S-a întâmplat în 16 februarie 2005

0
16

S-a întâmplat în 16 februarie 2005 . A intrat în vigoare „Protocolul de la Kyoto” privind respectarea angajamentelor de limitare cantitativă şi reducere a gazelor cu efect de seră. Acesta a fost semnat la 11.XII.1997, la Conferinţa de la Kyoto/Japonia. Este un protocol adiţional la Convenţia-cadru din 1992 privind schimbările climatice. Interesul pentru încălzirea globală se află în atenţia liderilor lumii de mai multe decenii. Dar abia în 1997, reprezentanţi din 160 de ţări stabileau, în Japonia, reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră ale marilor poluatori. S-a negociat un acord în decembrie 1997, la Kyoto, între liderii politici ai 160 de ţări.

Acesta prevede ca ţările industrializate să-şi reducă emisiile cu 5,2% în perioada 2008-2012. Aceasta, faţă de nivelul pe care îl aveau în 1990.

Ţările bogate nu s-au înghesuit să ratifice acest tratat. În 2001, 41 de ţări au ratificat documentul, iar trei ani mai târziu numărul acestora ajunsese deja la 127. Între aceștia erau China, India, Rusia, România şi toţi ceilalţi membri actuali ai Uniunii Europene. În noiembrie 2007, 175 de ţări au aprobat implementarea protocolului. Unui număr de 36 de poluatori – între care Uniunea Europeană în ansamblul ei – li se cere să reducă emisiile la nivelurile stipulate, în tratat, pentru fiecare parte. Alte 137 de ţări în curs de dezvoltare (între care Brazilia, India şi China), care au ratificat Protocolul, nu au obligaţia reducerii emisiilor – ele trebuie numai să le monitorizeze şi să le raporteze.

Obiectivele Protocolului de la Kyoto au fost de la bun început considerate deosebit de ambiţioase – reducerea emisiilor de CO2 şi a altor gaze cu efect de seră sau angajarea ţărilor semnatare la comerţul cu emisii.

Obiectivele au fost atât de ambiţioase, încât au dus la blocarea, pentru aproape un deceniu, a aplicării acordului. Abia în 2004 condiţia primordială prin care se putea pune în aplicare protocolul – ratificarea de către 55 de state care produc 55% din emisiile globale de CO2 – a fost îndeplinită. În 2004, Rusia a fost cea de-a 141-a ţară care a aprobat Protocolul de la Kyoto. Din nou Rusia a luat-o înaintea Statelor Unite, care, deşi sunt cele mai mari poluatoare din lume, au tot ezitat să ratifice Protocolul. Este ratificat de o majoritate covârşitoare şi a intrat în vigoare la 16 februarie 2005. Totuși, protocolul nu poate funcţiona cu motoarele la maximum pentru că unele ţări au refuzat să-l aprobe. SUA şi Australia sunt responsabile pentru aproximativ un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră de pe Planetă.

Sau cele ce nu pot ţine pasul cu obligaţiile asumate (China şi India, care au creşteri economice continue şi rapide).

Criticile şi presiunile venite din partea grupărilor ecologiste din întreaga lume continuă să fie numeroase. Deși aceste state au anunţat că vor lua măsuri unilaterale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În ceea ce priveşte Statele Unite, refuzul Washingtonului de a ratifica Protocolul de la Kyoto este justificat prin pierderi economice. Autorităţile americane au invocat în repetate rânduri studiile experţilor care susţin inutilitatea măsurilor impuse la Kyoto. Acestea au fost impuse în cadrul acordului semnat sub auspiciile Convenţiei ONU pentru Schimbări Climatice.

Surse:

http://www.societal.ro/ro/comunitate/articole/protocolul-de-la-kyoto-%E2%80%93-un-nou-termen:-2020-685.html

https://polifilosofie.files.wordpress.com/2008/10/c3aencalzirea-globala-si-protocolul-de-la-kyoto-text-seminar-iii.pdf

http://www.mmediu.ro/categorie/acordul-de-la-paris/178

https://www.dcnews.ro/protocolul-de-la-kyoto-prelungit-pana-in-2020_259252.html

https://www.green-report.ro/romania-respecta-continuare-protocolul-de-la-kyoto/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here