S-a întâmplat în 15 iulie 1497

0
44
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 15 iulie 1497: Începe construcţia bisericii cu hramul Naşterea Sf. Ioan Botezătorul din Piatra-Neamţ, ctitorie a lui Ştefan cel Mare; lucrările au fost finalizate la 11.XI.1498, când a avut loc ceremonia de sfinţire a bisericii. Biserica Nașterea Sf. Ioan Botezătorul din Piatra Neamț este o capodoperă a arhitecturii ecleziastice moldovenești de la sfârșitul secolului al XV-lea, una din construcțiile care s-au păstrat până astăzi din vechea reședință domnească de la Neamț.

     Edificiul a fost ridicat între anii 1497-1498 în stilul moldovenesc constituit în epoca lui Ștefan cel Mare, cu puternicele influențe ale arhitecturii gotice (contraforturi, socluri profilate, ancadramente etc.) specifice acestui stil. „Binecinstitorul și de Hristos iubitorul Io Ștefan voievod, a început și a zidit și a săvârșit acest hram în numele Nașterii cinstitului și slăvitului prooroc Ioan Botezătorul și Inaintemergătorul, întru ruga sieși și doamnei sale Maria și prea iubitului lor fiu Bogdan voievod, care a început a se zidi in anul 7005 (1497) iulie 15 și s-a săvârșit în anul 7006 (1498) iar al domniei sale al 40 și doilea curgător, luna noiembrie, 11 zile”.
       Acest locaş, împreună cu bisericile din Borzeşti şi Războieni, are ceva specific. În exterior, contrastul dintre sobrietatea zidurilor de piatră, vivacitatea coloristică a brâurilor de cărămizi şi discuri smălţuite, cu şiruri de ocniţe care se suprapun într-o simetrie deosebită, creează efecte policrome care încîntă vederea.Conform pisaniei, turnul-clopotniţă al bisericii a fost construit la 1499, în timpul domniei Sfântului Voievod Ştefan cel Mare. Funcţionând şi ca turn de strajă, locul său a fost ales cu multă pricepere şi meşteşug, căci avea vedere către întreaga luncă a Bistriţei, iar străjerii puteau cuprinde cu vederea şi valea pe care, spre răsărit, porneau drumurile ce duceau la Cetatea Neamţului şi la târgul Romanului, iar spre miazăzi, spre zona Bacăului.
       Dintre ctitoriile lui Ștefan cel Mare, biserica de la Piatra Neamț se distinge printr-o structură interioară aparte, prin forma și stilul rafinat caracteristic sistemului de construcții moldovenesc din acea epoca. Nota de originalitate a acestui edificiu este dată de intrarea care se face printr-un portal de piatră de factura gotică pe care este amplasat un decor sculptural, un caz mai puțin obișnuit pentru ctitoriile voievodului. Construită după un plan triconc cu intrare vest, lăcașul de cult este zidit din piatră și cărămidă și are un acoperiș tip șarpanță cu învelitoare din țiglă.
         Exteriorul se remarcă prin plastica decorativă a fațadelor realizată din arcaturi oarbe și ocnițe de piatră și cărămidă aparentă, cu discuri din ceramică smălțuită și elemente de piatră profilată în stil gotic. Interiorul bisericii a fost supus mai multor perioade de restructurări motiv pentru care este greu de precizat dacă s-a realizat o pictură murală în timpul vieții ctitorului. Deși interiorul a fost inițial împărțit după sistemul clasic, în pronaos, naos și altar, necesitatea unui spațiu mai mare a determinat modificarea acestuia printr-o deschidere mare în zid, terminată cu un puternic arc transversal.
      Biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Piatra Neamţ păstrează importante valori bisericeşti, cum sunt candelabrele din cristal de Boemia (donate de Nicu Albu în anul 1837), icoana Domnului binecuvântând Sfântul Potir, a Sfintei Treimi, a Sfântului Ioan Botezătorul şi icoana hramului, o cruce în filigran de argint (secolul al XIX-lea), altă cruce mică, din argint filigranat (1819), un potir de argint (secolul al XIX-lea), o serie de cărţi vechi: pomelnicul-manuscris al dascălului Atanasiu, din 1792, o Sfântă Evanghelie (Mănăstirea Neamţ, 1821), o alta din 1854 (Sibiu) şi alta de la Buzău, „Mântuirea păcătoşilor” (manuscris din 1820), Biblia de la Blaj (1795), Pidalionul (Neamţ, 1854).
      Un important document pentru Biserica „Sfântul Ioan Domnesc” este un Tetraevanghelier, scris la Putna, în 1502, de ieromonahul Spiridon, acest manuscris poartă menţiunea că a fost lucrat din porunca lui Ştefan cel Mare pentru „biserica sa cu hramul «Sf. Ioan», de la curţile sale de pe Bistriţa”, ridicîndu-se la valoarea unei adevărate opere de artă prin ornamentaţia bogată şi miniaturile care înfrumuseţează textul.Cu prilejul săpăturilor efectuate în jurul bisericii au fost descoperite morminte vechi, cărămizi smălţuite, fragmente de vase, monezi de argint şi obiecte din metal.Bogăţia şi calitatea acestui material arheologic ne îndreptăţesc convingerile că această veritabilă Curte Domnească şi biserică s-au bucurat de o atenţie deosebită din partea marelui voievod.

Surse:

https://ziarullumina.ro/documentar/jumatate-de-mileniu-istoria-bisericii-domnesti-din-piatra-neamt

http://monumenteneamt.ro/biserica-domneasca-nasterea-sf-ioan-botezatorul-ansamblul-curtii-domnesti

http://m.moldovenii.md/md/section/744/content/9991

https://basilica.ro/biserica-nasterea-sfantului-ioan-botezatorul-din-piatra-neamt-se-afla-in-sarbatoare/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here