S-a întâmplat în 19 iunie 1623

0
23

S-a întâmplat în 19 iunie 1623: S-a născut Blaise Pascal, filosof şi matematician francez. Blaise Pascal – matematician, fizician si filozof francez, s-a născut la data de 19 iunie 1623, la Clermont şi a murit pe 19 august 1662, la Paris. Fiu al colectorului de taxe, Étienne Pascal, Blaise Pascal a dovedit încă de la o vârstă fragedă faptul că deţine o inteligenţă extraordinară. Nici surorile sale, Jacqueline şi Gilberte, nu erau cu mult mai prejos, însă tânărul Pascal ieşea pur şi simplu din tipare. Astfel, la cinci ani după moartea soţiei sale, în 1631, Étienne se mută la Paris şi decide să-şi educe singur copiii, fiind perfect conştient de inteligenţa lor.

        Deşi tatăl său îl îndeamnă spre studiul limbilor străine, precum latina şi greaca, Blaise dovedeşte că are o înclinaţie deosebită spre ştiinţe şi matematică. La vârsta de doar unsprezece ani el scrie un scurt tratat despre sunetele scoase de corpurile care vibrează. Acest lucru atrage însă nemulţumirea tatălui său, care îi interzice să mai studieze ştiinţele şi matematica până la vârsta de cincisprezece ani, susţinând că acest lucru i-ar distrage atenţia de la studiul limbilor străine. Chiar şi fără acordul tatălui său, Blaise face cercetări în matematică, iar la vârsta de doisprezece ani demonstrează că suma unghiurilor unui triunghi este de 180 de grade. Étienne realizează care este adevărata chemare a fiului său şi decide totuşi să îl încurajeze.
         Neavând niciun fel de restricţie în a-şi susţine punctul de vedere, Blaise Pascal afirmă mai târziu că a găsit o eroare în geometria lui Rene Descartes. Acest copil nu încetează să uimească pe toată lumea, ţinând cont că face afirmaţia respectivă la o vârstă la care majoritatea copiilor nici măcar nu au idee cine este Rene Descartes – nici nu împlinise treisprezece ani… Începând cu vârsta de paisprezece ani, participă la întâlnirile săptămânale organizate de oameni de ştiinţă francezi, precum Roberval, Mersenne, Mydorge şi mulţi alţii.Mai târziu, Blaise scrie o lucrare despre conice, numită „Essai pour les coniques” („Eseu despre conice”). În această lucrare este enunţată Teorema lui Pascal, care spune: Dacă un hexagon poate fi înscris într-o conică, atunci punctele de intersecţie ale laturilor opuse vor fi coliniare.
          În 1641, la vârsta de optsprezece ani, Pascal vine cu o primă soluţie la problema calculelor numerice extenuante pe care tatăl său le efectua – o maşină de calculat. Aceasta este perfecţionată continuu, dovedindu-se utilă mai ales celui căruia i-a fost dedicată.Tot la această vârstă, starea sa de sănătate se înrăutăţeşte considerabil. Din cauza unei boli nervoase, el suferă de dureri aproape continue. Mai mult, în 1647, la vârsta de 24 de ani, el paralizează parţial, putându-se mişca doar cu ajutorul cârjelor.
         Dizabilităţile sale nu-l împiedică totuşi să-şi continue cariera ştiinţifică, Blaise făcând tot felul de descoperiri  în matematică, precum Triunghiul lui Pascal, ori Teoria Probabilităţilor, la care colaborează cu Pierre de Fermat, avocat francez şi matematician amator. Scrie mai multe lucrări, printre care „De l’Ésprit géométrique” („Despre spiritul geometric”), publicată la un secol după moartea sa şi  „De l’Art de persuader” („Despre arta persuasiunii”). În 1650 începe să studieze religia sau, folosind cuvintele sale, să „contempleze măreţia şi misterul omului”. Această schimbare bruscă de la dezinteres faţă de religie la devotament total poate fi rezultatul a diferite cauze. În primul rând, faptul că suferea de o boală nervoasă şi de ipohondrie, afecţiuni care, conform celor din preajma sa, contribuiau mult la modificarea comportamentului său. O altă cauză poate fi chiar neputinţa sa de a înfrânge boala de care suferă, el recurgând într-un mod disperat la unica soluţie rămasă – religia.
         Mai târziu, devine interesat de o femeie din Auvergne şi scrie „Discours sur les passions de l’amour” („Conversaţii despre pasiunile dragostei”). Deşi lua în considerare o căsătorie, mai târziu îsi schimbă radical opinia, afirmând despre aceasta că este „cea mai joasă condiţie de viaţă permisă unui creştin”. Cu timpul îşi pierde interesul faţă de religie şi Dumnezeu, dar şi-l recapătă în urma unui accident când are şi o viziune divină. Odată interesul recăpătat, el publică diverse lucrări cu teme religioase şi susţine existenţa miracolelor. Înainte de moartea sa începe o lucrare teologică importantă, al cărui titlu original este „Apologie de la religion Chrétienne” („Elogiul religiei creştine”), dar pe care nu reuşeşte să o termine. În 1662 boala sa se agravează, iar în seara de 18 august intră în convulsii puternice. Moare a doua zi, ultimele sale cuvinte fiind „Fie ca Dumnezeu să nu mă abandoneze niciodată!”. Este îngropat apoi la cimitirul Saint-Étienne-du-Mont.
        Pasionat de matematică, Blaise publică în 1653 lucrarea „Traité du triangle arithmétique” („Tratat despre triunghiul aritmetic”),în care face cunoscut Triunghiul lui Pascal. Acest triunghi, prezentat în imaginea de mai jos, are un rol important în prezentare coeficienţilor binomiali. Fiecare cifră reprezintă suma dintre cele două de mai sus. O altă contribuţie importantă este stabilirea principiului probabilităţilor, la care colaborează cu Fermat. Totul începe cu un joc, la propriu. Un jucător îi propune lui Pascal o problemă în care se cerea aflarea proporţiei în care trebuia împărţită miza, la sfârşitul unui joc. Pascal trimite această problemă şi prietenului său, Fermat, iar cei doi ajung la acelaşi rezultat, dar prin metode diferite. Continuând să rezolve probleme asemănătoare, se ajunge la formularea teoriei probabilităţilor, în 1657.
     Pe lângă pasiunea pentru matematică, Blaise era interesat şi de fizică.În 1646, el repetă experimentele cu barometre ale lui Torricelli, fizician şi matematician italian, ajungând la aceleaşi rezultate. Studiile sale în direcţia hidrodinamicii şi hidrostaticii duc la invenţia unor aparate precum presa hidraulică. Aceasta a fost inventată de Joseph Bramah în 1795, acesta folosindu-se de Principiul lui Pascal, care spune că presiunea exercitată din exterior pe o porţiune din suprafaţa unui lichid aflată în repaus, într-un vas închis ermetic, se transmite prin lichid în toate direcţiile şi cu aceeaşi intensitate asupra pereţilor vasului în care se află lichidul.
         Totuşi, Pascal nu se rezumă doar la teorie, ci îşi dezvăluie şi latura practică. Mai devreme am pomenit de faptul că el a inventat o maşină de calculat, în încercarea de a-l ajuta pe tatăl său. Cu toate că ar fi de aşteptat ca această maşină să aibă un succes extraordinar, lucrurile nu stau chiar aşa. În primul rând, acest calculator era destul de scump, neputând ajunge în mâinile oricui. O a doua problemă este cea întâlnită şi în ziua de astăzi când vine vorba de tehnologii noi, care au potenţialul de a înlocui munca depusă de om: maşina de calculat făcea, controlată de o singură persoană, munca a cinci angajaţi. Asta ar fi însemnat ca o mulţime de oameni să rămână fără locuri de muncă. Este normal, în aceste condiţii, ca maşinăria lui Pascal să nu fie văzută tocmai cu ochi buni.
         Blaise Pascal aduce o contribuţie importantă în filozofia matematicii prin  lucrarea sa „De l’Ésprit géométrique” („Despre spiritul geometric”). Filozofia matematicii este o ramură ce studiază implicaţiile matematicii şi rolul acesteia în vieţile oamenilor. În lucrarea respectivă, Blaise vorbeşte despre descoperirea adevărurilor şi că ideal ar fi ca propoziţiile să fie fondate pe adevăruri deja stabilite, lucru ce se dovedeşte, în final, a fi imposibil. O altă lucrare a lui Pascal este „De l’Art de persuader” („Despre arta persuasiunii”).  În aceasta el discută despre felul în care oamenii sunt perfect convinşi de anumite axiome, pe baza cărora, mai târziu, se vor trage concluzii. Totuşi, nu este cert că aceste axiome sunt, la rândul lor, corecte.
        În 1647, Pascal scrie „Experiences nouvelles touchant le vide” („Noi experimente cu vidul”), în care descrie motivele pentru care există vid deasupra coloanei de lichid dintr-un barometru. Deşi viaţa lui Pascal a fost scurtă, ea a fost plină. El a arătat lumii că poate gândi atât matematic cât şi filozofic şi a revoluţionat ştiinţa.

Surse:

https://www.ro.biography.name/fizicieni/55-franta/172-blaise-pascal-1623-1662

https://www.britannica.com/biography/Blaise-Pascal

https://publimix.ro/blog/caleidoscop/1654-Blaise-Pascal

http://www-history.mcs.st-and.ac.uk/Biographies/Pascal.html

https://www.scientia.ro/41-biografii/biografii-fizica/1491-blaise-pascal-biografie-realizari-stiintifice-viata-si-opera.html

 

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here