S-a întâmplat în 17 septembrie…

S-a întâmplat în 17 septembrie…

– 642: Biblioteca din Alexandria (Egipt) este distrusă în urma unui incendiu. Înfiinţată de primii doi monarhi din dinastia Ptolemeilor, în secolul al III-lea î.Ch., a fost cea mai însemnată bibliotecă din antichitate.Situată în Alexandria, adevărată metropolă a civilizaţiei greco-romane din Egiptul antic, conţinea peste 900.000 de pergamente.

– 980: S-a născut Avicenna (numele latinizat al lui Abu Ali Ibn-Sina), filosof, naturalist şi medic arab de origine persană; autor al „Canonului medicinei”, care a stat mult timp la baza studierii medicinei (m. 1037)

– 1480: Instituirea inchiziţiei în Spania (campanie sângeroasă împotriva ereticilor, maurilor şi evreilor). Inchiziţia spaniolă a fost fondată de monarhii catolici Ferdinand şi Isabela pentru a menţine catolicismul în regatele lor şi s-a situat sub controlul direct al monarhiei spaniole. Nu a fost abolită definitiv decât în 1834, în timpul domniei lui Isabela a II-a.Inchiziţia, ca tribunal ecleziastic, avea jurisdicţie numai asupra creştinilor botezati. Însă, de când evreii (în 1492) şi maurii musulmani (în 1502) au fost exilaţi din Spania, jurisdicţia Inchiziţiei de-a lungul unei perioade lungi a istoriei sale s-a extins practic auspra tuturor supuşilor coroanei. Inchiziţia avea în mare parte scopul de a asigura catolicismul celor recent convertiţi, cunoscuţi drept conversos sau marranos.

– 1607: S-a născut, la Sibiu, Georg Kraus (m.1679), cronicar german din Transilvania. În lucrarea sa Cronica Transilvaniei, care cuprinde perioada 1608-1665, prezintă informaţii privind istoria celor trei ţări române.

– 1762: A murit Francesco Geminiani, violonist, compozitor şi teoretician italian (n. 1687)

– 1773: S-a născut, la Viena, Austria, Constantin Caracaş (m.1828), medic, tipograf şi editor român. A contribuit la organizarea ştiinţifică a medicinii româneşti şi a introdus vaccinarea antivariolică în Ţara Românească. A fost unul dintre fondatorii spitalului „Filantropia” din Capitală. A înfiinţat la Bucureşti prima tipografie laică din Ţara Românească (1817).

– 1787: A fost adoptată Constituţia SUA, de către Convenţia Constituţională a Statelor Unite ale Americii, desfăşurată la Philadelphia (Pennsylvania), care proclama noul teritoriu republică federală şi introducea sistemul prezidenţial de guvernământ; intrată în vigoare la 4.III.1789, Constituţia SUA este valabilă, cu unele amendamente (27 la număr), şi astăzi

– 1817: S-a născut, la Cernauca-Cernăuţi, Gheorghe Hurmuzaki (m.1882), publicist şi om politic român. A participat la mişcarea revoluţionară de la 1848 din Moldova. A fost redactor responsabil (1848-1849) al primului periodic al românilor bucovineni „Bucovina”. A luptat pentru caracterul unitar al limbii şi valorificarea folclorului românesc.

– 1820: S-a născut Émile Augier, poet şi dramaturg francez (m. 1889)

-1822, 17/27: Champollion prezintă secretul hieroglifelor.Jean-François Champollion (n. 23 decembrie 1790, Figeac, Franta – d. 4 martie 1832, Paris) a fost un orientalist francez.Activitatea sa este legată în special de egiptologie, domeniu care i-a adus faimă, el reuşind să stabilească metoda pentru descifrarea hieroglifelor. Această realizare se datorează cunoştinţelor sale deosebite în ceea ce priveşte limbile orientale, în special copta. În descifrarea hieroglifelor s-a folosit în special de înscrisurile de pe piatra din Rosetta.În 1810, într-un memoriu publicat la Grenoble, el afirmă că hieroglifele aveau calitatea de a reproduce sunete şi în 1822 prezintă demonstraţia ipotezei sale intr-un memoriu la Académie des Inscriptions et Belles-lettres din Paris. Între anii 1828-1829 efectuează o vizită în Egipt, verificându-şi teoria. Spre sfârşitul vieţii sale a funcţionat ca profesor la Collège de France.În oraşul său natal, Figeac, în semn de omagiu adus lui Champollion, se găseşte astăzi instalată o replică mărită a pietrei din Rosetta.

– 1823: A murit ceasornicarul francez Louis Breguet. Considerat unul dintre cei mai mari ceasornicari care au trăit vreodată, Abraham-Louis Breguet a fost un adevărat artist al orologeriei. Invenţiile sale sunt folosite şi astăzi, printre ele aflându-se şi bijuteria coroanei: tourbillonul.Pentru mai toate casele de orologerie, o complicaţie precum tourbillonul reprezintă un motiv îndeajuns de bun ca să afişeze un număr considerabil de zero-uri în coada preţului unui ceas. Mecanismul regulator reprezintă una dintre cele mai apreciate complicaţii inventate vreodată, iar istoria sa ne conduce la începutul anilor 1800 în atelierul lui Abraham Louis-Breguet.În 1801, anul brevetării tourbillonului, Breguet avea deja 53 de ani. Îşi începuse cariera în Franţa, sub supravegherea unui ceasornicar din atelierele de la Versailles. După perioada de ucenicie, părăseşte ţara în timpul Revoluţiei, iar mai apoi revine în postura de prim orologer al Imperiului. Îşi trecuse deja pe cartea de vizită titlul de ceasornicar pentru Marina Regală, Membru al Academiei de ştiinţe sau Cavaler al Legiunii de onoare în 1819.Până la începutul secolului al XIX-lea modificase deja mecanismele de tip Lépine, îmbunătăţise calibrele automatice ale ceasurilor de buzunar şi se arătase interesat de designul ceasurilor brevetând indicatoarele de tip Breguet şi folosind tehnica guilloché  În 1823, Abraham-Louis Breguet moare la vârsta de 76 de ani, lăsându-i compania pe care o conducea fiului său Antoine-Louis. Mai apoi, nepotul inventatorului o vinde lui Edward Brown, care în anii ’70 o cedează companiei Chaumet. Urmează încă o vânzare către Investcorp, pentru ca în final Breguet, una dintre cele mai prestigioase case de orologerie din segmentul Premium Haute Horlogerie să ajungă în posesia Swatch Group, care o deţine şi astăzi.

– 1823: S-a stins din viaţă, la Avrig, jud. Sibiu, Gheorghe Lazăr (n.1779), cărturar iluminist român.

– 1826: S-a născut, la Brezelenz, Germania, Georg Friedrich Bernhard Riemann (m.1866), matematician german. A creat geometria riemanniană (fundamentală pentru teoria relativităţii), a definit (1854) noţiunea de integrală (în sensul lui Riemann), iar în teoria analitică a numerelor a introdus funcţia „zeta”. Unul dintre fondatorii teoriei funcţiilor de variabilă complexă.

– 1844: S-a născut, la Bucureşti, Constantin I. Brătianu (m.1910), general, geodez şi topograf român. Membru corespondent al Academiei Române (1899). A luat parte la Războiul de Independenţă din 1877-1878. S-a numărat printre fondatorii revistei România militară (1864). În vederea întocmirii hărţii României, a efectuat lucrări topografice şi geodezice. A fost unul dintre autorii Marelui dicţionar geografic român. A fost fiul lui Dimitrie Bratianu.

– 1854: S-a născut David Buick, inventator american de origine scoţiană, unul dintre pionierii industriei automobilistice americane (în 1902 a fondat „Buick Motor Car Company”). David Dunbar Buick (d.5 martie 1929) a fost un american de origine scoţiană, cel mai bine cunoscut pentru fondarea Buick Motor Company. S-a născut în Arbroath, Angus, Scoţia şi s-a mutat împreună cu familia la doi ani în Detroit, Michigan.La începutul anului 1902, a înfiinţat compania „Buick Motor Car Company”, cu două obiective: primul, de a vinde motoare altor companii şi cel de-al doilea producerea şi comercializarea de maşini proprii. Încă o dată problemele de fabricaţie şi dezvoltare au determinat ca până la finalul anului 1902, Buick să rămână fără bani şi doar o singură maşină pentru a demonstra munca sa. Concentrarea pe dezvoltare a produs revoluţionarul motor cu supapa de evacuare în capul cilindrului. Această metodă de de construire a motorului produce un motor mai puternic decât motorul rival cu supape laterale pe care toţi constructorii îl foloseau la vremea aceea. Motorul cu supapa de evacuare în capul cilindrului a fost folosit de mai toţi producătorii de autovehicule.

– 1856: S-a născut Moses Gaster, filolog, istoric literar şi folclorist (autorul lucrării „Literatura populară română”, 1883 – prima sinteză în domeniu); după 1885 s-a stabilit în Anglia; membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1939)

– 1857: S-a nascut Constantin Ţiolkovski, savant si inventator rus, unul din fondatorii cosmonauticei moderne

– 1863 A încetat din viaţă Alfred Victor de Vigny (n.1797), scriitor francez. Unul dintre exponenţii de prestigiu ai romantismului francez. A scris versuri (Poeme antice şi moderne, 1826), proză (Cinq-Mars, 1826), drame (Chatterton, 1835), axate pe tema singurătăţii geniului, a resemnării sale pline cu demnitate (Jurnalul unui poet, postum, 1867).

– 1864: S-a născut Mihail M. Koţiubinski (m.1913), scriitor ucrainean. Maestru al prozei artistice ucrainene. A publicat nuvele şi romane cu tentă psihologică (Râsul; Caii nu sunt vinovaţi; Fata morgana).

– 1869: S-a născut Christian Lange, om politic norvegian; secretar al Comitetului Nobel din Oslo (1900-1909); secretar general al Uniunii Interparlamentare (1909-1933); Premiul Nobel pentru Pace pe 1921, împreună cu suedezul Karl Branting (m. 1938)

– 1875: S-a născut, la Bacău, Victor Anestin (m.1918), ziarist român. Popularizator al ştiinţelor, fondator al Societăţii Astronomice Române (1907). Autor al primului roman ştiinţifico-fantastic din România (În anul 4000 sau o călătorie la Venus, 1912).

– 1876: S-a născut, la Bucureşti, Alexis Catargi (m.1923), compozitor român. A fost ataşat cultural şi secretar al Legaţiei române din Paris (1914-1918). A compus muzică de teatru, muzică simfonică, piese vocale etc.

– 1877: S-a născut compozitorul Iosif Paschill (m. 1966)

– 1881, 4/17: S-a născut George Bacovia, poet român. George Bacovia (n. 4/17 septembrie 1881, Bacău – d. 22 mai 1957, Bucureşti) a fost un scriitor român format la şcoala simbolismului literar francez. Este autorul unor volume de versuri şi proză scrise în baza unei tehnici unice în literatura română, cu vădite influenţe din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La început văzut ca poet minor de critica literară, va cunoaşte treptat o receptare favorabilă, mergând până la recunoaşterea sa ca cel mai important poet simbolist român şi unul dintre cei mai importanţi poeţi din poezia română modernă.

Volume antume

Plumb, Bucureşti, 1916

ScÂntei galbene, Bacău, 1926

Bucăţi de noapte, Bucureşti, 1926

Poezii, Bucureşti, 1929

Cu voi…, Bucureşti, 1930

Poezii, prefaţă de Adrian Maniu, Bucureşti, 1934

Comedii în fond, Bucureşti, 1936

Opere, Bucureşti, 1944

Stanţe burgheze, Bucureşti, 1946

Poezii, Bucureşti, 1956 (ediţie revăzută şi adăugită de autor, 1957)

– 1888, 17/29: – S-a stins din viaţă, la Câmpina, jud. Prahova, Iulia Hasdeu (n.1869), poetă română de limbă franceză. Fiica cărturarului B. P. Hasdeu (1838-1907). Una dintre marile promisiuni ale literaturii şi culturii româneşti. A scris satire, meditaţii, comedii şi drame pline de sensibilitate. Operele sale, scrise în limba franceză, au fost adunate de B. P. Hasdeu şi publicate între 1889-1890 (Opere postume, 3 volume). A fost un copil supradotat; la opt ani neîmpliniţi Iulia a trecut examenele cumulate ale celor patru clase primare. La 11 ani, Iulia Hasdeu a absolvit Colegiul Naţional „Sfântul Sava”, iar în paralel a urmat cursurile Conservatorului de muzică din Bucureşti, a plecat la studii la Paris. A studiat la Sorbona, începând de la vârsta de 16 ani, uimindu-şi profesorii cu talentul său.La 29 septembrie 1888, Iulia Hasdeu a murit de tuberculoză, la vârsta de 18 ani, şi a fost înmormântată la Cimitirul Bellu. Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, a construit, în memoria acesteia, un castel la Câmpina, cunoscut sub numele de Castelul Iulia Hasdeu.Castelul a fost restaurat între anii 1962-1964, Comisia Monumentelor Istorice luând decizia să-l transforme în muzeu. Graţie profesorului de istorie Nicolae Simache, cel care a fondat aproape toate muzeele din judeţul Prahova, aici va fi deschis la data de 9 aprilie 1965, Muzeul Memorial „B.P.Hasdeu”.

– 1892: S-a născut, la Ştefăneşti, jud. Argeş, prozatorul român Constantin Argeşanu (m.1964). A cultivat de predilecţie schiţa satirică, reflectată în volumele: Ţambalul lui Chiron (1949), Pilot fără noroc (1958). Ca militar de carieră, pilot, a participat la luptele de la Mărăşeşti, din timpul primului război mondial.

– 1901: S-a născut Alexandru Cosmovici, compozitor şi muzicolog (m. 1995)

-1901: S-a nĂscut Sir Francis Chichester, câstigatorul primei curse transatlantice; în 1966, în 226 de zile, la bordul ambarcatiunii “Gipsy Moth IV”, a realizat prima cursa solitara în jurul lumii, în urma acestui succes, fiind înnobilat de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii (m. 26.08.1972)

-1902: S-a născut Aurel Bordenache, pictor, sculptor si grafician român. Aurel Bordenache, (n. Huşi – d. 1987, Bucureşti) a fost un pictor, sculptor şi grafician român care a locuit din 1944 în oraşul Codlea.Studii: Şcoala Naţională Superioară de Arte Frumoase, Paris, Franţa.Basoreliefurile care decorează faţada mausoleul eroilor amplasat în satul Mărăşti, comuna Răcoasa, au fost executate de către Bordenache, care s-a inspirit din fapte petrecute în realitate la Bătălia de la Mărăşti. Lucrări în colecţii din România.

– 1904: S-a născut (în Ecuador) Sir Frederick Ashton, renumit coregraf britanic (m. 1988)

– 1908: A murit pictorul si caricaturistul canadian Henri Julien

– 1919: A luat fiinţă la Cluj Conservatorul de muzică şi artă dramatică, care poartă astăzi numele primului său director: compozitorul şi dirijorul Gh. Dima.

– 1922: S-a născut violoncelistul Radu Aldulescu, stabilit în Spania (m. 2006)

– 1925: S-a născut prozatoarea pentru copii Gica Iuteş (pseudonimul Elenei-Georgeta Drăgoi.

– 1931: S-a nĂscut actriţa Anne Bancroft (Anna Maria Louisa Italiano); Premiul Oscar pentru rolul Annie Sullivan din filmul „The Miracle Worker” (m. 6.06.2005)

– 1935: România este aleasă membru permanent în Consiliul Ligii Naţiunilor.

-1937: S-a născut, la Iaşi, Ilarion Ionescu-Galaţi, violonist şi dirijor român. Figură proeminentă a şcolii interpretative româneşti.Ionescu-Galaţi este denumit şi „dirijorul pictor”,„Omul-orchestră”,iar auzul său absolut a devenit proverbial. A studiat vioara la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti. Fiind bursier la Ecole Normale de Paris, a studiat tehnica şi arta conducerii orchestrelor simfonice cu Pierre Dervaux şi Charles Munch. Apoi se perfecţionează în America cu marii dirijori Eugene Ormandy şi Leopold Stokowski.Din 1968, de la întoarcerea sa în România, a devenit dirijor permanent al orchestrei filarmonice din Braşov. A dirijat de atunci toate orchestrele naţionale, iar în străinătate a condus orchestre simfonice din Italia, Statele Unite ale Americii, Elveţia, Spania, Rusia, China, Japonia, Mexic, Mongolia, Franţa, Belgia, Germania, Turcia, Grecia, Austria, Suedia, Finlanda, Danemarca, Olanda şi altele.A colaborat cu solişti de prestigiu aşa cum sunt Lazar Berman, Radu Lupu, Valentin Gheorghiu, Daniel Safran, Igor Oistrach, Fazil Say, Ion Voicu , Radu Aldulescu, Ruggiero Ricci, Magda Tagliaferro, Rudolf Kerrer, Felicia Filip, Ştefan Ruha, Dan Grigore, Valery Oistrach, Pavel Berman, Ayla Erduran, Viktor Tretiakov, Viktor Pikaisen, Mihaela Martin, Mihaela Ursuleasa, Costas Cotsiolis, Theodore Kerkezos, Sabine Meyer, Vladimir Orlov, Silvia Marcovici, Lola Bobescu Idil Biret, Alexander Toradze, Nelly Miricioiu şi alţii.A fost director şi dirijor permanent al orchestrei filarmonice din Istambul respectiv dirijor permanent al orchestrei din Ankara, ambele din Turcia şi orchestrelor simfonice din Gävle şi Uppsala din Suedia.În anii ’70 fondează Festivalul de Muzică de Cameră Braşov.Fiul său este violonistul Florin Ionescu-Galaţi , solist al Filarmonicii din Braşov.În 2008 pianista Ioana Maria Lupaşcu  publică romanul nonfiction „Prinţul baghetei” (Ed. Meteor Press) care îl are ca personaj principal pe Ilarion Ionescu- Galaţi.A înregistrat muzică la casele de discuri Electrecord ,Casa Radio şi Sipario Dischi.

– 1939: S-a născut Nicolae Ioana, poet şi prozator (m. 2000)

– 1939: În urma invaziei Poloniei de către URSS, în noaptea de 17 spre 18 septembrie, preşedintele Poloniei, membrii guvernului şi o parte din armata poloneză, au trecut graniţa în România; mulţi dintre refugiatii polonezi au parasit apoi România cu sprijinul guvernului de la Bucureşti

– 1944: Al doilea război mondial. Armata a 4-a Română a dus lupte grele pentru forţarea Mureşului în centrul Transilvaniei, în zona Oarba de Mureş.

-1946: A murit Ion Ionescu-Bizeţ, inginer constructor şi matematician; a contribuit la dezvoltarea reţelei de şosele şi poduri din ţara noastră; unul dintre fondatorii revistei „Gazeta matematică”; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (n. 1870)

– 1948: A încetat din viaţă Emil Ludwig (n.1881), prozator german. Persecutat de nazişti, s-a refugiat în Elveţia. A scris biografii romanţate: Goethe (1920), Napoleon (1925), Bismark (1926), Roosevelt (1938), Beethoven (1945) etc.

– 1963: Premiera filmului „Codin”, ecranizare a romanului lui Panait Istrati, în regia lui Henri Colpi, prima coproducţie franco-româna

– 1965: A murit Alejandro Rodríguez Álvarez, cunoscut sub pseudonimul Alejandro Casona, dramaturg şi poet spaniol; caracteristica principală a operei sale o constituie transfigurararea lirică, amestecul de real şi fantastic, de umor şi poezie (n. 1903). Între anii 1937 şi 1963 a trăit exilat în America de Sud. A scris o operă comică de notabilă măiestrie teatrală (Sirena împotmolită, 1934; Încă o dată diavolul, 1935; Doamna zorilor, 1944; Copacii mor în picioare, 1949 etc.). A mai produs drame şi proză pentru copii.

– 1966: A murit tenorul german Fritz Wunderlich (n. 1930)

-1973: S-a înfiinţat Cenaclul „Flacăra”, sub conducerea poetului Adrian Păunescu; Cenaclul (interzis de autorităţile comuniste la 16.VI.1985) a fost o adevărată rampă de lansare pentru numeroşi interpreţi ai muzicii tinere româneşti, poeţi şi alţi creatori

– 1976: Prima navetă spaţială este făcută cunoscută publicului

– 1983: Vanessa Williams devine prima Miss America de culoare

– 1989: A murit I.(on) D.(esideriu) Sârbu (numele la naştere: Sârbu Desideriu), prozator, dramaturg, scenarist şi eseist; membru fondator al Cercului literar de la Sibiu (1945); arestat în septembrie 1957 pentru omisiune de denunţ şi condamnat la şapte ani de închisoare (n. 1919)

– 1991: A murit violonistul francez Zino Francescatti (n. 1902)

– 1994: A murit Sir Karl Popper, filosof britanic de origine austriacă, unul dintre cei mai importanţi filosofi ai ştiinţei din secolul XX (n. 1902)

– 1996: A murit artista plastică Ileana Balotă (n. 1929)

– 1997: A murit editorul elveţian Louis Nagel, fondatorul celebrelor ghiduri şi enciclopedii de călătorie „Nagel” (n. 1908, la Iglo, în Ungaria)

– 2002: A decedat, la Iaşi, sculptorul român Ioan Antonică. Sculptorul Ioan Antonică s-a născut pe 26 februarie 1937, în oraşul Huşi, judeţul Vaslui, unde a şi absolvit şcoala primară. De la 14 ani, a urmat cursurile Liceului ieşean de Artă „Octav Băncilă”, secţia Sculptură, pe care le-a promovat în 1955. În acelaşi an, a susţinut examenul de admitere la Institutul de Arte Plastice “Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, secţia Ceramică, fiind admis la clasa profesorilor Zoe Băicoianu şi Mac Constantinescu. În anul 1961 a absolvit Facultatea de Arte Decorative. A efectuat călătorii de studii în Polonia, Ungaria şi Cehoslovacia.La 1 octombrie 1961, s-a încadrat ca profesor la Liceul „C. Negruzzi” din Iaşi, după care, în octombrie 1962, s-a transferat la Facultatea de Arte Plastice a Institutului Pedagogic de trei ani, de asemenea, din Iaşi. Drumul său ca pedagog a continuat la Academia de Arte „George Enescu”, unde a predat Desen tehnic şi proiectiv, Desen artistic pentru sculptură, Decorativă generală, Studiul sculpturii, Studiul compoziţiei pentru sculptură, Tehnici de transpunerea sculpturii, Turnătorie (sculptură), Restaurarea sculpturii şi Anatomie artistică. A fost, totodată, îndrumător al mai multor generaţii de studenţi, în cadrul secţiei de sculptură. În perioada 1969 – 1970, profesorul Ioan Antonică a susţinut un ciclu de conferinţe pe teme de educaţie plastică, la Facultatea de Medicină din Iaşi. A rămas cadru didactic universitar până în Septembrie 2002, data morţii sale .În ceea ce priveşte activitatea artistică, Ioan Antonică a participat cu lucrări de sculptură şi ceramică, la saloanele organizate la Bucureşti, în sala Dalles, la Iaşi, dar şi în alte oraşe din ţară şi străinătate.

– 2006: A murit Aristide Buhoiu, reporter radio, realizator de emisiuni tv. şi publicist; din 1957 până în 1983 a lucrat, succesiv, la Radio Timişoara, Radio Cluj, Radio Bucureşti şi la Televiziunea Română; din 1985 până în 2002 a fost editor al publicaţiei săptămânale „Universul” din Statele Unite (unde se stabilise), considerată una dintre cele mai importante reviste ale românilor americani; după 1989 a stat mult şi în ţară (n. 1938). Cronica română şi Gardianul din 18.IX.2006 dau ca an al naşterii 1939

– 2011: A murit cântăreaţa franceză Cora Vaucaire, mare interpretă a poeţilor Jacques Prévert sau Louis Aragon, supranumită „Doamna Albă din Saint-Germain-des-Prés” (n. 1918).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai