S-a întâmplat în 17 iulie 1810

0
14

S-a întâmplat în 17 iulie 1810: S-a născut August Treboniu Laurian, filolog (în ciuda concepţiei sale latiniste exagerate, a lăsat câteva lucrări importante în lexicografia românească), istoric (a întemeiat, alături de Nicolae Bălcescu, prima revistă de istorie din Ţara Românească – „Magazin istoric pentru Dacia”, 1857), publicist şi om politic (unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania); membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866, preşedinte al acestui for (1870-1872, 1873-1876) (m. 1881).

        August Treboniu Laurian, pe numele real Augustin Trifan (n. Fofeldea, judeţul Sibiu – d. 27 februarie 1881, Bucureşti) a fost profesor, redactor, istoric, filolog, revoluţionar paşoptist, membru al Academiei Române şi preşedinte al acesteia, deputat. Promotor înfocat al curentului latinist,a reorganizat învăţământul din Moldova şi a introdus latina ca limbă obligatorie de studiu. A avut o contribuţie semnificativă la formarea terminologiei filosofice în limba română.

       S-a născut în familia preotului greco-catolic Pavel Trifan, numit şi Paul Treboniu, în satul Fofeldea, judeţul Sibiu. Numele de familie adevărat al lui Augustin era Trifan, dar l-a latinizat în Treboniu Laurian sub curentul latinist al epocii. Sub acelaşi curent latinist, Augustin a devenit August.Augustin a avut un frate mai mare, Petru (1807-1890), devenit preot în localitatea natală. A. Treboniu Laurian a avut un fiu, Dimitrie August (1846-1906). A urmat cursurile şcolii normale din Sibiu, iar din 1831 a urmat cursurile Facultăţii de Filosofie din Cluj. Din 1835 a studiat la Viena ştiinţele matematice şi astronomice la Institutul Politehnic, respectiv la Universitate.Doctoratul şi l-a luat la Hanovra. A. Treboniu Laurian vorbea patru limbi străine: latina, germana, maghiara şi franceza.

        La sugestia lui Petrache Poenaru, în anul 1842, principele Alexandru Ghica al Munteniei îl cheamă pe A. Treboniu Laurian la Bucureşti, pentru a-i oferi un post de profesor. Astfel între anii 1842-1848 acesta va fi profesor de filosofie şi limba latină la Colegiul „Sfântul Sava” din Bucureşti. În anul 1848 participă la revoluţia paşoptistă din Transilvania. Este ales vicepreşedinte al Comitetului Naţional de la Sibiu şi redactează manifestele revoluţionare ale românilor transilvăneni. La Adunarea Naţională de la Blaj din 3/15 mai 1848 a prezentat mulţimii prezente punctele pe care le revendicau românii prin programul lor revoluţionar. Pentru această faptă a fost arestat de autorităţi, dar a fost eliberat mai târziu sub presiunea maselor revoltate.

        În 1849 a făcut parte dintr-o delegaţie care a prezentat împăratului Ferdinand al Austriei, al Viena, petiţiile românilor. Între anii 1851-1852 a rămas împreună cu delegaţia română la Viena, pentru a solicita împăratului Franz Joseph al Austriei doleanţele românilor, exprimate în Adunarea Naţională de la Blaj. În 1852 A. Treboniu Laurian pleacă în Moldova, la chemarea principelui acesteia, Grigore Ghica, devenind inspector general al Şcoalelor Naţionale. În această calitate, a reorganizat învăţământul din Moldova, a înfiinţat şcoli, a introdus studiul obligatoriu al limbii latine, a întocmit manuale şcolare de geografie şi istorie, printre care i o Istorie a românilor în trei volume.

        În anul 1855 întreprinde o călătorie de documentare în Italia, Franţa şi Germania.În 1858 pleacă la Bucureşti, pentru a lupta în campania pro-unionistă, militând pentru Unirea Principatelor Române. La Bucureşti devine în 1860 profesor de istoria literaturii clasice şi efor al şcolilor.În 1861 se numără printre membrii fondatori ai „Asociaţiei Transilvania pentru cultura şi literatura poporului român”, ASTRA. În 1862 primeşte cetăţenia română.

          În 1863 ajunge director al Şcolii Superioare de Litere. În 1864 devine profesor de literatura română şi este ales decan al Facultăţii de Litere. A fost primul decan al acestei facultăţi şi a ocupat această funcţie timp de optsprezece ani. După abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza în anul 1866, A.Treboniu Laurian a fost ales deputat în Constituantă.În 1867 A. Treboniu Laurian este ales secretar general al Societăţii Academice Române (viitoarea Academie Română). Între 1867-1874 este membru, apoi preşedinte al ASTRA, la Sibiu.

        În 1876 este numit director al Bibliotecii Centrale Universitare. Între 13 septembrie 1870-14 septembrie 1878 este preşedinte al Societăţii Academice Române. A murit la vârsta de 71 ani, la Bucureşti, la 27 februarie 1881. I s-au făcut funeralii naţionale şi a fost înmormântat la cimitirul Bellu din Bucureşti.

Surse:

Bianu, Ion – August Treboniu Laurian, Conferinţe restituite, Biblioteca ASTRA Sibiu, Sibiu, nr. 84, 2010

Laurian, Marius – August Treboniu Laurian,Conferinţele Bibliotecii ASTRA Sibiu, Sibiu, nr. 95, 2010

Predescu, Lucian – Enciclopedia României. Cugetarea, Editura Saeculum, Bucureşti, 1999

Rusu, Dorina N. – Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here