S-a întâmplat în 18 septembrie 1962

0
10

S-a întâmplat în 18 septembrie 1962: A murit Krikor H. Zambaccian, critic şi colecţionar de artă; impresionanta sa colecţie de obiecte de artă modernă românească şi franceză a donat-o, în 1947, statului român, deschizând în Bucureşti, la 19 mai acelaşi an, muzeul ce-i poartă numele şi care, ulterior, a fost încorporat în cadrul Muzeului Colecţiilor de Artă; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1889) Krikor H. Zambaccian (n. 6 februarie 1889, Constanţa; d. 18 septembrie 1962, Bucureşti) a fost un colecţionar şi critic de artă român, de etnie armean.

     A fost membru corespondent al Academiei Române. A scris monografiile lui Nicolae Grigorescu, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza, precum şi volumele de eseuri „Pagini de artă”, „Însemnările unui amator de artă”, etc.Sprijintor al multor artişti de seamă, Zambaccian a adunat o valoroasă şi bogată colecţie de tablouri, care se regăseşte în Muzeul Zambaccian. Mai mult decat atât, Krikor Zambaccian a inventat conceptul de consignaţie de artă dupa cel de-al doilea Război Mondial, deschizând primul magazin de acest tip pe Calea Victoriei, în Bucureşti, denumit Romarta (Arta Românească)
       Muzeul Zambaccian este un muzeu de artă din Bucureşti, aflat în apropiere de Piaţa Dorobanţilor, pe strada Muzeul Zambaccian, nr. 21A. Este situat în fosta casă a lui Krikor Zambaccian (1889 -1962), un om de afaceri român de etnie armeană, reputat critic şi colecţionar de artă. Muzeul a fost fondat în 1947, piesele expuse aparţinând impresionantei colecţii de artă donate de Krikor Zambaccian statului român, împreună cu clădirea. Muzeul a fost închis de către regimul lui Nicolae Ceauşescu în 1977, când exponatele au fost mutate în altă locaţie, şi redeschis în 1992, în sediul iniţial.
       În prezent, este o filială a Muzeului Naţional de Artă al României. Operele de artă expuse cuprind lucrări de pictură, sculptură, grafică şi mobilier. Printre aceatea se numără o colecţie de lucrări ale artiştilor români, inclusiv un portret al lui Zambaccian, pictat de Corneliu Baba, precum şi lucrări ale mai multor impresionişti francezi.„Am dăruit poporului colectia mea de artă, deoarece şi talentele pe care le-am întrunit sunt ale poporului, ele fac mândria lui, altfel aş fi trădat poporul şi pe artiştii cărora le-am cules rodul.”—Krikor Zambaccian
        Casa lui Zambaccian, proiectată de arhitectul C.D. Galin, fusese special concepută nu numai ca spaţiu de locuit, ci si ca spatiu expozitional pentru opere de artă. Casa era deschisă o zi pe săptămână pentru publicul amator de artă încă de la terminarea construcţiei, în 1942. Donaţia s-a făcut în trei etape succesive: 1947, 1957 şi 1962. Actul de donaţie stipula ca sediu casa lui Zambaccian, unde se afla deja colecţia. Muzeul a fost inaugurat la 1 martie 1947. Construcţia a fost extinsă în 1957, pentru a mări spaţiul de expunere.
       După cutremurul din 1977, deşi nu se produsese nici o deteriorare detectabilă a clădirii muzeului, guvernul comunist a folosit pretextul pentru a încălca prevederile actului de donaţie şi a muta colecţia de artă de la Muzeul Zambaccian la Muzeul Colecţiilor de Artă, nou înfiinţat, format din colecţiile unor mici muzee şi din colecţii particulare expropriate. Colecţia Zambaccian a putut fi vizitată ca o secţiune în cadrul Muzeului Colecţiilor de Artă până după Revoluţia română din 1989. A fost returnată locaţiei istorice în anul 1992, iar muzeul a fost redeschis.
        În anul 2008 muzeul Zambaccian a fost închis pentru renovare. Cu acest prilej clădirea a fost consolidată şi s-a mărit spaţiul de expunere. A fost restaurată o mare parte din lucrări, iar redeschiderea a avut loc într-o nouă formulă expoziţională, extinsă.Piesele din colecţie includ lucrări ale pictorilor români (Ion Andreescu, Corneliu Baba, Henri Catargi, Alexandru Ciucurencu, Horia Damian, Nicolae Dărăscu, Lucian Grigorescu, Nicolae Grigorescu, Iosif Iser, Ştefan Luchian, Samuel Mutzner, Alexandru Moser Padina, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Vasile Popescu , Camil Ressu, Nicolae Tonitza) şi ale pictorilor francezi (Pierre Bonnard, Paul Cézanne, Camille Corot, Eugène Delacroix, André Derain, Raoul Dufy, Marquet Albert, Henri Matisse, Camille Pissarro, Pierre-Auguste Renoir şi Maurice Utrillo), precum şi piese ale altor doi pictori care au lucrat în Franţa: spaniolul Pablo Picasso şi englezul Alfred Sisley.Muzeul găzduieşte opere ale sculptorilor Constantin Brâncuşi, Cornel Medrea, Miliţa Petraşcu, Dimitrie Paciurea şi Frederic Storck.
Surse:

Academia Republicii Populare Române, Dicţionar Enciclopedic Român, Editura Politică, Bucureşti, 1962-1964

Rusu, Dorina N., Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999

http://aecau.ro/userfiles/files/ebooks/174/3.pdf

https://www.e-antropolog.ro/2019/02/o-personalitate-pe-zi-criticul-si-colectionarul-de-arta-krikor-h-zambaccian/

https://adevarul.ro/locale/constanta/cine-krikor-zambaccian-nume-facut-notoriu-romania-adrian-nastase-armeanul-mare-colectionar-arta-si-a-donat-averea-statului-roman-1_56a1171b37115986c6c23eda/index.html

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here