S-a întâmplat în 15 noiembrie 1876

0
225

S-a întâmplat în 15 noiembrie 1876: S-a născut Anna de Noailles (pe numele său adevărat Ana Elisabeta Bibescu Basarab Brâncoveanu), scriitoare franceză de origine română; prima femeie admisă în Academia Română – membru de onoare străin al Academiei Române din 1925 (m. 1933).

      Despre contesa Ana Brâncoveanu, poeta care a avut o frumoasă prietenie cu scriitorul francez Marcel Proust şi care a fost un nume cu rezonanţă în lumea literară a Franţei, se ştie prea puţin în România. Membră a Academiei Belgiei şi apoi şi a Academiei Franceze, din partea căreia a primit chiar marele premiu pentru literatură, Anna a fost admisă în rândurile Academiei Române, deşi declarase că nu aparţine României.Născută la Paris, la 15 noiembrie 1876, Ana Elisabeta Brâncoveanu provine din familia boierească Brâncoveanu, dintr-o mamă de origine greacă şi bulgară, Raluca Musuruş, căsătorită cu Grigore Brâncoveanu.
       Mama ei era fiica lui Musuruş-paşa, ambasador al Turciei la Londra în anii 1850 şi a Anei Vogoride. Raluca Musuruş a fost o cunoscută muziciană, idolul compozitorului polonez Paderewski. Grigore Brâncoveanu şi mama lui, Zoe Mavrocordat, fuseseră adoptaţi de către marele ban Grigore Brâncoveanu, ultimul descendent pe linie masculină al voievodului Constantin Brâncoveanu. Ana Brâncoveanu s-a căsătorit cu contele Mathieu Ferdinand Frederic Pascal de Noailles în 1897.A debutat în 1899, cu un volum de poezii intitulat „Le Coeur innombrable”, apărut în 1901. Recenziile au fost favorabile, volumul fiind considerat drept unul de mare succes.
        S-a bucurat de apreciere din partea societăţii franceze şi a lumii literare din perioada numită Belle Epoque. Un scriitor i-ar fi spus: „Madam’, în Franţa sunt numai trei miracole – Jeanne d’Arc, râul Marne şi dumneavoastră”.A fost prima femeie comandor al Legiunii de Onoare în Franţa. Contesa cu origini româneşti a vrăjit cu talentul şi personalitatea ei nume mari ale epocii. A fost admirată de Jean Cocteau şi i-a fost prezentată lui Pierre Loti. După debutul de succes, casa i-a devenit cel mai mare salon literar din Paris. Nume mari ale literaturii franceze precum Pierre Loti, Francis Jammes, André Gide, Frederic Mistral, Colette sau Paul Valery se întâlneau în salonul fascinantei contese.
        Iorga spunea că Anna era „cel mai mare poet francez care era dinspre partea tatălui o româncă”. La insistenţele istoricului, Anna de Noailles devine la data de 25 iunie 1925 prima femeie admisă în Academia Română. „Doamna Anna de Noailles, născută Brâncoveanu, din sânul Bibeştilor, este considerată astăzi o mare poetă a Franţei. Criticii recunosc în scrisul ei spiritul rasei noastre”, a fost motivaţia lui Iorga pentru admiterea Annei în rândurile membrilor Academiei. După Anna de Noailles, a mai fost admisă, în rândurile Academiei, o femeie – Elena Văcărescu, propusă de scriitorii Octavian Goga şi Mihail Sadoveanu, aceasta fiind chiar verişoara contesei de Noailles.
      Într-o scrisoare adresată revistei Les Annales, contesa declarase că nu aparţine României şi că a călcat pe pământ românesc doar o singură dată, în trecere, în drumul către Constantinopol. De aceea, George Călinescu o descrie în „Istoria literaturii române de la origini până în prezent” ca fiind „lipsită de loialitate faţă de rădăcinile sale româneşti”. Alţi critici au fost de părere că Anna de Noailles nu avea ce origini să-şi renege, nefiind legată în niciun fel de pământul românesc pe care călcase doar în treacăt.
       Anna de Noailles a fost întruchiparea contesei Gaspard de Reveillon din romanul „Jean Santeuil” al lui Marcel Proust. Contesa şi-a povestit memoriile în volumul „Cartea vieţii mele”.Despre prietenia ei cu marele scriitor, contesa spunea: „Luminoasa lui prietenie m-a influenţat, m-a schimbat, aşa cum singură este capabilă s-o facă o nobilă iubire a cuvântului. Marcel Proust este singura fiinţă care m-a făcut să schimb un vers, să suprim o strofă. El a aninat primele ghirlande la uşorul tempoul al tinereţii mele; el m-a făcut să cred că poezia era nectarul lumii, gloria juvenilă – scumpă unei întregi mulţimi, faima – fără duşmani, triumful – neprihănit!”
       Anna a murit la Paris, la vârsta de 57 de ani, în 1933. A fost înmormântată în cimitirul Pere-Lachaise, în cavoul familei Bibescu, alături de verişoara sa Martha Bibescu. La slujba de înmormântare de la Biserica ortodoxă Madelaine din Paris au fost prezente cele mai importante nume ale literaturii franceze..
Surse:

Marcu, George (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009

https://tribuna-magazine.com/destin-uman-si-poetic-anna-de-noailles/

http://epochtimes-romania.com/news/anna-brancoveanu-contesa-de-noailles-fascinanta-poeta-prietena-cu-marcel-proust—254147

https://adevarul.ro/locale/alexandria/cine-fost-fapt-contesa-anna-noailles-cele-mai-controversate-femei-romania-inceputul-secolului-xx-lea-1_5922b6c15ab6550cb85615a7/index.html

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here