S-a întâmplat în 16 iulie…

0
31

S-a întâmplat în 16 iulie…

– „Ziua memoriei naţionale” în Franţa, stabilită de fostul preşedinte francez François Mitterrand, în 1993, pentru comemorarea evreilor închişi pe velodromul de iarnă din Paris (16-17.VII.1942) şi trimişi în lagărul de la Auschwitz-Birkenau.

– 622: Profetul Mahomed este forţat să fugă de la Mecca la Medina; potrivit tradiţiei, acesta a început atunci propovăduirea credinţei în Allah. Această fugă, numită Hegira, a marcat începutul islamului. Calendarul islamic începe de la această dată, iar anii sunt număraţi de la „A.H.” însemnând „Anul Hegirei” (anul musulman are doar 354 de zile).

– 1054: Separarea Bisericii de Răsărit (de la Constantinopol) de Biserica de Apus (de la Roma), care a dus la apariţia Bisericii Ortodoxe (separarea este cunoscută în istorie sub numele de Marea Schismă); ruptura s-a oficializat prin excomunicarea reciprocă (anulată în 1965) dintre delegaţii pontificali, conduşi de cardinalul Umberto da Silva Candida, şi patriarhul din Constantinopol, Mihail Cerularios, ca urmare a îndelungatei dispute asupra noţiunii de Filioque şi a primatului episcopului Romei, refuzat de creştinii din Răsărit.

– 1264: Prima menţiune documentară a oraşului Bistriţa.

– 1338: La Dieta de la Rhens, principii germani au declarat că regele poate fi ales fără aprobarea papei; afirmarea independenţei depline a statului în raport cu papalitatea.

– 1544: Filip Moldoveanul primeşte din partea Sfatului sibian o recompensă pentru imprimarea unui „Catehism românesc” (este atestată, astfel, prima tipăritură românească, din care, însă, nu s-a păstrat niciun exemplar).

– 1661: Banca suedeză „Stockholms Banco” emite primele bancnote din Europa. Acestea au purtat numele de Kreditivsedlar. Banca din Stockholm a fost prima bancă europeană care a tipărit bancnote, la 16 iulie 1661. Folosirea monedei de hârtie modifica operaţiunile comerciale: bunurile reale şi efective sunt schimbate pe „hârtii” care au numai o valoare convenţională. Înainte, un bun real se schimbă pe un alt bun real. Din acest motiv, la început, bancnotele erau tratate cu neîncredere şi privite ca nişte hârtii ciudate şi fără valoare, dar cu care se putea cumpăra tot ce trebuia.

– 1723: S-a născut pictorul englez Joshua Reynolds.

– 1782: Are loc, la Viena, premiera operei „Răpirea din Serai” de W.A. Mozart.

– 1790: Congresul american fondeaza Districtul Columbiei.

– 1796: S-a născut Jean-Baptiste Camille Corot, pictor francez. Jean-Baptiste Camille Corot (n. Paris – d.22 februarie 1875 , Paris) a fost cel mai mare pictor peisagist francez al secolului al XIX–lea. Camille Corot este pictorul care eliberează peisagistica de restricţiile impuse de neoclasicism. A fost un maestru al picturii plein-air şi, prin urmare, a influenţat impresionismul, curent la a cărui naştere a asistat, fără a-l fi înţeles pe deplin.

– 1822: S-a născut Luigi Arditti, compozitor şi dirijor italian (m. 1903).

– 1829: S-a născut filologul italian Graziadio Isaia Ascoli; a debutat în lingvistică cu o lucrare în legătură cu limba română, căutând să stabilească un paralelism între aceasta şi dialecte din Friuli; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române (1877) (m. 1907).

– 1857: A murit scriitorul francez Pierre-Jean de Béranger (n. 1780).

– 1864: A fost emis Decretul domnesc privind înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, al cărei prim rector a fost juristul Gheorghe Costa Foru. Înfiinţată prin Decretul nr. 765 din 4 / 16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi reclamându-se ca succesoare a structurilor de învăţământ superior inaugurate de Academia Domnească (1694), Universitatea din Bucureşti a contribuit şi contribuie în mod decisiv la dezvoltarea şi modernizarea învăţământului, ştiinţei şi culturii româneşti.
– 1872: S-a născut Roald Amundsen, explorator polar norvegian; este primul care a străbătut, în 1906, pasajul de Nord-Vest, din insula Groenlanda până în Alaska; la 14.XII.1911 a atins, în premieră, Polul Sud (însoţit de patru coechipieri, în sănii trase de câini) (dispărut în regiunea Polului Nord în iunie 1928, în timpul încercărilor de salvare a echipajului dirijabilului „Italia”). Roald Engelbregt Gravning Amundsen (d. 18 iunie 1928) a fost primul navigator care a reuşit să traverseze Pasajul de nord-vest. A dispărut în iunie 1928, în timp ce lua parte la o misiune de salvare. Roald Amundsen a fost unul dintre cei mai renumiţi exploratori ai ţinuturilor polare. Printre cele mai remarcabile realizări ale sale se pot enumera:

– Prima traversare a Pasajului de nord-vest, cu nava „Gjøa”, din Groenlanda până în Alaska, descoperind astfel calea maritimă care permite trecerea din Oceanul Atlantic în Oceanul Pacific, prin arhipelagul arctic Canadian (1903-1906).

– Cucerirea Polului Sud, pe care îl atinge la 14 decembrie 1911, cu o lună înaintea exploratorului britanic Robert Falcon Scott.

– Prima survolare (necontestată) a Polului Nord, cu dirijabilul Norge, la 11 mai 1926.

Roald Amundsen a dispărut în regiunea Polului Nord, încercând să salveze echipajul dirijabilului „Italia”, condus de Umberto Nobile, în iunie 1928. Expediţia antarctică belgiană, sau expediţia Belgica (denumită astfel după numele navei utilizate în această călătorie) a avut loc în anii 1897-1899. A fost organizată de „Societatea de geografie belgiană”, fiind condusă de către baronul Adrien de Gerlache. Expediţia avea un caracter internaţional, la ea participând, pe lângă belgieni, medicul american Frederick Cook, naturalistul român Emil Racoviţă, meterologul polonez Antoine Dobrowolski, geologul polonez Henryk Arctowski şi alţii. Roald Amundsen a participat în calitate de ofiţer secund al navei „Belgica”.Expediţia a pornit din portul belgian Anvers la 10 august 1897. În apele Antarcticii a fost explorată „Ţara lui Palmer” (în nordul „Ţării Graham”) dovedind că aceasta reprezintă un mare arhipelag, şi a fost descoperită „Coasta Danko”. Amundsen a luat parte la mai multe raiduri spre interiorul continentului, fiind primul care a folosit schiurile în Antarctica. La sfârşitul lunii februarie 1898, nava „Belgica” a fost prinsă între gheţuri în Marea Bellingshausen, între 70° şi 71° latitudine sudică (aceasta fiind prima iernare în apele antarctice la latitudini mari).Membrii expediţiei au iernat acolo, făcând observaţii ştiinţifice preţioase.A fost prima iernare a unei expediţii în Antarctica. După aproape un an de captivitate între gheţuri, nava a putut fi degajată (pe 15 februarie 1899), membrii expediţiei revenind în Belgia la 5 noiembrie 1899.
– 1872: S-a născut Dimitrie Anghel, poet, prozator şi traducător. Dimitrie Anghel (n. Corneşti, Iaşi – d. 13 noiembrie 1914, Iaşi) a fost un poet, prozator, reprezentant al simbolismului român. A urmat şcoala primară şi liceul la Iaşi, între 1879 şi 1890, când a părăsit studiile pentru a se dedica scrisului. A călătorit în Italia, Franţa, Elveţia şi Spania, revenind în ţară în 1902. A fost funcţionar în Dobrogea (1906 – 1907), referent la Casa Şcoalelor şi inspector al Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice (din 1911) .D. Anghel a debutat cu poezii în revista Contemporanul (1890), colaborând apoi, cu poezie şi publicistică, la „Adevărul”, „Adevărul literar şi artistic”, „Lumea nouă”, „Literatură şi artă română”, „Pagini literare”, „Viaţa românească” etc. A făcut parte din redacţia şi din comitetul de direcţie al revistei „Sămănătorul” (1906 – 1908). A editat revista „Cumpăna”, împreună cu Mihail Sadoveanu, Ştefan Octavian Iosif şiIlarie Chendi (1909 – 1910). A debutat editorial cu Traduceri din Paul Verlaine în 1903. În 1905 a publicat volumul de versuri În grădină, urmat, în 1909, de Fantazii. Între timp au apărut operele scrise de D. Anghel în colaborare cu Ştefan O. Iosif: Legenda funigeilor (poem dramatic, 1907), Cometa (comedie, 1908, 1912), Caleidoscopul lui A. Mirea (1908), Carmen saeculare (poem istoric, 1909), iar în 1910, Cireşul lui Lucullus (proză). A mai scris şi alte volume de proză, între care amintim doar câteva: Povestea celor necăjiţi (1911), Fantome (1911), Oglinda fermecată (1912), Triumful vieţii(1912), Steluţa.

– 1877: Primele unităţi române au început să treacă Dunărea.

– 1887: A murit Laurent-Guillaume de Koninck, paleontolog şi chimist belgian (n. 3 mai 1809).

– 1888: S-a născut Frits Zernike, fizician olandez, laureat al Premiului Nobel. Frederik Zernike (n. Amsterdam — d. 10 martie 1966, Amersfoort) a fost un fizician olandez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1953 pentru inventarea microscopului cu contrast de fază, instrument care permite studiul structurii celulelor vii fără necesitatea de a le omorî.
– 1896: A murit scriitorul Edmond de Goncourt, initiator al romanului documentar alaturi de fratele sau – Jules-Alfred de Goncourt. Dupa moartea fratelui sau, Edmond de Goncourt a intemeiat „Academia Goncourt”, care distribuie un premiu anual, pentru cel mai bun roman aparut in Franta (n. 26.05.1822).

– 1896: S-a născut Trygve Lie, avocat şi om politic norvegian; a fost primul secretar general al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), între anii 1946 şi 1953 (m. 1968).

– 1898: Vizita oficială, la S.Petersburg, a lui Carol I, regele Romaniei (1866-1914) – prima vizita, dupa cucerirea independenţei, a unui şef de stat român in Rusia (16/28-19/31).

– 1902: S-a născut matematicianul Gheorghe Călugăreanu; cercetări referitoare la teoria funcţiilor analitice, geometrice şi topologice; a avut o contribuţie importantă în organizarea învăţământului matematic superior din Cluj, unde a funcţionat ca profesor începând din 1942; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1976).

– 1903: S-a constituit Reuniunea muzical-dramatică «Ciprian Porumbesc » din Suceava.

– 1911: S-a născut actriţa şi dansatoarea americană Ginger Rogers. Între 1933-1939 joacă alaturi de Fred Astaire intr-o serie de comedii muzicale de mare succes in epoca („Nopţi din Rio de Janeiro”, „Swing”, „Kitty Foyle” – premiul Oscar, 1940) (m. 25.04.1995).

– 1913: S-a desfăşurat Conferinţa de pace de la Bucureşti (România, Grecia, Muntenegru, Serbia, Bulgaria şi Turcia) prin care s-a încheiat cel de-al doilea război balcanic.Prin tratatul semnat la această conferinţă, României i-a revenit partea din sudul Dobrogei (judeţele Durostor şi Caliacra) până la linia Turk – Smil – Ekrene. (16/29 iul. – 28 iul./10 aug).

– 1918: A murit esteticianul Mihail Străjanu; remarcabilă contribuţie la dinamizarea vieţii culturale a Craiovei (n. 1841).

– 1920: Se semnează (la Spa, Belgia) Acordul privind reparaţiile datorate de Germania puterilor învingătoare în Primul Război Mondial; României i se atribuie cota de numai 1 la sută din totalul reparaţiilor germane.

– 1921: A avut loc primul Congres al medicilor din România, prezidat de prof. dr. Ioan Cantacuzino (16-23).

– 1927: S-a născut dirijorul francez Serge Baudo.

– 1933: S-a născut actorul Gheorghe Cozorici. Gheorghe Cozorici a fost cel care l-a „reînviat” pe Ştefan cel Mare printr-o interpretare monumentală. „Ştefan cel Mare” (regia Mircea Drăgan), „Pădurea spânzuraţilor” (regia Liviu Ciulei), „Gioconda fără surâs” (regia Malvina Urşianu), „Moartea unui artist” (regia Horia Popescu), „Capcana mercenarilor” , „Ciuleandra” (regia Sergiu Nicolaescu) sunt doar câteva dintre peliculele în care şi-a lăsat amprenta. A cunoscut cele mai intense trăiri în teatru şi în film şi i-a uimit pe toţi cu vocea sa…

– 1936: S-a născut Victor Antonescu, regizor de film de animatie, realizator al primului lungmetraj de animaţie românească („Robinson Crusoe”, 1972).

– 1936: S-a născut Sergiu Adam, poet, prozator şi traducător (din literatura rusă).

– 1940: S-a născut medicul Costin Cernescu, specialist în virusologie; importante contribuţii în realizarea vaccinurilor virale; membru corespondent al Academiei Române din 2001.

– 1940: S-a născut interpretul de muzică populară Tiberiu Ceia.

– 1941: Unităţile române ale Diviziei 1 Blindată sub comanda generalului Sion au pătruns prin lupte în partea de nord a oraşului Chişinău în timpul celui de-al doilea război mondial.

 – 1941: S-a născut Cella Neamţu, artist decorator (tapiserie).

– 1943: A murit criticul si istoricul literar Eugen Lovinescu, directorul revistei „Sburătorul”; membru post-mortem al Academiei Române din 1991.Eugen Lovinescu (n. 31 octombrie 1881, Fălticeni) a fost critic şi istoric literar, teoretician al literaturii şi sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier şi nuvelist român, cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu. Este autorul teoriei Sincronismului şi al Mutaţiei valorilor estetice. În ciuda valorii sale incontestabile, a faptului că şi-a susţinut doctoratul la Paris cu Emile Faguet, a ocupat doar o catedră de profesor de latină la liceul Matei Basarab din Bucureşti, fost profesor al Colegiului Naţional Mihai Viteazul din Bucureşti.Este tatăl criticului Monica Lovinescu şi unchiul prozatorului Anton Holban, al dramaturgului Horia Lovinescu şi al criticului literar şi specialistului în ocultism Vasile Lovinescu.

– 1943: S-a născut scriitorul şi poetul american de origine cubaneză Reinaldo Arenas (m. 17.12.1990).

– 1943: S-a născut tenorul Dorin Teodorescu (m. 1999).

– 1945: A fost efectuată prima experienţă nucleară din lume, în deşertul Alamogordo – SUA (prima bombă atomică din istorie, numită „Trinity”, a avut o putere de 19.000 tone TNT; ca urmare a exploziei, suportul de lansare a fost pulverizat, iar nisipul, pe o rază de 700 metri, calcinat).

Numele testului: Trinity

Data: 16 iulie 1945

Loc: poligon în Alamogordo, New Mexico.

Acesta a fost prima testare a unei bombe atomice. Pe un teritoriu cu un diametru de 1,6 kilometri, în cer s-a ridicat o minge gigantică de foc cu nuanţe de violet-verde-portocaliu. Explozia a cutremurat pământul, iar coloana de fum a urcat până la 11 km înălţime, căpătând forma intimidantă a unei ciuperci. Prima explozie nucleară i-a şocat pe militari şi pe oamenii de ştiinţă.

– 1945: S-a născut scriitorul român Virgil Tanase, stabilit din 1977 la Paris („Portret de om cosind in peisaj marin”, „Apocalipsa unui adolescent de familie”).

– 1946: S-a născut actorul american Richard LeParmentier (m. 2013).

– 1947: S-a născut violonista Angela Gavrilă Dieterle.

– 1950: S-a născut ceramistul Ion Sumedrea.

– 1953: S-a nascut actorul Mikey Rourke.

– 1961: Atleta Iolanda Balaş, multiplă campioană, a stabilit, într-un concurs desfăşurat la Sofia (Bulgaria), al 14-lea (ultimul) record mondial la săritura în înălţime: 1,91 m.

– 1965: Charles de Gaulle şi preşedintele Italiei, Giuseppe Saragat inaugurează tunelul de sub Mont Blanc, care leagă localitatea franceză Chamonix de cea italiană Aosta; considerat, la inaugurare, cel mai lung tunel din lume (11600 m), în prezent ocupă locul al patrulea. Mont Blanc (Muntele Alb), cunoscut şi sub denumirea La Dame Blanche (Doamna Albă) este cel mai înalt vârf din Alpi şi din Europa de Vest. Înălţimea lui este de aproximativ 4.810 m, dar variază de la an la an cu câţiva metri, în funcţie de căderile de zăpadă şi de condiţiile climaterice.Muntele se afla la graniţa dintre regiunile Haute-Savoie (Franţa) şi Valle d’Aosta (Italia). Localizarea vârfului este un subiect de controversa între cele două ţări, fiecare plasându-l pe harta între graniţele sale. Cele mai importante oraşe din vecinătatea Mont Blanc-ului sunt: Chamonix (Haute-Savoie, Franţa) – locul desfăşurării primelor Jocuri Olimpice de Iarnă, în 1924 – şi Courmayeur (Valle d’Aosta, Italia). Început în 1957 şi terminat în 1965, Tunelul Mont Blanc are o lungime de 11,6 km, 8,6 m lăţime şi o înălţime de 4,35 m. Tunelul nu este orizontal, astfel că în partea franceza el se găseşte la altitudinea de 1274 m, iar în partea italiană la 1381 m altitudine. Tunelul leagă cele două oraşe, Chamonix (Franţa) şi Valle d’Aosta, (Italia), constituind una dintre cele mai importante rute de transport transalpin. Tunelul este alcătuit dintr-o singură galerie care cuprinde două sensuri de rulare. Tunelul se afla sub conducerea a două companii publice, care se ocupa de câte întreţinerea a câte unei jumătăţi din acest tunel.

– 1969: Este lansată racheta Saturn V în cadrul misiunii Apollo 11 care va duce pentru prima dată oameni pe Lună.

– 1979: A murit contratenorul englez Alfred Deller (n. 1912).

– 1985: A murit Heinrich Böll, scriitor german (n. 1917); romancier interesat de problemele societăţii germane postbelice, primul scriitor german, de după al doilea război mondial, căruia i–a fost decernat Premiul Nobel pentru Literatură – 1972 (romanele „Tablou de grup cu doamnă”, „ Părerile unui clovn”) (n.21.12.1917).A luptat în al doilea război mondial (inclusiv pe teritoriul României), iar drama provocată de demenţa nazistă a marcat opera sa. Heinrich Boll este, înainte de toate, un umanist: răspunsul găsit la ororile cu care generaţia lui a fost confruntată este credinţa în virtuţile, demnitatea şi posibilităţile omului. A scris deopotrivă despre „lucruri mărunte” şi „lucruri măreţe,” despre „locuinţă, vecinătate şi patrie, bani şi dragoste, religie şi mâncare”, după cum o mărturiseşte el însuşi.

– 1986: A murit soprana americană Claire Watson (n. 1927).

– 1989: A murit Herbert von Karajan, dirijor austriac (n. 1908).

– 1989: A murit poetul cubanez Nicolás Guillén (n. 1902).

– 1990: În Ucraina a fost adoptată Declaraţia privind suveranitatea de stat.

– 1993: A murit prozatorul, poetul si reporterul Traian Coşovei  (n. 24.03.1921).

– 1994: A murit Mihu Vulcănescu, grafician, pictor şi ceramist român stabilit în Italia la începutul anilor ’70 ai secolului XX (n. 1937).

– 1994: A murit Julian S. Schwinger, fizician American (n. 1918).Julian Seymour Schwinger (12 februarie 1918 — 16 iulie 1994) a fost un fizician teoretician american. A formulat teoria renormalizării şi a postulat un fenomen legat de perechile electron – pozitron cunoscut ca efectul Schwinger. A primit Premiul Nobel pentru Fizică în 1965 pentru contribuţia sa în domeniul electrodinamicii cuantice împreună cu Richard Feynman şi Shinichiro Tomonaga.
– 1994: 21 de asteroizi, fragmente imense desprinse cu doi ani în urmă din cometa Shoemaker-Levy 9, au lovit planeta Jupiter, creând o minge de foc cu o lăţime de 1200 de mile şi o înălţime de 600 de mile. Acest fenomen i-a bucurat enorm pe astronomi, care aşteptau cu nerăbdare aceste „focuri de artificii” spaţiale. Astfel, oamenii de stinta au avut pentru prima oară şansa de a observa „pe viu” o asemenea coliziune. Jupiter este un gigant gazos, constituit mai ales din hidrogen şi heliu, în stare gazoasă şi lichidă. Fenomenul sus-amintit a fost posibil deoarece Jupiter nu dispune de o suprafaţă solidă.

– 1995: A murit Sir Stephen Spender, poet şi critic literar britanic (n. 1909).

– 2003: A murit Carol Shields, scriitoare canadiană (n. 1935).

– 2005: A murit Harald Alexandrescu, astronom român (n. 1945); a fost coordonatorul Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti timp de peste două decenii (n.07.01.1945, Anadia in Portugalia).

– 2010: A murit (la Arad, unde se afla pentru a conduce Şcoala de Vară organizată de Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din acest oraş) biochimistul francez Jean Montreuil; contribuţii importante în domeniul biologiei şi patologiei moleculare; membru de onoare străin al Academiei Române (1993) (n. 1920).

– 2012: A murit chimistul ceh Antonín Holý; a jucat un rol central în crearea primelor medicamente anti-HIV (n. 1936).

– 2012: A murit Jon Lord, compozitor şi claviaturist englez, recunoscut pentru soundul de blues-rock, dar privit şi ca un pionier în domeniul fusion rockului; membru fondator (în 1968) al trupei britanice Deep Purple (n. 1941).

– 2012: A murit cântăreaţa americană Kitty Wells (numele real: Ellen Muriel Deason), principala voce feminină a muzicii americane country între anii 1953 şi 1968 (supranumită şi „Queen of Country Music”) (n. 1919).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here