S-a întâmplat în 15 iulie…

0
22

S-a întâmplat în 15 iulie…

– „Ziua mărcii poştale româneşti”; în anul 1858 apărea, la această dată, prima marcă poştală emisă în sud-estul Europei, de către Principatul Moldovei; vestitul şi preţiosul „Cap de bour” (a cărei primă emisiune cuprindea patru timbre) a apărut cu cinci ani înaintea primului timbru emis de Imperiul Otoman; ziua se celebrează din 1958, când Poşta Română a aniversat un secol de când au fost emise renumitele mărci, şi este marcată anual prin lansarea unor emisiuni cu diverse tematici de mare interes pentru filatelişti.

– 1099: Se încheie prima Cruciadă (1096-1099), prin asedierea şi cucerirea Ierusalimului de către cruciaţii conduşi de Godefroy de Bouillon; încheierii Cruciadei, declanşate la apelul Papei Urban al II-lea, îi urmează formarea diferitelor state creştine din Orient.

– 1240: Victoria armatelor ruseşti asupra armatelor suedeze (Bătălia de pe Neva).

– 1410: Bătălia de la Grunwald: Înfrângerea cavalerilor teutoni de către forţele unite ale polonilor şi lituanieni sprijiniţi de ruşi, cehi, moldoveni, tătari.

– 1497: Începe construcţia bisericii Naşterea Sf. Ioan Botezatorul din Piatra-Neamţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare; lucrările au fost finalizate la 11.XI.1498, când a avut loc ceremonia de sfinţire a bisericii; aceasta şi Turnul Clopotniţei este tot ce a rămas din complexul Curţii Domneşti de la Piatra-Neamţ.Biserica Naşterea Sf. Ioan Botezătorul din Piatra Neamţ este o capodoperă a arhitecturii ecleziastice moldoveneşti de la sfârşitul secolului al XV-lea, una din construcţiile care s-au păstrat până astăzi din vechea reşedinţă domnească de la Neamţ. Edificiul a fost ridicat între anii 1497-1498 în stilul moldovenesc constituit în epoca lui Ştefan cel Mare, cu puternicele influenţe ale arhitecturii gotice (contraforturi, socluri profilate, ancadramente etc. specifice acestui stil). Monumentul este de frumoase proporţii, de plan mixt boltit cu calote semisferice dispuse în filă, cu absidele laterale mascate de puternice rezalituri. Împreună cu turnul clopotniţă de la 1499, monumentul vădeşte pronunţate caracteristici gotice. Pe faţade se păstrează intactă o bogată decoraţie de ceramică smălţuită.
– 1606: S-a născut Rembrandt van Rijn, pictor olandez. Rembrandt Harmenszoon van Rijn (n. Leiden – d. 4 octombrie 1669, Amsterdam) a fost un pictor olandez din secolul al XVII-lea, considerat unul din cei mai mari pictori din istoria artei, celebru şi pentru desenele şi gravurile sale. A trăit în epoca ce s-a numit „vârsta de aur olandeză”, timp în care cultura, ştiinţa, comerţul şi influenţa politică a Olandei au atins apogeul. Rembrandt este autorul a 600 picturi, 300 gravuri şi peste 2000 desene. Maestru al tehnicei de clar-obscur, Rembrandt a fost „singurul pictor care şi-a putut permite să amestece noroiul cu strălucirea ochilor, focul cu cenuşa, sau să facă culorile să strălucească proaspăt, ca o floare, pe giulgiul mortuar roz sau bleu deschis” (Élie Faure).

-1765: A încetat din viaţă, la Paris, Charles André, zis Carle Van Loo (n.1705), pictor francez de origine olandeză. A pictat portrete, mari compoziţii decorative, tablouri religioase sau mitologice (Rinaldo şi Armida).

– 1799: Piatra din Rosetta este descoperită în oraşul egiptean Rosetta, de căpitanul francez Pierre-François Bouchard.

– 1820, 15/27:S-a născut Iosif (Ioan) Naniescu, mitropolit al Moldovei şi Sucevei din 1875; lui i se datorează terminarea ridicării catedralei mitropolitane din Iaşi (1880-1887), a cărei pictură a încredinţat-o lui Gheorghe Tattarescu; din iniţiativa sa s-au restaurat bisericile „Trei Ierarhi” şi „Sf. Nicolae Domnesc”, tot din Iaşi; pe cheltuiala sa a apărut „Revista teologică”, sub redacţia lui Constantin Erbiceanu şi Dragomir Demetrescu (1883-1887); a donat Academiei Române, în 1901, peste 10.000 de volume, cărţi, manuscrise şi documente; membru de onoare al Academiei Române (m. 1902).

– 1828: S-a stins din viaţă Jean Antoine Houdon (n.1741), sculptor francez. A executat portrete remarcabile prin eleganţa expresiei şi subtilitatea psihologică (Diderot; Voltaire; Washington; Franklin). S-a afirmat ca un exponent al stilului rococo (Diana).

– 1835: S-a născut medicul Alexandru Simion Marcovici, întemeietorul învăţământului de clinică medicală în România (m. 1886).

– 1858: Au fost tipărite în Moldova, primele mărci poştale. Acestea erau vestitele „Cap de bour” a căror primă emisiune cuprindea patru timbre. Prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată Cap de bour a fost tipărită la 15 iulie 1858 şi a intrat în circulaţie la 22 iulie 1858 la biroul poştal din Iaşi şi la 8 august 1858 la celelalte birouri poştale moldovene, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă.

– 1868: A încetat din viaţă, la New York, William Thomas Morton (n.1819), medic american. A utilizat eterul ca anestezic în operaţii.

– 1869: În Franţa a fost patentată margarina de către Hippolyte Merge Mouries.

     – 1881: S-a născut, la Turcheş, jud. Braşov, istoricul Ilie Minea (m.1943). A absolvit liceul la Braşov, după care a plecat la Budapesta, cu sprijinul Societăţii „Transilvania”, unde s-a înscris la Facultatea de Istorie. Şi-a luat licenţa în istorie în anul 1905, iar în 1907 şi-a dat doctoratul în istorie medie şi ştiinţe auxiliare. S-a specializat ulterior la Universitatea din Viena şi la Institutul de arhivistică din acelaşi oraş. În anul 1908 s-a întors în Transilvania, funcţionând ca profesor secundar la Caransebeş. A colaborat la două importante publicaţii româneşti din Ardeal, „Tribuna” şi „Telegraful român”. În 1910 a trecut munţii în România şi s-a stabilit la Bucureşti, unde s-a înscris la Universitate, ca student al profesorului Dimitrie Onciul. În anul 1911 este numit de către D. Onciul, care era director al Arhivelor statului, bibliotecar la această instituţie. În timpul primului război mondial Ilie Minea a urmat cursurile şcolii de ofiţeri în rezervă, după care a participat ca voluntar la bătăliile de la Mărăşeşti şi Oituz. După război a fost profesor la gimnaziul din Giurgiu, iar în 1922, ca urmare a morţii lui Alexandru D. Xenopol ajunge profesor în locul acestuia la Facultatea de Istorie, Catedra de istoria românilor, la Universitatea din Iaşi.Va ocupa această poziţie până la moartea sa, survenită la 19 februarie 1943. În anul 1925 a înfiinţat revista „Cercetări istorice”, pe care a tipărit-o cu mari sacrificii personale. Revista, în care s-au publicat valoroase studii de istorie medie şi modernă românească, a apărut până în anul 1947. În anul 1941 Ilie Minea a înfiinţat Institutul de istoria românilor „A. D. Xenopol”, pe lângă Facultatea de litere şi filozofie. Din anul 1964 instituţia înfiinţată de el se va numi Institutul de istorie şi arheologie. Opera sa a cuprins subiecte legate de istorie politică, economică, militară, culturală, socială, a instituţiilor, a relaţiilor internaţionale, pe lângă cercetările arheologice privind epoca medievală pe care le-a efectuat.

– 1882: S-a născut medicul Iuliu Moldovan; unul dintre întemeietorii şcolii de igienă şi sănătate publică din Cluj; membru corespondent al Academiei Române (m.19.VII.1966).

– 1890: A încetat din viaţă Gottfried Keller (n.1819), scriitor elveţian de limbă germană. Maestru al nuvelei-sinteză de observaţie psihologică şi umor (Oameni din Selwyla, 1856), romane (Heinrich cel Verde, 1854). S-a remarcat prin autenticitatea observaţiei, jocul fanteziei şi plasticitatea evocării.
– 1902: S-a născut Costin D. Neniţescu, chimist, academician (d. 1970). Este ales ca membru al Academiei Române şi al altor academii din străinătate (Germania, Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia). Primeşte numeroase premii, dintre care medalia „A. W. von Hofmann“, una dintre cele mai prestigioase medalii ştiinţifice.

– 1904, 15/28: S-a născut fizicianul rus Pavel Cerenkov; Premiul Nobel pentru fizică pe 1958, împreună cu conaţionalii săi Igor Tamm şi Ilia Frank, pentru cercetările privind fenomenul denumit „radiaţia Cerenkov” (m. 1990).

– 1904: A murit Anton Pavlovici Cehov, dramaturg şi prozator rus (n. 1860) Cehov s-a născut la Taganrog, un oraş de la Marea Azov. Între 1867 şi 1879, face studii primare şi secundare în oraşul natal. Frecventează teatrul şi conduce o revistă a elevilor. După fuga tatălui său la Moscova, este nevoit să acorde meditaţii. În 1879, începe studii de medicină la Moscova şi-şi ajută financiar familia, publicând în reviste umoristice. După absolvirea facultăţii în 1884, profesează în jurul Moscovei. În 1886, începe colaborarea la revista Novoe Vremia (Timpuri noi), condusă de Alexei Suvorin, cel ce îi va fi editor. În această perioadă, publică proză, lucrând şi la piesele sale de teatru. În 1890, efectuează un voiaj în insula Sahalin, unde recenzează populaţia. În timpul voiajului său în Italia, din 1894, starea sănătăţii sale se înrăutăţeşte. În 1896, îl cunoaşte pe Constantin Stanislavski, care îi va regiza piesele de teatru. În 1897 este spitalizat, atins fiind de tuberculoză pulmonară. Între 1897 şi 1901, piesele sale de teatru (Unchiul Vania, Trei surori) sunt publicate şi reprezentate. În 1901, se căsătoreşte cu actriţa Olga Knipper (1868 – 1959).În 1903, finalizează piesa Livada cu vişini. În 1904, boala i se agravează şi, la 2/15 iulie, moare în sanatoriul de la Badenweiler, în Germania.
– 1906: S-a născut, la Popeşti, jud. Iaşi, Ioan Bălău (m. 2001), pictor român. A fost prezent timp de patru decenii în viaţa culturală ieşeană. A realizat peste 30 de pânze cu tema Copilăria, 30 de acuarele inspirate din creaţia poetică a lui M. Eminescu, zeci de tablouri cu locuri istorice, peisaje, flori etc. A pictat monumentul – mausoleu de la Galata (1930), închinat eroilor din Primul Război Mondial.

– 1912: S-a născut Neculai Ghimpu, globtrotter român (d. 2006).

– 1914, 15/28: Austro-Ungaria declară război Serbiei; începutul primului război mondial (15/28.VII.1914 – 11.XI.1918).Enciclopedia de istorie universală (2003) dă ca dată a declanşării războiului 28.VII.1914. La 28.VI.1914 au fost asasinaţi, la Sarajevo (Bosnia), arhiducele Franz-Ferdinand, moştenitorul tronului Austro-Ungariei, şi soţia sa de către un naţionalist sârb; „atentatul de la Sarajevo” (cum a rămas în istorie) a servit Austro-Ungariei şi Germaniei ca pretext pentru declanşarea Primului Război Mondial (1914-1918).

– 1916: William Edward Boeing infiinţează compania Pacific Aero Product, denumită apoi, simplu, Boeing.

– 1916: A murit Ilia Mecinikov, microbiolog rus, cel care a descoperit fenomenul fagocitozei; în 1908 i s-a acordat Premiul Nobel pentru Medicină. Ilia Ilici Mecinikov (n. 15 mai 1845) a fost microbiolog, imunolog, anatomist şi zoolog rus, cu rădăcini evreieşti şi româno-greceşti, cunoscut pentru cercetări de pionierat în domeniul sistemului imunitar şi pentru descoperirea tratamentului holerei. În 1919, la Moscova a fost fondat Institutul Mecinikov pentru maladii infecţioase.

– 1918: S-a născut Bertram Neville Brockhouse, fizician canadian, laureat al Premiului Nobel în 1994 împreună cu Clifford Glenwood Shull pentru dezvoltarea spectroscopiei cu neutroni (d. 2003).

– 1919: S-a născut (la Dublin, Irlanda) scriitoarea Iris Murdoch.Dame Jean Iris Murdoch (d. 8 februarie 1999) a fost o scriitoare irlandeză. În 1978 a câştigat Premiul Booker pentru romanul The Sea, the Sea. Premiul Man Booker, cunoscut şi ca Booker Prize, este un premiu literar ce se acordă în fiecare an celei mai bune opere scrise în limba engleză, de către un cetăţean din lumea aglofonă, respectiv din ţările membre ale Commonwealth-ului şi Republica Irlanda.Din 1948 a predat filozofia la Universitatea din Oxford. A scris un studiu despre filozoful şi scriitorul francez Jean Paul Sartre, „Sartre Romantic Rationalist” (Sartre, un raţionalist romantic, 1953), apoi s-a remarcat încă de la primul său roman publicat,Under the Net (Prins în mreje, 1954).

– 1930: S-a născut filosoful francez Jacques Derrida, autorul conceptului de deconstructivism (m. 2004).

– 1936: A apărut, la Bucureşti, săptămânalul „Cuget clar”, revistă de direcţie literară, artistică şi culturală, sub conducerea lui Nicolae Iorga.

– 1940: Adolf Hitler îi adresează regelui Carol al II-lea o scrisoare prin care îi cere, pe un ton ultimativ, să facă unele concesii Ungariei horthyste, ameninţând că, în caz contrar, „sfârşitul va fi, mai devreme sau mai târziu, posibil chiar în foarte scurt timp, distrugerea României”.

– 1940: A murit Pershing Wadlow Robert, american, deţinătorul recordului mondial de cel mai înalt om din lume: 2,72 m. (n. 1918).

– 1944: S-a născut Iancu Dumitrescu, compozitor şi critic muzical.

– 1946: A murit Dumitru Bagdasar, medic român. Dumitru Bagdasar (Dimitrie Bagdasar) (n. 17 decembrie 1893, satul Idrici de Jos, comuna Roşieşti, Judeţul Fălciu, azi în Vaslui – d. Bucureşti) a fost un medic neurochirurg român, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti. a pus bazele şcolii româneşti de Neurochirurgie din România.
– 1949: A încetat din viaţă Patachon (Harald Madsen) (n.1890), actor danez, care a făcut cu Pat (Carl Schenstrom) un cuplu celebru, cunoscut în Danemarca cu numele artistic de Slabul şi Grasul. Au interpretat numeroase gaguri şi efecte comice (Contrabandiştii de alcool; Atenţie la fete; Călători clandestini).

 -1954: S-a născut chimistul Marius Andruh; cercetări în domeniul spectroscopiei electronice, al combinaţiilor complexe polinucleare, al reacţiilor în fază solidă a compuşilor coordinativi; membru al Academiei Române.

– 1954: S-a născut compozitoarea Irina Hasnaş.

-1955: 18 laureaţi ai Premiului Nobel semnează o declaraţie împotriva armelor nucleare; mai târziu declaraţia a fost semnată de alţi 34 laureaţi Nobel.

– 1958: A apărut, la Bucureşti, sub conducerea lui Mihai Beniuc, revista „Luceafărul”, organ de presă al Uniunii Scriitorilor din România.

– 1959: S-a născut actriţa Ana Ciontea.

– 1964: S-a înfiinţat, la Bucureşti, studioul cinematografic „Animafilm”, specializat în producerea de filme de animaţie.

– 1965: Sonda spațială americană Mariner IV transmite spre Terra primele imagini ale Planetei Marte.

– 1969: A decedat, la Bucureşti, Gheorghe Demetrescu (n.1885), astronom şi seismolog român. Membru titular al Academiei Române (1955). A fost profesor universitar la Cluj şi Bucureşti. A fondat Observatorul astronomic din Cluj, în 1926. Creaţia sa ştiinţifică acoperă multe domenii ale astronomiei. A pus bazele seismologiei româneşti.

– 1972: Se lansează la apă, la Şantierul Naval Galaţi, cargoul de 15.000 tdw, cel mai mare vas construit până la acea dată în România.

– 1975: Au fost lansate pe orbită nava americană „Apollo 18” şi cea rusească „Soiuz 19”; ele s-au întâlnit în spaţiu la 17 iulie, începând primul zbor comun din istoria astronauticii a celor două tipuri de nave („Soiuz” a revenit pe Pământ la 21 iulie, iar „Apollo”, la 24 iulie).
– 1992: Are loc prima întâlnire a nou creatului Consiliu Naţional al Audiovizualului – CNA (la 16.VII.1992, CNA şi-a desemnat prin vot secret preşedintele, Titus Raveica; la 27.VII.1992, CNA a emis primul său comunicat, referitor la stabilirea orarului de repartizare a timpilor de antenă în campania electorală din toamna anului 1992).
– 1997: A murit Gianni Versace (n. 2 decembrie 1946, Reggio di Calabria, Sicilia, Italia – d. Miami Beach, SUA) A fost un creator de modă, fondatorul casei de modă Gianni Versace S.p.A., care producea accesorii, parfumuri şi cosmetice, mobilă şi accesorii, precum şi îmbrăcăminte. A creat costume şi accesorii pentru teatre şi filme. Versace a fost asasinat pe data de 15 iulie 1997, pe scările propriei case din Miami Beach, de Andrew Cunanan, un travestit şi un serial-killer.

– 2003: Ia naştere proiectul ro.wp, versiunea românească a proiectului Wikipedia. Ro.Wp sau ro.wp (uneori şi Ro.Wiki sau ro.wiki) este o abreviere pentru versiunea în limba română a proiectului Wikipedia.

– 2011: A murit actriţa britanică Googie Withers (n.12.III.1917).

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here