S-a întâmplat în 17 iunie…

0
29

S-a întâmplat în 17 iunie…

– Ziua mondială pentru combaterea deşertificării şi a secetei, marcată din anul 1995 (la 17.VI.1994 a fost semnată, la Paris, Convenţia internaţională de luptă împotriva deşertificării).

– 1464: S-a stins din viaţă Rogier van der Weyden (n.1400), pictor flamand. În 1435 se stabileşte la Bruxelles, primind titlul de pictor oficial al oraşului. Opera sa a influenţat pictura vremii.A executat compoziţii religioase (Coborârea de pe cruce; Sf. Luca pictând Fecioara Maria) şi portrete (Carol Temerarul).

– 1473 – Copistul si miniaturistul Nicodim a terminat de scris şi decorat cu miniaturi celebrul „Tetraevangheliar de la Humor”, în care se află şi portretul lui Ştefan cel Mare.Azi, portretul se află în muzeul Mănăstirii Putna.

– 1719: A murit Joseph Addison, poet, eseist şi dramaturg englez (n. 1672).

– 1825: S-a născut Elena Cuza, soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza; după Unirea din 1859, devenind prima doamnă a României, a contribuit la opera reformatoare a domnitorului, ea inspirând Legea instrucţiunii publice. A fost şi o energică susţinătoare a reformei agrare; şi-a dedicat întreaga viaţă şi avere acţiunilor caritabile: a patronat azilul de fete orfane de la Cotroceni (care i-a purtat numele, „Azilul Elena Doamna”) şi a lucrat benevol ca infirmieră la spitalul „Caritatea” din Iaşi (m. 1909).
– 1818: S-a născut compozitorul şi dirijorul Charles Gounod, principalul reprezentant al operei lirice franceze („Faust”) (m.18.10.1893). Primele lucrări dramaturgice sunt operele „Sapho“(1851), “Călugăriţa însângerată” (1854) şi „Medic fără voie” (operă comică – 1858), care (toate trei) nu au avut succes.În schimb, următoarea operă, „Faust”, l-a consacrat şi l-a situat în rândul compozitorilor celebri. Dintre creaţiile ulterioare, numai „Romeo si Julieta” (1867) a rămas în repertoriul permanent universal.Charles Gounod a mai compus numeroase lucrări vocale, instrumentale şi simfonice, precum şi compoziţii religioase, fiind şi un scriitor talentat (studiu de muzicologie asupra operei „Don Giovanni” de Wolfgang Amadeus Mozart şi cartea autobiografică „Memoriile unui artist”).Dintre lucrările sale vocale se remarcă geniala compoziţie „Ave Maria”.

– 1832: S-a născut Sir William Crockes, chimist şi fizician britanic; a aplicat în chimie metode fizice, cu ajutorul analizei spectrale; de numele său se leagă descoperirea taliului (1861); membru de onoare străin al Academiei Române (1913) (m. 1913).

– 1867: S-a născut Henry Lawson, scriitor clasic australian (m. 1922).

-1882: S-a născut compozitorul rus Igor Stravinski. Igor Fiodorovici Stravinski (n. Lomonosov, m. 6 aprilie 1971, New York) a fost un compozitor modern de muzică clasică tonală, originar din Rusia, unul din cei mai importanţi muzicieni din prima jumătate a secolului al XX-lea. S-a făcut cunoscut şi ca pianist virtuoz şi dirijor, a readus în actualitate şi a revoluţionat muzica de balet. Primele lucrări ale tânărului Igor, Focuri de artificii şi Scherzo fantastic, entuziasmează pe Serghei Diaghilev, conducătorul vestitelor „Ballets Russes” din Paris, care îi comandă compoziţii pentru ansamblul său. Rezultatul este muzica de balet Pasărea de Foc, a cărei reprezentaţie în 1910 stupefiază, dar şi entuziasmează publicul parizian, conştient că se află în pragul unui nou stil în muzică. Urmează Petruşka (1911), splendida poveste muzical-coreografică pe motive ale folclorului rus. Igor Stravinski trece de la stilul neoclasic din Pucinella (1919-1920), pe teme de Pergolesi, sau Apollo Musagete (1928), la experimentele dodecafonice din Canticum Sacrum ad honorem Sancti Marci (1955). În ceea ce priveşte muzica operistică, Stravinsky adoptă un stil eclectic şi eterogen, rezultând capodopere ca Le Rosignol (Privighetoarea”, 1914), Oedipus Rex (1927), Cariera unui libertin (1951). Contactul cu muzica de jazz îi influenţează compoziţia celebrului Ebony Concerto, pentru clarinet şi orchestră.După ce a trăit cea mai mare parte a vieţii în Franţa, la vârsta de 58 de ani se stabileşte definitiv în America, fiind mai ales activ ca dirijor de orchestră şi autor de cronici muzicale. Continuă să compună muzică pentru balet (Orpheus, 1947; Agon, 1957), Compoziţii corale (Messe pentru cor şi dublu quintet de suflători, 1944-1948; Abraham and Isaak, 1963; Requiem Canticles, 1966; Simfonia psalmilor pentru cor şi orchestră, 1948).
– 1885: Statuia Libertăţii sosește la New York.Statuia Libertăţii din New York (Statue of Liberty) sau „Liberty Enlightening the World” (în vorbirea curentă „Miss Liberty” sau „Lady Liberty”) este un monument în portul „Liberty Island” din oraşul New York. A fost plasat în anul 1886 la intrarea portului de pe insulă cu scopul de a transmite călătorilor sosiţi salutul de bun venit pe pământ american. Statuia este un cadou al Franţei făcut Statelor Unite ale Americii cu ocazia sărbătoririi a 100 de ani de la declararea independenţei Statelor Unite.Statuia are o înălţime fără soclu de 46,5 m, iar cu soclu 93 m. Ea are un înveliş de cupru care acoperă un schelet de fier. Monumentul are o greutate de 225 tone, culoarea statuii prin oxidarea cuprului a devenit verde. Soclul are o formă de stea fiind construit din piatră. În interiorul său se află un muzeu. Statuia reprezintă zeiţa libertăţii care stă cu un picior pe lanţul rupt al sclaviei.Zeiţa ţine în mâna stângă o tablă cu inscripţia „JULY IV MDCCLXXVI” (adică, 4 iulie 1776) data când a fost ratificată Declaraţia de independenţă a Statelor Unite ale Americii. În mâna dreaptă zeiţa are o făclie cu flacăra aurită. Pe capul zeiţei se află o coroană împodobită cu şapte fascicule de lumină care simbolizează cele şapte mări şi continente, cele 25 de ferestre simbolizează cele 25 de nestemate ale lumii.Învelişul de cupru al statuii a fost proiectat de Frédéric Auguste Bartholdi din Alsacia, iar scheletul metalic de inginerul Gustave Eiffel, faimosul arhitect, inginer structural şi constructor al Turnului Eiffel.Piedestalul statuii a fost construit de Statele Unite. Statuia Libertăţii este considerată un simbol care personifică Statele Unite, asemenea Unchiului Sam. Într-o accepţiune mai generală, Statuia Libertăţii este un simbol al libertăţii în general şi este simbolul preferat al luptătorilor pentru libertate. În 17 iunie 1885, Statuia Libertăţii ajunge în portul oraşului New York.Piatra din care este construit soclul provine dintr-un mic sat din Franţa, probabil din Ruoms sau din Pouillenay. A fost aleasă pentru faptul că este puţin corozivă la acţiunea apei sărate. Oficial, statuia a fost dată Statelor Unite ale Americii la 4 iulie 1884, transportată de fregata Isere şi montată definitiv în locul unde se găseşte şi astăzi. În interiorul ei se află o scară cu 354 de trepte pe care se poate urca.

 – 1888: S-a născut Victor Papilian, prozator şi dramaturg (romanul „Coana Truda”); a fost întemeietorul Societăţii Române de Antropologie, al Filarmonicii din Cluj, a condus Opera Romana (1936-1940) și Teatrul National din Cluj (1934-1936) (m.14.08.1956).

– 1888: S-a născut Ilie E. Torouţiu, critic şi istoric literar, folclorist şi traducător; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1953).

– 1889: Mihai Eminescu fost îngropat la Cimitirul Bellu.

– 1901, 17/30: S-a născut arheologul Gheorghe Murgeanu; a condus lucrările pentru întocmirea de hărţi geologice şi tectonice ale României; a făcut parte din comitetul de redacţie al primei ediţii a hărţii tectonice a Europei (1962) (m. 1984).

– 1902: S-a născut Romeo Alexandrescu, compozitor, muzicolog şi critic muzical (m. 1976).

-1903: S-a născut inginerul Aurel A. Avramescu; a fost cel care a semnalat perspectivele energiei nucleare cu mult înainte de a se fi realizat cea dintâi centrală nuclearo-electrică (1941); membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1985).

– 1908: S-a născut Ion Th. Ilea, poet şi prozator (m. 1983).

– 1909: A fost fondat, la Viena, „Grupul de Arta Nouă” (Neuekunstgruppe), reprezentativ pentru mișcarea artistică de la sfarsitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX din întreaga lume și cunoscut sub denumirea de „Art Nouveau”.
– 1909, 17/18: S-a născut Lena (Elena) Constante, artistă plastică (artă decorativă şi ilustraţie de carte) şi scriitoare (memorialistică de detenţie); arestată în 1948 sub acuzaţia falsă de complot, în „lotul Pătrăşcanu” (împreună cu Lucreţiu şi Elena Pătrăşcanu, cu soţul său, folcloristul Harry Brauner, filosoful Bellu Zilber ş.a) (m. 2005).
– 1910: A avut loc zborul primului aeroplan românesc, proiectat, construit şi pilotat de Aurel Vlaicu (1882-1913); zborul a avut loc pe dealul Cotrocenilor din Bucureşti; aeroplanul, după circa 40 de metri parcurşi pe pământ, s-a ridicat în aer la 3-4 metri de sol, pe o lungime de 50 de metri, după care a coborât uşor.

– 1920: S-a născut geneticianul francez François Jacob; cercetări privind reglarea genetică a sintezei enzimelor bacteriene; a descoperit acidul ribonucleic mesager; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1965, împreună cu conaţionalii săi André Lwoff şi Jacques Monod.

–  1923: S-a înfiinţat Oficiul Naţional de Educaţie Fizică (ONEF).

– 1925: A fost semnat, la Geneva, de către reprezentanţii a 37 de state, Protocolul privind interzicerea utilizării în război a gazelor toxice şi paralizante şi a altor gaze asemănătoare şi mijloace bacteriologice.

– 1925: Publicarea Legii pentru organizarea şi exploatarea căilor ferate, prin care C.F.R. căpăta un început de autonomie administrativă şi financiară (a fost înfiinţată Administraţia C.F.R., cu statut de persoană juridică şi cu buget propriu, fondurile alocate căilor ferate crescând considerabil. La 11/23.IV.1880 s-a înfiinţat administraţia de stat a căilor ferate, sub denumirea Direcţiunea princiară (din 1883, generală) a Căilor Ferate Române, instituţie care consacră iniţialele C.F.R.
– 1925: A murit inginerul Anghel Saligny, inovator al tehnicii construcţiilor; a proiectat (1888) şi a condus construcţia podului peste Dunăre de la Cernavodă (1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din Europa şi al treilea din lume; s-a numărat printre fondatorii Societăţii Politehnice (1881), pe care a condus-o între anii 1895-1897 şi 1910-1911; membru al Academiei Române, vicepreşedinte (1901-1904) şi preşedinte (1907-1910) al acestui for (n. 1854)Anghel I. Saligny (n. 19 aprilie 1854, Şerbăneşti, judeţul Galaţi – m. 17 iunie 1925, Bucureşti), academician, inginer constructor, ministru şi pedagog român, este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea şi construcţia podurilor şi silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei româneşti.

– 1927: S-a născut prozatorul şi dramaturgul de naţionalitate maghiară Sütö András, fondator al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (m. 2006).

– 1932: S-a născut Sabin Bălaşa, pictor (autorul unor lucrări murale monumentale) şi regizor de filme de animaţie. Sabin Bălaşa (n. Dobriceni, Olt – d. 1 aprilie 2008, Bucureşti) a fost un pictor român, autor şi regizor de filme de pictură animată, cât şi scriitor.

 1934: La Radiodifuziunea Română debutează „Ora soliştilor” – emisiune muzicală la cererea ascultătorilor.

– 1939: S-a născut Krzysztof Zanussi, regizor de film, producător şi scenarist polonez.

– 1940: S-a născut actorul Virgil Ogăşanu. Actorul Virgil Ogăşanu s-a născut în Turnu Severin, judeţul Mehedinţi. A absolvit in 1964 Institutul de Artă Teatrală si Cinematografie din Bucureşti, la clasa profesoarei Beate Fredanov. A fost repartizat la Teatrul Tineretului Piatra Neamţ si a jucat pe această scenă in Steaua fără nume de Mihail Sebastian, Nu sunt Turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu, ambele regizate de Liviu Ciulei. Pentru rolul din Nu sunt Turnul Eiffel a primit premiul pentru interpretare, a participat la Decada Dramaturgiei Originale.Din 1965 joacă pe scena Teatrului Lucia Sturdza Bulandra. Printre rolurile interpretate pe aceasta scenă se numără Candidatul din D’ale carnavalului de I. L. Caragiale, Cliff din Priveşte înapoi cu mânie de John Osborne, Epihodov din Livada cu vişini de A.P. Cehov, Hugo din Meteorul de Friederich Durrenmatt, Ivan din Revizorul de Gogol, Edgar din Suferinţele tânărului W de Plenzdorf, Malvolio din A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, George din Ferma de David Storey, Mahomed II din Răceala de Marin Sorescu, Jim O’Connors din Menajeria de sticlă de Tennessee Williams, Domnul Gherman din Somnoroasa aventură de Theodor Mazilu, Pantalone din Scandal la Palermo de Carlo Goldoni, Willy Loman din Moartea unui comis voiajor de Arthur Miller etc.Joacă si la Teatrul Nottara din Bucureşti, in Uzina de plăceri S.A. de Alexandr Galin, Voiajul domnului Perrichon de Eugene Labiche etc.Debutul in cinematografie a avut loc in 1962, cu pelicula Doi băieti ca pâinea caldă. A mai jucat în Răutaciosul adolescent (1969), Sectia corecțională (1970), Facerea lumii (1971), Dragostea începe vineri (1972), Săgeata căpitanului Ion (1973), Iarna bobocilor (1977), Cântec pentru fiul meu (1980), Al treilea salt mortal (1980), Pe malul stâng al Dunarii albastre (1983), Păcală se întoarce (2006). La televiziune a jucat in Daddy (1974), Vodevilul (1980), Dueliștii (1983), Ministerul comediei (1999), Cu un pas înainte (2007-2008), Doctori de mame (2008).Virgil Ogaşanu este profesor la Facultatea de Teatru a Universităţii Hyperion, este căsătorit cu actriţa Valeria Ogășanu și are un fiu.

– 1940: A murit biochimistul britanic Sir Arthur Harden; a descoperit cofermenții; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1929, împreună cu suedezul Hans von Euler-Chelpin (n. 1865).

– 1943: S-a născut interpretul american Barry Manilow (numele real: Barry Alan Pincus).

– 1950: Medicul american Richard Lawler efectuează primul transplant de rinichi din lume, la Spitalul „Mary” din Chicago.

– 1954: România a ratificat Convenţia asupra drepturilor politice ale femeilor adoptată de ONU la 20 decembrie 1952.

– 1977: Inaugurarea lucrărilor de construcţie a uzinei de autoturisme de mic litraj „Oltcit” de la Craiova (cooperare româno-franceză).

– 1994: Apare Legea 41 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune ca „…servicii publice autonome, de interes naţional, independente editorial…” (Legea a fost republicată şi actualizată).

– 1996: A murit filosoful american Thomas Samuel Kuhn (n. 1922).

– 1997: A fost adoptat Tratatul de la Amsterdam (Maastricht II) privind procesul de construcţie al Uniunii Europene (semnat la 2 octombrie 1997, a intrat în vigoare la 1 mai 1999).

– 2001: A murit Donald J. Cram, chimist american, laureat al Premiului Nobel (n. 1919).

– 2007: A murit Gianfranco Ferré, unul dintre cei mai cunoscuţi designeri italieni (n. 1944).

– 2008: A murit actriţa americană Cyd Charisse, care a jucat alături de Fred Astaire şi Gene Kelly în numeroase musicaluri din anii ’50, considerată ultima mare dansatoare a Hollywood-ului (n. 1921).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here