S-a întâmplat în 18 iulie 1976

0
504

S-a întâmplat în 18 iulie 1976: Nadia Comăneci a obţinut prima notă de 10 din istoria Jocurilor Olimpice; la 14 ani, Nadia Comăneci a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de Vară din 1976 de la Montreal, Québec; nu numai că a devenit prima gimnastă care a obţinut scorul perfect la olimpiadă (de şase ori), dar a şi câştigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă şi paralele), o medalie de argint (echipă compus) şi bronz (sol); acasă, succesul său i-a adus distincţia de „Erou al Muncii Socialiste” din partea autorităţilor comuniste, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu.

        De atunci, gimnasta din Oneşti a intrat în istorie drept prima sportivă cu un exerciţiu perfect.

       În 1976, să primești un zece „curat” la o competiție de gimnastică era o realizare considerată de domeniul științifico-fantasticului. Atât de adânc era înrădăcinată această convingere, încât compania elvețiană Omega, care se ocupa de tabelele de marcaj ale Jocurilor Olimpice încă din 1932 au pus organizatorilor Olimpiadei de Vară de la Montreal întrebarea dacă e nevoie ca afișajul să aibă trei sau patru căsuțe pentru note. Lui Daniel Baumat, acum director al Swiss Timing, (parte a Swatch Group, la fel ca Omega) i s-a răspuns că nota 10,00 era oricum imposibil de obținut, așa că trei cifre vor fi de ajuns. Reprezentanta echipei române de gimnastică, Nadia Comăneci, avea să le dovedească, la 18 iulie 1976, că se înșeală.
       Pe 18 iulie 1976, o fetiţă de 14 ani uimea lumea sportului cu o performanţă greu de egalat: nota 10 „absolut” la Jocurile Olimpice de Vară de la Montreal. Afişajul electronic nici nu era programat să arate nota 10, aşa că pe ecran a apărut nota 1.00. Nadia Comăneci obţinea, la această ediţie a Jocurilor Olimpice, de şapte ori scorul perfect, câştigând trei medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint (echipă compus) și una de bronz (sol).
       De atunci, gimnasta din Oneşti a intrat în istorie drept prima sportivă cu un exerciţiu perfect.În cartea sa „Nadia”, Ioan Chirilă a găsit cele mai potrivite cuvinte care să exprime ce a însemnat Nadia Comăneci pentru gimnastica mondială: „Nadia a fost un moment unic în istoria gimnasticii. Cu ea se încheie epoca de vis a gimnasticii. Tot ce urmează sunt mici capodopere tehnice cărora le lipseşte însă farmecul inegalabil al fetei din Oneşti”.
        Principala ei concurentă la această competiție a fost gimnasta sovietică Nellie Kim, cea de-a doua sportivă care va fi recompensată cu 10, pentru reușita de la sărituri. Nadia a pus-o în umbră pe favorita Olga Korbut, vedeta Jocurilor Olimpice de la Munchen, din 1972. Performanțele Nadiei sunt ilustrate în imaginile care străjuiesc intrarea în Madison Square Garden din New York, unde este înfățișată efectuându-și exercițiul perfect la bârnă.
       Nadia Comăneci a fost prima gimnastă din România care a obținut o asemenea performanță la Jocurile Olimpice. De asemenea, a fost cea mai tânără campioană olimpică la această disciplină sportivă. Reglementările privind vârsta minimă de participare la olimpiadă pentru gimnaști s-au schimbat azi, devenind obligatoriu ca aceștia să împlinească cel puțin 16 ani, în anul calendaristic al desfășurării jocurilor. Când Nadia a participat la competiția de la Montreal, în 1976, regula era ca sportivii să fi împlinit 14 ani, până în prima zi a întrecerii.
      În anul său de grație, Nadia a primit titlul de „BBC Overseas Sports Personality of the Year” și i s-a acordat premiul Associated Press ca fiind „Atleta anului”. În România, a avut parte de distincții mai muncitorești, precum Medalia de aur „Secera și ciocanul” sau „Erou al muncii socialiste”. Și aici a înregistrat o premieră, fiind cea mai tânără deținătoare a unor asemenea „recunoașteri”, în timpul lui Nicolae Ceaușescu.
     Revista Sports Illustrated i-a dedicat o frumoasă cronică în acel an: „La Montreal, Comăneci a primit 4 din cele 7 note de zece, pentru exercițiile de la paralele.Aparatul necesită o asemenea explozie de energie, într-un timp atât de scurt – doar 23 de secunde – încât atrage cel mai mult atenția. Dar la bârnă s-a putut vedea și mai bine măiestria ei incredibilă. A primit 3 note de 10 la acest aparat. Mâinile erau la fel de expresive ca întregul ei corp. Ritmul îi amplifica echilibrul. Autocontrolul ei a fascinat și a captivat complet publicul. „Doar două gimnaste au reușit să mai atingă performanța Nadiei: Mary Lou Retton (USA) în 1984 și Daniela Silivaș (Romania) în 1988”.

Surse:

http://www.tvr.ro/nadia-comaneci-primul-10-din-istoria-gimnasticii_2435.html#view

https://www.descopera.ro/istorie/17562227-momentul-gimnasta-nadia-comaneci-obtinut-10-olimpiada-video

http://www.rador.ro/2018/11/12/portret-nadia-comaneci-zeita-de-la-montreal/

https://publimix.ro/blog/sport/1976-Nadia-Comaneci

http://www.ziare.com/nadia-comaneci/gimnastica/mandru-ca-sunt-roman-nadia-comaneci-zeita-de-la-montreal-1197655

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here