit matematicianul Mihail Ghermănescu; cercetări în domeniul ecuaţiilor funcţionale (n. 1899).

– 1962: S-a născut Paula Abdul, actriţă de film, producătoare şi compozitoare americană.

– 1962: A murit regizorul de film american Frank Borzage (n. 1893).

– 1963: Valentina Tereşkova revine pe Terra.După trei zile în spaţiu, 48 de rotaţii în jurul Terrei, prima femeie cosmonaut revine pe Terra la bordul capsulei spaţiale Vostok-6.

– 1972: S-a născut actorul Andrei Duban.

– 1973: A murit Gabriel Georgescu, poet şi traducător (din poezia franceză, rusă şi maghiară) (n. 1911).

– 1987, 19-20: Biserica Sfânta Vineri – Hereasca, din Bucureşti, datând din 1645, cu hramul Cuvioasa Parascheva, a fost demolată din ordinul lui Nicolae Ceauşescu; prin grija preotului paroh Gheorghe Bogdan, cea mai mare parte a bunurilor sacre ale bisericii au fost salvate, fiind date în custodie Mănăstirii Cernica şi Muzeului Hereşti.

– 1992: România şi Republica Azerbaidjan au stabilit relaţii diplomatice la nivel de ambasadă.

– 1993: A murit Sir William Golding, scriitor britanic; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1983 (n. 1911).El prezintă in romanele sale criza conştiinţei omului modern confruntat cu problemele relităţii contemporane.

– 2001: La Institutul de Cardiologie „Prof. Dr. C. C. Iliescu” Fundeni se efectuează primul implant de cord artificial complet în interiorul bolnavului, prima intervenţie de acest gen din Europa Centrală şi de Est.

– 2001: S-a redeschis, pentru public, Muzeul figurilor de ceară (Muzeul Grevin din Paris), după şase luni de lucrări de restaurare, primele de la inaugurarea sa în 1882; printre cele 80 de noi exponate se numară şi statuile actorului Arnold Schwarzeneger, designerului Jean-Paul Gaultier, cântăreţului Ray Charles.Muzeul Grévin este un muzeu privat din Paris care are o colecţie de reproduceri din ceară ale unor personaje celebre, nu mai puţin de 300, de la Albert Einstein la Mahatma Gandhi, prezentându-l pe Michael Jackson sau Alfred Hitchcock.Muzeul Grevin Wax a fost construit in 1882 după modelul Doamnei Tussauds din Londra.

– 2008: A murit regizorul de teatru Constantin Dinischiotu; între anii 1977 şi 1994 a lucrat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română (n. 1927).

– 2011: Pasajul Basarab a fost deschis traficului auto; este cel mai lung pod hobanat din România, având o lungime de 360 m, cel mai lat pod hobanat urban din Europa – 43,3 m, cel mai lung pasaj rutier din Bucureşti – 1,9 km, cel mai complex ansamblu de poduri din Capitală – viaducte de beton armat, pod metalic în arc (120 m), pod metalic hobanat şi cel mai mare punct intermodal din România.

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here