S-a întâmplat în 19 februarie 1864

0
36
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 19 februarie 1864: S-a născut, la Fălticeni, jud. Suceava, Artur Gorovei, folclorist şi etnograf român.Va trece în lumea umbrelor la 19 martie 1951, la Bucureşti. A fost folklorist, întemeietor de reviste,poet şi prozator.Tatăl său, Petru Gorovei, născut în 1831, a fost urmaşul altor Gorovei cu preocupări culturale relevante. În 1748, Ioan Gorovei, căpitan de Dorohoi, devine ctitorul mănăstirii Gorovei, iar pe la 1829, un alt Ion Gorovei, de la Icşeşti, se impune ca traducător. Cu o ascendenţă genealogică şi mai bogată, care merge până la anul 1000, remarcăm pe mama sa, Maria, născută Borş în anul 1836.

     Fiul lor, Artur Gorovei, urmează prima clasă primară la Rădăuţi, iar din anul 1873, la Fălticeni, următoarele clase primare şi gimnaziul.Liceul îl face la Iaşi, primul an la Facultatea de Drept din Bucureşti, după care următorii ani la Iaşi, unde, în 1890, îşi va lua şi licenţa în Drept. Tânărul magistrat este numit mai întâi profesor superior la Bârlad, apoi ajutor de judecător şi judecător la Paşcani, în anul 1891, avocat la Fălticeni, din decembrie acelaşi an, judecător la Broşteni, din anul 1905, din nou avocat la Fălticeni, procuror la Râmnicu-Sărat şi prefect al judeţului Suceava, apoi, între 1909 şi 1911, inspector agricol, după care se consacră în exclusivitate cercetării folclorului şi istoriei ţării.S-a căsătorit cu Elena, născută Văsescu, în 1872. Împreună au dat naştere unui fiu, Sorin, viitorul profesor de matematici de la liceul din Fălticeni şi tatăl lui Ştefan S. Gorovei. În 28 mai 1915 Artur Gorovei devine membru corespondent, iar din 25 mai 1940, membru de onoare al Academiei Române.
    Prezicerea unor prieteni ai tatălui său, cum că Artur va face carieră cărturărească, a început să se concretizeze încă din anii de gimnaziu, când scoate revista Ecoul Carpaţilor (1878), iar un an mai târziu, Ţânţarul, o revistă umoristică şi polemică.Ajuns la Iaşi, îndemnat şi de vărul său, Eugen Teodorinii, redactează în 1884 Revista populară, pentru care cei doi veri nu se puteau plânge de lipsa materialelor. Numai Artur Gorovei avea 1.700 versuri, poezie lirică, apoi poezii populare, îndeosebi cimilituri culese de el însuşi pe care le va utiliza mai târziu în lucrarea „Cimiliturile românilor”, editată de Academie.Revenind definitiv în Fălticeni, se va integra total mişcării culturale de aici, legând prietenii memorabile şi promovând noi iniţiative privind cercetarea şi răspândirea valorilor culturale. Astfel, în anul 1901, împreună cu George Tutoveanu, dr. Rossignon, N. Stamati şi D. Zaharescu, înfiinţează societatea Cultura, care, în principal, îşi propunea să organizeze şezători literare şi conferinţe publice.Între 15 noiembrie 1907 şi 1 octombrie 1909, împreună cu Sadoveanu, editează revista Răvaşul poporului, cu apariţie bilunară, o adevărată enciclopedie pentru săteni.
       Revista care l-a consacrat şi l-a făcut cunoscut nu numai în ţară, ci şi peste hotare, până în America Latină, a fost Şezătoarea. Revistă pentru literatură şi tradiţiuni, cea dintâi revistă de folclor din ţară, care a apărut începând cu 1 martie 1892 şi a însumat 25 de volume.Şezătoarea s-a constituit într-o adevărată şcoală de folcloristică, un excelent mijloc de formare a unor culegători de folclor (în special, învăţători şi preoţi) şi de stabilire a unor legături benefice cu specialişti din Transilvania şi Basarabia, cu personalităţi ale folcloristicii europene – Sébillot, Jan Urban Jasrnic, Kristoffer Nyrop, Gennep ş.a., precum şi cu reviste de folclor ce apăreau peste hotare: Mélusine, Wallonia ş.a. (…) Filologi romanişti precum Gustav Weigand, Mattias Friedvagner, Wilhelm Meyer-Lübke o solicitau pentru că în paginile ei găseau texte într-o limbă românească aleasă, plină de seve şi arome.Aşadar n-a fost o întâmplare când, în 1894, este invitat la Congresul folcloriştilor de la Chicago, în 1900 este vizitat la Fălticeni de Gustav Weigand, iar în 1928 participă la Congresul internaţional de artă populară de la Praga, unde prezintă lucrarea Ouăle încondeiate la români.
       Opera lui Artur Gorovei, înfăptuită pe parcursul a peste 65 de ani, cuprinde articole, studii, culegeri de folclor, romane, memorialistică şi poezie, dintre care amintim Cimiliturile românilor (1898), După dragoste (schiţe şi nuvele, 1901), Datinile noastre la naştere (1909), Datinile noastre la nuntă (1910), Credinţi şi superstiţii ale poporului român (1915), Botanica poporului român (Fălticeni, 1915), Cruzimi (1921, roman), Meşteşugul vopsitului cu buruieni (1923), Partea sufletului, un vechi obicei juridic al poporului român (Fălticeni, 1925), Poveste cu Făt-Frumos (1927), Alte vremuri. Amintiri literare (Fălticeni, 1930), Descântecele românilor (1931), Spovedania lui moş Pintilie (1932), Ouăle de Paşti (1937), Învăţători folclorişti (1940), Zbuciumul unui suflet mare (Jurnalul unei femei, 1940), Şerpele de casă (1941), Popoarele balcanice în folklorul românesc (1942), precum şi două monografii: Monografia oraşului Botoşani (1926) şi Folticeni.Cercetări istorice asupra oraşului (Fălticeni, 1938). De asemenea, ne-au rămas şi câteva lucrări referitoare la viaţa şi activitatea lui Nicu Gane, Matei Millo, Constantin Stamati, Teodor Vârnav şi alţii, colaborând în acelaşi timp la peste 30 de ziare şi reviste din ţară: Anuarul Arhivei de folclor, Adevărul, Adevărul literar şi artistic, Analele Academiei Române, Convorbiri literare, Însemnări literare, Junimea literară, Pagini literare, Steaua Dunării, Viaţa Românească şi multe altele.

Surse:

Vasile Nistoreasa, Fălticeni- repere în timp, 2007

https://www.crainou.ro/2014/02/17/artur-gorovei-o-personalitate-culturala-complexa/

http://www.humanitas.ro/artur-gorovei

https://www.cronicadefalticeni.ro/artur-gorovei-o-personalitate-complexa-2/

https://galeriaoamenilordeseama.wordpress.com/2016/02/19/artur-gorovei-folclorist-intemeietor-de-reviste-poet-prozator/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here