S-a întâmplat în 18 decembrie…

0
43
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 18 decembrie…

– „Ziua Internaţională a Migrantului”; marcată, anual, pe baza Rezoluţiei 55/93 din 4.XII.2000, a Adunării Generale a Naţiunilor Unite (în aceeaşi zi, prin Rezoluţia 45/158, fusese adoptată Convenţia Internaţională pentru Protecţia Drepturilor tuturor Muncitorilor Emigranţi)
– Ziua Internaţională a Limbii Arabe; iniţiativa de a dedica o zi a anului fiecăreia dintre cele şase limbi oficiale ale ONU – chineză, engleză, franceză, spaniolă şi rusă – aparţine Departamentului pentru informaţii publice al Secretariatului ONU, care a pus-o în practică începând cu anul 2010. Data de 18 decembrie a fost aleasă pentru limba arabă deoarece este ziua când, în 1973, Adunarea Generală a ONU a adoptat araba ca limbă oficială a sa.
 “Ziua Minorităţilor Naţionale din România”, sărbătorită pe baza unei hotărâri a Guvernului din decembrie 1998 (la 18.XII.1992, Adunarea Generală a ONU a adoptat o hotărâre în legătură cu drepturile minorităţilor etnice, religioase şi lingvistice)
– 1737: A murit Antonio Stradivari, celebru constructor italian de viori (n. ~1644) Antonio Stradivari a făurit aproximativ 1100 instrumente din care 600 ramase (cunoscute) astăzi. A construit în atelierul său din Cremona viori, viole, celli, ghitare dar şi o harpă. Actualmente se află în proprietatea academiei de muzică din Neapole, Italia. Intrumentele sale sunt, pe lângă sunetul deosebit şi rareori egalat, o investiţie financiară foarte bună, în ultimii 30 de ani preţul instrumentelor sale crescând de peste 200 de ori, ajungându-se astăzi la 5-6 milioane de Euro, şi sunt în continuă creştere. Viorile dar şi celelalte instrumente stradivariene au fost botezate de-a lungul timpului: Soil, Doamna Tennant, Elder, Tuscan, Medici, Amarillys Fleming, fiecare având o istorie pe masură. A avut elevi celebri, ca Ruggeri, Bergonzi, sau Omobono Stradivari, fiul său. Alături de Giuseppe Guarneri „del Gesu”, este considerat etalon în domeniul său. Numărul copiilor realizate după viorile sale este remarcabil (milioane în toată lumea). Multe mistere s-au născut de-a lungul timpului legate de sunetul instrumentelor sale, vorbindu-se mai ales de lac, lemn, rareori despre lucrătura sa perfectă.Un fapt interesant este că lemnul provine din zona munţilor Balcani, dar şi a arcului carpatic, adunându-se dovezi chiar că ar proveni de lângă Manastirea Putna. Creaţia sa se distinge în trei mari perioade. Prima, influenţat de maestrul său, Amati,  în care construieşte viori după modelul acestuia. A doua sau „epoca de aur” este perioada în care a creat cele mai distinse instrumente şi ultima, în care a fost ajutat de fiul său, Omobono, datorită vârstei înaintate, decedând la 93 de ani. Dupa moartea maestrului, în atelierul său sunt găsite 92 de instrumente, printre care şi celebra vioara Messeas niciodată cântată, expusă într-un muzeu şi evaluată la 20-30 milioane Euro.
– 1803: A murit Johann Gottfried Herder, scriitor şi filosof german.
– 1824, 18/29: S-a născut Vasile Maniu, publicist, scriitor, istoric (a cercetat originea poporului român, încercând să definească conceptul de naţiune română) şi om politic liberal; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876 (m. 1901).
– 1829: A murit naturalistul francez Jean-Baptiste Lamarck; a elaborat prima teorie evoluţionistă, care oferea şi o explicaţie ştiinţifică a evoluţiei („Filosofia zoologică”, 1809) (n. 1744)
– 1846: A murit mitropolitul Veniamin Costache, cărturar, traducător şi poet; alături de Gheorghe Asachi, a avut o contribuţie însemnată în organizarea învăţământului de toate gradele din Moldova (n. 1768).
– 1854: S-a născut Ioan Nădejde, sociolog, lingvist, publicist şi om politic (m. 1928)
– 1856: S-a născut Sir Joseph John Thomson, fizician englez, laureat al Premiului Nobel (d. 30.08.1940)
– 1860: S-a născut Edward MacDowell, compozitor, pianist şi pedagog american (m. 1908)
– 1863: S-a născut arhiducele austriac Franz Ferdinand; din 1896 devenind primul succesor la tronul imperiului Austro-Ungar, până asasinarea lui la Sarajevo la 28 iunie 1914 de către Gavrilo Princip, un student sârb bosniac de 19 ani. Atentatul de la Sarajevo a constituit motivul începerii primului război mondial, în august 1914 (d.28.07.1914)
– 1865: În Statele Unite ale Americii a fost abolită sclavia, odată cu intrarea în vigoare a celui de-al 13-lea amendament al Constituţiei.
– 1865: A murit compozitorul şi dirijorul brazilian Francisco Manuel da Silva, autorul imnului naţional (compus în 1822, ca piesă pentru fanfară, i se vor adăuga versurile abia peste o sută de ani, în 1922); fondator al Conservatorului din Rio de Janeiro – 1847 (n. 1795)
– 1878, 6/18: S-a născut Iosif Vissarionovici Stalin, un revoluţionar bolşevic şi conducător politic sovietic. Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1922 ( d. 05.03.1953 )
– 1879: S-a născut Paul Klee, pictor, gravor şi scriitor elveţian; membru al grupărilor avangardiste. Paul Klee (n. Münchenbuchsee lângă Berna, Elveţia – d. 29 iunie 1940 în Muralto) a fost un pictor, desenator şi teoretician german al artei de origine elveţiană .A fost membru al grupărilor avangardiste germane, profesor la Bauhaus, a îmbinat tendinţele moderne în artă într–un desen sintetic, cu linii cromatice îndrăzneţe.Subiectele lui Klee acoperă o plajă infinită, mergând de la motive figurative (personaje, peisaje terestre, acvatice şi celeste) la forme geometrice sobre şi polimorfe (săgeţi, cruci, stele, puncte) şi la scrisori (pictograme, hieroglife).
– 1880: Apare, în Monitorul Oficial, ordinul de înfiinţare a Şcolii Normale Superioare din Bucureşti (va începe să funcţioneze din ianuarie 1881), sub direcţia lui Ion Zalomit; a luat fiinţă ca anexă a Universităţii din Bucureşti, existenţa ei fiind considerată, în epocă, absolut necesară pentru pregătirea pedagogică a viitorilor profesori
– 1892: Premiera baletului „Spărgătorul de nuci” de Ceaikovski are loc la „Mariinskii Teatr” în St. Petersburg
 1899: A murit Bonifaciu Florescu, critic literar, poet şi traducător, fiul natural al lui Nicolae Bălcescu (n. 1848).Opera literară:
  • Etiam contra omnes, Bucureşti, 1875;
  • Curs facultativ de istorie modernă critică, Bucureşti, 1875;
  • O sută de adevăruri, Bucureşti, 1875;
  • Quelques vers. Au profit des blesses, Bucureşti, 1877;
  • Memento de istorie universală sau Istoria în tablouri, Bucureşti, 1883;
  • Ritmuri şi rime, Bucureşti, 1892;
  • Studii literare, I-II, Bucureşti, 1892-1893;
  • Aquarele şi poezii în proză, Bucureşti, 1894.
– 1901: A avut loc, la Bucureşti, concertul inaugural al Societăţii corale „Carmen”, înfiinţată de D. G. Kiriac, la 1/14 iunie acelaşi an, Societatea avea ca scop răspândirea şi cultivarea muzicii în popor.
– 1913: S-a născut Willy Brandt (numele real: Herbert Frahm), om politic social-democrat german; preşedinte al Partidului Social-Democrat (1964-1987), apoi preşedinte de onoare; cancelar federal al RFG (1969-1974); Premiul Nobel pentru Pace în anul 1971, drept recompensă pentru politica sa de apropiere de Europa de Est şi de Germania de Est (m. 1992)
– 1915, 18/31: S-a născut Vintilă Horia (numele la naştere: Caftangioglu), poet, prozator şi eseist; din primăvara lui 1945 trăieşte în Italia (unde practică jurnalismul); în 1948 emigrează în Argentina (unde este lector de limba şi literatura română la Facultatea de Litere şi Filosofie din Buenos Aires), pentru ca în 1953 să se stabilească în Spania (unde va lucra şi ca redactor la Radiodifuziunea Spaniolă); în februarie 1946 este condamnat în România (de Tribunalul Poporului) la muncă silnică pe viaţă (m. 1992, la Villalba, Spania).
– 1917: A murit (la Tokyo) Nicolae Dimitrie Xenopol, prozator (se numără printre primii susţinători ai realismului la noi) şi om politic liberal (şef de cabinet al lui I. C. Brătianu între anii 1885 şi 1914, deputat, ministru al industriei şi comerţului, ministru plenipotenţiar al României în Japonia); fratele istoricului A. D. Xenopol.
– 1919: A murit Sir John William Alcock, aviator englez; împreună cu Arthur Whitten Brown, a pilotat primul zbor transatlantic fara oprire de la St John’s, Newfoundland la Clifden, Connemara, Irlanda (n. 05.11.1892)
– 1920: S-a născut soprana germană Rita Streich (m. 1987)
– 1922: La Dayton (SUA) se efectuează primul zbor de încercare cu elicopterul conceput şi realizat de inginerul american de origine română George de Bothezat (n. 1883 – m. 1940)
– 1923: Muzeul Militar Naţional, creat în aprilie 1914 ca secţie militară a Muzeului Naţional al României, a fost transformat în instituţie de sine stătătoare.Muzeul Militar Naţional din Bucureşti a fost înfiinţat în 18 decembrie 1923 prin Înaltul Decret nr. 6064, semnat de regale Ferdinand I al României. Primul director al muzeului a fost Generalul Constantin Ştefănescu-Amza..
– 1925: S-a născut compozitorul Vasile Veselovski (m. 1998), autor al unor şlagăre îndrăgite precum Strada Speranţei, De–ar şti ea marea, Merit eu.
– 1928: Are loc prima transmisiune a unei emisiuni umoristice la Radiodifuziunea Română (emisia inaugurală a Radioului românesc a avut loc la 1.XI.1928)
– 1929: S-a născut ziaristul Dionisie Şincan; deşi a lucrat şi în presa scrisă, a fost legat de Radiodifuziunea Română întreaga viaţă (de la angajarea aici, la 15.VIII.1951, până în ultima zi a vieţii); a fost membru în primul Consiliu de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, după apariţia Legii organice a radioului public românesc (m. 2000).Dionisie Sincan si-a început cariera ca reporter la Radio, încă din anul 1951. Mutat în 1969 la TVR, va parcurge toate trepteleierarhiei profesionale, de la redactor la publicist comentator, realizator de emisiuni, redactor sef adjunct, redactor sef si director general adjunct. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, membru în primul Consiliului de Administratie al Radioului Sincan a fost un fin observator al al vietii parlamentare din Romania. Emisiuni – „Teleglob”, „Drumuri în istorie”. A fost dinstins cu Premiul şi Medalia comemorativă Panait Istrati pentru documentarul Pe urmele lui Panait Istrati, Diploma de onoare pentru întreaga activitate, acordată de UZR 1993 Premiul pentru gazetarie „Pamfil Şeicaru” 1994.
– 1933: S-a născut inginerul agrochimist Cristian Hera; contribuţii în domeniul ştiinţei solului, nutriţiei plantelor şi folosirii raţionale a îngrăşămintelor chimice; a introdus cercetarea cu izotopi stabili şi radioactivi în agricultura din România; membru titular al Academiei Române din 2004, vicepreşedinte al acestui for din aprilie 2010
– 1937: S-a născut istoricul literar Georgeta Antonescu
– 1939: A murit Nicolae Drăganu, filolog, lingvist, lexicograf şi istoric literar, preşedinte al Secţiei literare a ASTREI; s-a numărat printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, contribuind la stabilirea etimologiei cuvintelor regionale şi arhaice; membru titular al Academiei Române din 1939 (n. 1884).Absolvă Gimnaziul Superior Fundaţional (devenit ulterior Liceul Grăniceresc „George Coşbuc”) din Năsăud (1902). Bursier din fondurile grănicereşti, studiază filologia clasică şi limba română la Universitatea din Budapesta. Doctor în filologie română cu teza Compunerea cuvintelor româneşti (1906). Obţine atestatul în limba şi literatura latină, greacă şi română, fiind promovat profesor ordinar la liceul din Năsăud. Este abilitat ca docent la Universitatea din Cluj (1916), iar după Marea Unire participă la reorganizarea acesteia. Profesor de limba şi literatura română veche la Facultatea de Litere şi Filosofie din Cluj. Face parte din colectivul Muzeului Limbii Române, întemeiat de Sextil Puşcariu, la Cluj, în 1919, unde participă la elaborarea Dicţionarului limbii române. Preocupări de filologie, lexicologie, onomastică, sintaxă şi istorie literară. Primar al municipiului Cluj între anii 1933-1938.
– 1943: S-a născut Keith Richards, muzician englez, chitaristul celebrei trupe The Rolling Stones şi unul dintre membrii fondatori ai acesteia
– 1944: A părut primul număr din cotidianul „Le Monde”, sub direcţia lui Hubert Beuve–Mery
– 1944: Al doilea război mondial: Armata a IV–a Română intră pe teritoriul Cehoslovaciei pentru a participa la operaţiile militare desfăşurate împotriva armatei germane.
 – 1946: S-a născut regizorul american Steven Spielberg; de trei ori câştigător al premiului Oscar şi producătorul de film cu cel mai bun succes financiar al tuturor timpurilor; filmele sale au avut încasări de aproape 8 miliarde de dolari la nivel mondial („Jurasic Park”, „Lista lui Schindler” – Premiul Oscar)
 – 1950: S-a născut Gillian Armstrong, prima femeie regizor de film din Australia.
– 1963: S-a născut actorul american de film Brad Pitt. A devenit celebru la mijlocul anilor 1990 după ce a interpretat rolurile principale din filmele Interviu cu un vampir în 1994 şi Seven în 1995. Pitt a fost nominalizat la Premiile Oscar pentru rolul său din filmul Twelve Monkeys din 1996 şi pentru rolul din Strania poveste a lui Benjamin Button din 2009. A fost etichetat ca fiind unul dintre cei mai atrăgători bărbaţi din industria filmului.
– 1963: A murit medicul Ion Nicolau; specialist în pediatrie, a efectuat importante cercetări privitoare la tuberculoză, reumatism, meningită cerebro-spinală, malnutriţie şi inaniţie, boli sangvine infantile; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1885)
– 1966: Satelitul Epimetheus al lui Saturn este descoperit de Richard L. Walker
– 1968: A murit Dorothy Annie Elizabeth Garrod, arheolog şi cercetător britanic; a fost cea dintâi femeie numită profesor la Universitatea Cambridge (1939) şi cea dintâi cercetătoare a preistoriei care a deţinut o catedră universitară în ansamblul universitar Cambridge-Oxford (n. 1892)
– 1977: A murit Teodor Scarlat, poet şi prozator (n. 1907)
– 1979: Adunarea Generala a ONU adoptă Convenţia ce apară femeia împotriva discriminarii în domeniul politic, economic, social şi cultural; România va ratifica Convenţia la 7 ianuarie 1982
– 1980: S-a născut cântăreaţa pop şi compozitoarea americană Christina Aguilera
– 1981: A murit compozitorul Aurel Popa (n. 1917)
– 1987: A murit criticul literar Mircea Scarlat (n. 1951)
– 1989: A murit scriitorul român de origine germană Franz Liebhard (pseudonimul literar al lui Robert Reiter) (n. 1899)
– 1990: A murit violoncelistul francez Paul Tortelier (n. 1914)
– 1991: Semnarea, la Srasbourg, a actului de aderare a României la Convenţia Culturală Europeană. Convenţia Culturală Europeană a fost încheiată, sub egida Consiliului Europei, la Paris, la 19.XII.1954
– 1993: A murit actorul Gheorghe Cozorici (n. 1933)
– 1995: A murit inginerul german Konrad Zuse, inventatorul primului calculator din lume; în 1938 el a realizat un prim computer mecanic – Z1; câţiva ani mai târziu, în 1941, a construit primul computer electronic programabil din lume – Z3 (n. 1910)
– 1997,18/19: A murit Ion Vlasiu, sculptor, pictor şi scriitor (n.6.V.1908). Ion Vlasiu a studiat sculptura cu Romulus Ladea la Şcoala de belle-arte din Cluj. După o serie de călătorii (Praga, Belgrad şi Budapesta), deschide o expoziţie personală de pictură şi sculptură la Paris, la Galerie Contemporaine. Expune la Salon des Tuileries dar şi la Bienala de la Veneţia (1976).Este autorul mai multor monumente dedicate unor evenimente sau figuri memorabile ale istoriei şi culturii româneşti – Horia, Closca şi Crişan (Cluj, 1974), Monumentul Unirii (Blaj, 1975), Monumentul lui Aurel Vlaicu (Târgu-Mureş 1976), Ion Creangă (Piatra Neamţ, 1983). Distincţii: Premiul Academiei Române (1939); Premiul Anastase Simu (1942); Doctor Honoris Causa (1993, Cluj).
– 2001: A murit şansonetistul şi compozitorul francez Gilbert Bécaud (n. 1927)
– 2006: A murit Ion Rotaru, istoric literar şi stilistician (n. 1924).Ion Rotaru a urmat Şcoala Normală din Bacău (1936-1944) şi, concomitent, cursul superior al Liceului „Principele Ferdinand” din acelaşi oraş. Pentru o vreme, a fost învăţător la şcolile din ţară, dar a continut studiile la Facultatea de Filologie, secţia limba şi literatura română, a Universităţii din Bucureşti (1948-1952). Paralel cu pregătirea doctoratului, a fost colaborator extern la Institutul de Lingvistică al Academiei Române. În 1964, cu teza Eminescu şi poezia populară,a obţinut titlul de doctor. Cooptat în 1953 la Catedra de literatură română a Facultăţii de Filologie de la Universitatea din Bucureşti, trece prin toate gradele didactice până la cel de profesor; se pensionează în 2001. Între 1968 şi 1971 predă ca lector la Facultatea de Litere a Universităţii din Lyon şi la sucursala acesteia din Saint-Etienne (Franţa), iar după 1995 este profesor la instituţii de învăţământ particular: Universitatea „Spiru Haret”, Colegiul de Birotică, unde predă un curs de stilistică birotică, Institutul de Istorie a Diplomaţiei „Emil Racoviţă”, Academia pentru Studiul Comparat al Religiilor şi Culturilor Universale etc. Ca lingvist, a debutat cu un studiu referitor la depalatizarea labialelor în graiul din valea Bistriţei moldovene, în revista „Cum vorbim” (1952), iar editorial cu o bibliografie comentată despre Ion Creangă (1959). Opera sa principală, O istorie a literaturii române (I-III, 1971-1987), constituie una dintre puţinele încercări postbelice de abordare integrală a evoluţiei istorice a literaturii române. Aceeaşi perspectivă evolutivă, cu insistenţă analitică asupra momentelor importante ale afirmării conceptului, relevă lucrări precum Forme ale clasicismului în poezia românească până la Vasile Alecsandri (1979), cursul universitar Literatura română veche (1981) şi Valori expresive în literatura română veche (I-II, 1976-1983), rezultat al unei perseverente preocupări de studiere a începuturilor culturii şi literaturii române.  Rotarua contribuit la alcătuirea capitolului Literatura istorică în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea,inclus în primul volum al tratatului academic Istoria literaturii române. A îngrijit, dar mai cu seamă a prefaţat ediţii din scrierile lui Dimitrie Cantemir, Ion Neculce, Constantin Stamati, Vasile Alecsandri, Nicolae Filimon, Mihai Eminescu, Ion Creangă, George Coşbuc şi Nicolae Iorga.
– 2009: A murit Henry Kehiaian, chimist francez de origine română (stabilit în Franţa din 1970); din 1955 şi-a consacrat activitatea termodinamicii chimice; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (n. 1929)
– 2010: A murit actriţa Rodica Tapalagă (n. 1939).Cei mai mulţi regizori au preferat să o distribuie în comedii. De abia în cea de-a doua parte a carierei sale, directorii de scenăau înţeles că Rodica Tapalagă era actorul total, cel care declamă, cântă, dansează, ne face să râdem şi să plângem, deopotrivă. Rodica Tapalagă a creat roluri memorabile pe scenele Teatrului „Naţional” din Craiova, Teatrului „Nottara”, Teatrului „Mic” şi Teatrului „Bulandra” din Bucureşti. Televiziunea a reprezentat o componentă esenţială a personalităţii sale artistice. Rodica Tapalagă se confundă, pur şi simplu, cu istoria divertismentului de televiziune din România. Nici participările sale la radio nu au fost mai prejos. Actriţa a fost distinsă, la Galele Uniter 2001, cu Premiul pentru întreaga activitate.
– 2011: A murit Vaclav Havel, om politic şi scriitor ceh; simbol al disidenţei anticomuniste şi al renaşterii democraţiei în Europa de Est; unul dintre întemeietorii mişcării contestatare „Carta 77″; arestat şi închis de mai multe ori în perioada 1977-1989 pentru atitudinea sa anticomunistă; ultimul preşedinte al Cehoslovaciei (1989-1992) şi primul preşedinte al Republicii Cehe (1993-2003) (n. 1936).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here