S-a întâmplat în 19 aprilie 1587

198

S-a întâmplat în 19 aprilie 1587: Sir Francis Drake, cel mai de temut corsar englez, scufundă flota spaniolă. În 1585 a izbucnit războiul între Anglia și Spania. Drake a plecat în Lumea Nouă, a prădat portul Santo Domingo și a capturat Cartagena de Indias. În 6 iunie 1586, în timpul călătoriei de întoarcere, a atacat fortul spaniol San Augustin, în Florida spaniolă. Aceste atacuri l-au încurajat pe Filip al II-lea al Spaniei să planifice o invazie a Angliei.

Raidul sau bătălia de la Cadiz rămâne una dintre cele mai mari bătălii navale din istorie și este campania care ilustrează, poate cel mai bine, calitățile de de lider ale lui Sir Francis Drake. Pe 2 aprilie 1587, Sir Francis Drake, de la bordul navei amiral, Elizabeth Bonaventure, și-a condus escadra de 23 de nave din Plymouth spre Spania.

A părăsit portul englez în mare grabă deoarece ordinele pe care le-a primit erau atât de mult pe placul său, încât se temea că ar putea să fie contramandate, cunoscând foarte bine obiceiul reginei Elisabeta I de a se răzgândi atunci când era vorba de politica Angliei cu privire la Spania. Ordinul primit prevedea ca el să hărțuiască porturile spaniole. Drake a intuit bine, căci la scurt timp după ce a părăsit Plymouth, noi ordine au ajuns în port. Acestea prevedeau ca Drake să atace doar nave spaniole, dar să nu se apropie de nici un port spaniol. Aflând că flota lui Drake nu a plecat de mult timp, curierul a luat o șalupă rapidă în încercarea de a-l prinde din urmă pentru a-i înainta noile ordine. Nu l-a ajuns pe Drake, însă a întâlnit o navă spaniolă cu mărfuri în valoare de 5 000 de lire, pe care a capturat-o cu ușurință.

Într-un atac preventiv, Drake „a pârlit barba regelui Spaniei” conducând o flotă în două din principalele porturi spaniole Cádiz și A Coruña pe care le-a ocupat. La Cadiz a distrus 37 de nave maritime și comerciale. Atacul a întârziat invazia spaniolă cu un an. Luna următoare, Drake a patrulat de-a lungul coastelor iberice între Lisabona și Capul Saint-Vincent, interceptând și distrugând navele de aprovizionare spaniole. În același an, a atacat și a jefuit nava spaniolă San Felipe ce aducea din Extremul Orient o încărcătură în valoare de un milion de lire sterline.

Drake a fost vice-amiral la comanda flotei engleze (sub ordinele Lordului Howard of Effingham) când englezii au învins Armada spaniolă în 1588. În timp ce flota engleză urmărea Armada în sus pe Canalul Mânecii, Drake a capturat galionul Rosario împreună cu căpitanul său Pedro de Valdés și echipajul său. Galionul transporta fondurile necesare pentru finanțarea armatei spaniole ce lupta în Țările de Jos; Drake a găsit 55000 de ducați de aur, ce reprezentau solda soldaților. În noaptea de 29 august, Drake împreună cu Howard a lansat un grup de nave în flăcări spre flota spaniolă, obligând-o să părăsească Calais, să se disperseze și să se îndrepte spre mare. A doua zi Drake a participat la bătălia de la Graveline împreună cu alți navigatori celebri din acea vreme: John Hawkins, Martin Frobisher, Walter Raleigh.

Cea mai celebră anecdotă despre Drake (probabil apocrifă), povestește că înainte de bătălie, Drake juca popice pe Plymouth Hoe. Avertizat că sosesc spaniolii, Drake a răspuns că are timp destul să-și termine jocul și să-i bată pe spanioli. Nu există nici o mărturie directă despre acest fapt și prima oară când a fost povestită a fost 37 de ani mai târziu. Vântul și curenții potrivnici au provocat întârzierea plecării flotei engleze, ceea ce a determinat probabil, acest mit despre purtarea cavalerească a lui Drake.

În 1589, la un an după ce au învins Armada spaniolă, Drake și Sir John Norreis au primit trei sarcini. Prima sarcină era să distrugă navele rămase, a doua să-i spijine pe rebelii din Lisabona, Portugalia, care se opuneau lui Filip al II-lea (pe atunci rege al Spaniei și Portugaliei), iar a treia să cucerească Azorele dacă era posibil. Drake a distrus câteva nave în portul Coruña, dar a suferit mari pierderi, ceea ce l-a întârziat și l-a forțat să renunțe la vânătoarea celorlalte vase spaniole ce se îndreptau spre Lisabona.

Drake și-a continuat cariera de navigator și după ce a trecut de cincizeci de ani. În 1595 a eșuat în încercarea de a cuceri portul Las Palmas, iar după o campanie dezastruoasă împotriva Americii spaniole, unde a suferit o serie de înfrângeri, a atacat fără succes San Juan din Porto Rico și a pierdut bătălia de la San Juan. Tunarii de pe vasul spaniol El Morro Castle, au tras o ghiulea în cabina de pilot a lui Drake, dar acesta s-a salvat.

Câteva săptămâni mai târziu, în ianuarie 1596, moare de dizenterie când avea aproximativ 55 de ani, în timp ce era ancorat în Portobelo, Panama, unde câteva galioane spaniole încărcate cu comori se refugiaseră. După moartea lui Drake, flota engleză s-a retras. Înainte de a muri, Drake le-a cerut oamenilor săi să-l înmormânteze îmbrăcat în armura sa. El a fost înmormântat în mare, într-un sicriu de plumb, în apropiere de Portobelo. „Oamenii de calitate nu l-au plăcut pentru că a ajuns atât de sus, provenind dintr-o familie modestă; restul au spus că el a fost cauza războaielor” spune Gonzalo Gonzáles del Castillo într-o scrisoare adresată lui Filip al II-lea, 1592.

În Marea Britanie multe locuri poartă numele lui Drake, în particular la Plymouth, Devon, unde se află baza navală HMS Drake și Insula lui Drake. Un sens giratoriu se numește Drake Circus și un mall în apropierea sensului giratoriu, are același nume. O reproducere a navei sale Golden Hind, se află pe Tamisa, la Londra și o alta, în portul Brixham. În Statele Unite în Marin County, California se află Drakes Bay, Sir Francis Drake Boulevard și liceul San Anselmo California. Un complex hotelier pe Union Square, în San Francisco, îi poartă de asemenea numele. În Insulele Virgine Britanice, se află canalul Sir Francis Drake.