S-a întâmplat în 15 iulie 1858

0
49

S-a întâmplat în 15 iulie 1858: Au fost tipărite în Moldova, primele mărci poştale. Acestea erau vestitele „Cap de bour” a căror primă emisiune cuprindea patru timbre. Prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată Cap de bour a fost tipărită la 15 iulie 1858 şi a intrat în circulaţie la 22 iulie 1858 la biroul poştal din Iaşi şi la 8 august 1858 la celelalte birouri poştale moldovene, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă. Emisiunea a fost tipărită în Moldova, la Iaşi la tipografia Atelia Timbrului, în timpul căimăcămiei lui Nicolae Vogoride. Modelul după care au fost create mărcile a fost unul austriac, iar la tipărirea lor au fost folosite matriţe de oţel.

   Marca poştală a constituit în Moldova o mare revoluţie în sistemul de comunicare organizat, poştal, dar şi o mişcare politică împotriva suzeranităţii otomane, care nu agrea, în Ţările române, niciun fel de autonomie instituţională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele sau drapelul. Timbrul reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în cinci colţuri, legenda «porto scrisori» scrisă cu litere chirilice şi valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poştale. Cercul avea dimensiunile de 19,5 mm la valorile de 27 şi 54 de parale, 19,75 mm la valoarea de 81 parale şi 20,25 mm la valoarea de 108 parale.
        Prima serie de mărci poştale din spaţiul românesc era formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale. Tirajul a fost mic: 6.000 exemplare la 27 de parale bucata, 10.000 la 54 de parale, 2.000 la 81 de parale si 6.000 la 108 parale. Din acestea au fost vândute numai 3691 de exemplare de 27, 4772 de 54, 709 de 81 şi 2580 de 108 parale.Imprimarea timbrelor s-a făcut pe coli de 32 de mărci poştale în patru rânduri a câte opt bucăţi. Erau astfel dispuse încât la mijlocul fiecărei coli se formau opt perechi de tête-bêche. Hârtia era specială, de provenienţă străină, având grosimea, structura şi culoarea diferită. Ca adeziv pentru gumare a fost folosită gumă arabică de culoare galben-brun care era aplicată manual în straturi inegale şi neuniforme.
        Odată cu introducerea a tarifului poştal unic, a fost întreruptă circulaţia acestei prime serii de timbre şi la 1 noiembrie 1858 a fost pusă în circulaţie emisiunea a doua „Cap de bour” cu trei valori: 5 parale, 40 de parale şi 80 de parale. Această serie de mărci poştale are astăzi o valoare filatelică mai mică. Timbrul reproducea semnul heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poştală, o stea în şase colţuri în loc de cinci, legenda «PORTO GAZETEI» sau «PORTO SCRISOREI», iar valoarea nominală a timbrului era scrisă cu latine, alfabetul chirilic folosindu-se numai la scrierea cuvântului „PAR”.
         Forma rotundă a mărcilor poştale a fost înlocuită cu un dreptunghi uşor rotunjit la colţuri, cu lăţimea mai mică decât înălţimea. Imprimarea timbrelor s-a făcut tot la Atelia Timbrului din Iaşi, în coli de 32 de mărci poştale în patru rânduri a câte opt bucăţi, dispuse astfel încât la mijlocul fiecărei coli se formau opt perechi de tête-bêche. Hârtia era specială, de provenienţă engleză, era subţire, aproape transparentă, azurată, albă sau gălbuie. Cea de-a doua emisiune a fost retrasă la 1 mai 1862, ultima dată de circulaţie cunoscută fiind 3 mai 1862 la oficiul poştal din Botoşani. Marca poştală cu legenda «PORTO GAZETEI» era destinată francării expedierii prin poştă a ziarelor şi imprimatelor. Cu această marcă s-a realizat cea mai celebră francatură compusă, formată din cinci mărci în ştaif plus o pereche şi un exemplar izolat care au fost aplicate pe un număr din ziarul ieşean Zimbrulu şi Vulturulu. Gazeta este cotată printre cele mai importante rarităţi ale filateliei mondiale.
          Mărcile poştale „Cap de bour” au fost nedantelate şi au avut putere de circulaţie numai în Moldova. A doua emisiune a totalizat 10.001 timbre. Din anul 1859, Moldova şi Ţara Românească au avut un domnitor unic, Alexandru Ioan Cuza. În 1862 a apărut un timbru poştal unitar, a treia marcă, „Principatele Unite“, cu trei valori, în care se regăseau stemele reunite ale celor două ţări române, bourul şi vulturul. Întrucât Ţările române se aflau încă sub suzeranitate turcească şi nu aveau monedă naţională, valorile celor trei timbre (3, 6 şi 30) erau menţionate tot în parale. Acestea au fost primele mărci poştale „franco” româneşti, care arătau că plata prestaţiei poştale s-a făcut anticipat. Pe mărcile poştale cap de bour, cuvântul „PORTO” a fost înscris greşit în legendă. Pentru prima dată în ţara noastră, inscripţia FRANCO a apărut pe emisiunea „Principatele Unite”, la 26 iunie 1862 – 31 decembrie 1864. În prezent, toate mărcile poştale curente sunt considerate mărci franco.
          Primul colecţionar român, Dimitrie C. Butculescu, a apărut la doi ani după tipărirea primei emisiuni „Cap de Bour“.În 1891, el a fondat Societatea Filatelică Română. În prezent, în lume, sunt monitorizate 750 de exemplare de „Cap de Bour“ din prima emisiune, dintre care 50 se află în România. Ziua mărcii poştale româneşti ziua se celebrează din 1958, când Poşta Română a aniversat un secol de când au fost emise renumitele mărci, şi este marcată anual prin lansarea unor emisiuni cu diverse tematici de mare interes pentru filatelişti.

Surse:

Marcel Dănescu, Filatelia de la A la Z, Editura Sport – Turism, 1987

Kiriac Dragomir, Aurel Surpateanu, Catalogul mărcilor poştale româneşti, Bucureşti, 1974

Val. Tebeica, Primele Mărci Poştale Româneşti, 1858 – 1865, Bucureşti, Editura Meridiane, 1962

https://radioromaniacultural.ro/documentar-ziua-marcii-postale-romanesti-istoria-fascinanta-a-capului-de-bour-2/

https://ziarulunirea.ro/15-iulie-ziua-marcii-postale-romanesti-primele-marci-postale-tiparite-in-moldova-in-1848-334410/

http://www.istorie-pe-scurt.ro/moldova-a-fost-primul-stat-din-europa-de-est-care-a-emis-timbre/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here