S-a întâmplat în 15 decembrie…

0
8

S-a întâmplat în 15 decembrie…

– 37 d.H: S-a născut împăratul roman Nero (pe adevăratul nume, Lucius Domitius Claudius Nero); a domnit între anii 54 şi 68. d.H., fiind ultimul din dinastia iulio-claudică; a instituit o guvernare autoritară şi crudă, soldată cu asasinate celebre (mama sa – Agrippina, fratele său – Britannicus, soţia sa – Octavia şi Seneca, profesorul şi mentorul său); în anul 64 un uriaş incendiu a mistuit Roma; bănuit de declanşarea acestuia, Nero a dat vina pe primii creştini şi a început persecuţiile împotriva lor (m.9.VI.68 d.H., s-a sinucis) (d. 68).Nero Claudius Caesar Augustus Germanicus a fost al cincilea împărat roman al dinastiei iulio-claudiene.
– 1657: S-a născut Michel-Richard de Lalande, compozitor şi organist francez (m.18.VI.1726)
– 1675: La această dată a fost înmormântat pictorul olandez Jan Vermeer (n. 1632) Johannes Vermeer, cunoscut mai ales ca Jan Vermeer van Delft (botezat 31 octombrie, 1632, Delft, Ţările de Jos, d. Delft, Ţările de Jos) a fost un pictor olandez, unul din cei mai cunoscuţi reprezentanţi ai stilului baroc. În timp, reputaţia lui Vermeer a crescut tot mai mult, astăzi el fiind considerat unul dintre cei mai mari pictori olandezi ai vârstei de aur, fiind cunoscut mai cu seamă ca un maestru al folosirii luminii în lucrările sale. Întrega sa operă, considerată autentică, cuprinde 37 de tablouri. Cele mai multe reprezintă scene de fiecare zi sau alegorii.
– 1802: S-a născut Bolyai János, matematician de origine maghiară din România; unul dintre creatorii geometriei neeuclidiene, alături de Nikolai Lobacevski şi Bernhard Riemann.
– 1832: S-a născut inginerul francez Alexandre Gustave Eiffel, promotor de seamă al construcţiilor metalice; a proiectat şi construit vestitul turn din Paris care-i poartă numele (m. 1923).
-1832, 15/27: S-a născut Pavel Tretiakov, fondatorul renumitei galerii de artă din Moscova care-i poartă numele (1856), critic şi umanist rus (m. 1898).Vestitele Galerii Tretyakov au avut la baza colecţiei două tablouri realizate de doi pictori ruşi obscuri şi care au fost cumpărate în 1856 de Pavel Tretyakov(1832–1898), un important negustor rus, iubitor al artei si colectionar, care in 1912 şi-a donat colecţia sa particulară orasului Moscova. De atunci galeriile Tretyakov şi-au îmbogăţit permanent colecţiile adăpostind în prezent una din cele mai mari colecţii ale artei ruse incepând cu Mozaicurile din Kiev din secolul al XII-lea şi vechi icoane pictate, pana la lucrarile de arta contemporană. Fara ajutorul atât de generos al lui Tretyakov pentru artă, mulţi dintre artiştii ruşi nu ar fi reuşit să atingă culmile succesului pe care l-au avut, iar patrimoniul artistic rus ar fi fost mai sărac. De asemenea, pe lângă colecţia de picturi, Tretyakov a donat propria casă împreună cu clădirile adiacente, care au devenit reşedinţa galeriei. Aceste clădiri au fost unite sub o singură faţadă în stil neo-rus, realizată de către cunoscutul arhitect rus Viktor Vasnetsov, ulterior galeriile fiind deschise marelui public.
– 1840: Rămăşiţele pământeşti ale lui Napoleon I au fost aduse în Franţa de pe Insula Sfânta Elena, locul în care a murit, şi depuse în Domul Invalizilor din Paris
– 1852: S-a născut fizicianul francez Henri Becquerel; a descoperit fenomenul de radioactivitate la uraniu (1896); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1903, împreună cu conaţionalii săi Pierre şi Marie Curie (m. 1908).
– 1859:S-a născut Lazar Ludwik Zamenhof, medic şi lingvist polonez de origine iudaică. Ludovic Lazar Zamenhof (Ludovic Lazarus, Ludwik Lejzer, Ludwik Łazarz) (n. Białystok –d. 14 aprilie 1917 Varşovia), evreu din Rusia ţaristă, a fost oftalmolog, filolog şi inventatorul limbii esperanto, cea mai răspândită limbă artificială din lume.Limba a fost lansată în 1887, după mai bine de 10 ani de muncă, pentru a servi ca limbă internaţională auxiliară, o a doua limbă pentru fiecare. Numărul vorbitorilor de esperanto este greu de stabilit. În funcţie de sursă, se menţionează între o jumătate de milion şi câteva milioane.Primul dicţionar de esperanto pentru vorbitorii de limba română a apărut în 1889.Esperantiştii din România sunt organizaţi în asociaţii şi cluburi locale şi în Asociaţia Română de Esperanto, bd. Vasile Pârvan 4, 300223 Timişoara
– 1860, 15/27: Împăratul Austriei, Franz Joseph I, hotărăşte alipirea Banatului la Ungaria, fără a ţine seama de cererea românilor bănăţeni de a se înfiinţa în Banat un „Căpitanat român”. La Conferinţa naţională a fruntaşilor politici români din Banat de la Timişoara (18-19.XI.1860), fusese adoptată o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului (teritoriul acestuia urmând să fie numit „Căpitanatul român”) sau să fie încorporat la Transilvania (devenită autonomă)
– 1860: S-a născut Niels Ryberg Finsen, medic danez, laureat al Premiului Nobel. Niels Ryberg Finsen (d. 24 septembrie 1904) a fost medic şi om de ştiinţă danez, originar din Insulele Feroe. Pentru tratamentul unor boli ca lupus vulgaris a promovat utilizarea radiaţiei luminoase pentru care i s-a decernat, în 1903, Premiul Nobel pentru Medicină.
– 1862, 15/27: Apare, la Bucureşti (iniţial de două-trei ori pe săptămână, iar de la 1/13.VIII.1863, cotidian), gazeta politică şi literară „Buciumul” (care continuă gazeta cu acelaşi nume apărută la Paris în 1857), sub redacţia lui Cezar Bolliac; gazeta sprijină reformele promovate de domnitorul Alexandru Ioan Cuza; criticând, de pe poziţii liberal-moderate, atât pe conservatori, cât şi pe „roşii” (liberalii), devine, în cele din urmă, oficiosul Opoziţiei (îşi încetează apariţia la 5/17.XII.1864)
– 1868: Concertul inaugural al „Societăţii Filarmonice Române”, sub bagheta lui Eduard Wachmann, primul director al orchestrei. În program au fost lucrări de Mozart, Haydn, Beethoven, Mendelssohn Bartholdy
– 1870: S-a născut Josef Hoffmann, arhitect, decorator şi designer austriac; adept al funcţionalismului; din 1920 arhitect al oraşului Viena (m. 1956).Josef Hoffmann, arhitect, este unul din faimoşii creatori de mobilier şi nu numai. Josef Hoffmann se distinge prin geometria specială, definită prin stilul impus de tranziţia de la art nouveau la art deco. Impresionează liniile scaunelor, fotoliilor sau ale altor piese de mobilier, cel mai recunoscut şi apreciat model proiectat de Hoffmann fiind scaunul kubus. Josef Hoffmann s-a născut în Moravia, localitatea Brtnice Pirnitz şi a murit pe 7 mai 1956, în Austria. După ce a urmat cursurile colegiului Tehnic din Jihlava, Hoffmann a efectuat practica în construcţii în domeniul militar, în Wuzburg. A studiat apoi arhitectura şi a absolvit în 1895. În perioada studiilor de arhitectură Hoffmann a colaborat cu Otto Wagner şi Josef Maria Olbrich, precum şi cu alte nume mari, aflate la acea vreme în Viena. Alături de Gustav Klimt şi Koloman Moser, a creat noi lucrări care au fost prezentate în cadrul unor galerii a Uniunii Austriece a Artişilor. Câteva discţii aprinse din cadrul Uniunii Austriece a Artiştilor l-au forţat pe Hoffmann alături de alţi artişti să părăsească organizaţia în 1905. După acest incident a început să colaboreze cu artistul Moser Koloman şi prietenul acestuia, Fritz Warndorfer. Împreună au condus până în 1932, comunitatea artiştilor vizuali Wiener Werkstatte. Multe din creaţiile lui Hoffmann din această perioadă au stat la baza carierei sale. În timp, cariera lui Hoffmann a înaintat către conceperea structurilor practice cu un design deosebit.
– 1871, 15/27: Apare gazeta politică şi literară „Adevărul”, seria I, săptămânal, la Iaşi, până la 5/17 mai 1872. Publicaţia a contribuit la formarea şi afirmarea opiniei publice democratice româneşti, oglindind, în acelaşi timp, năzuinţele şi lupta poporului român pentru formarea statului naţional unitar şi pentru integritatea teritorială a ţării.
– 1876: A luat fiinţă Cercul Militar al ofiţerilor din garnizoana Bucureşti, actualul Cerc Militar Naţional; Construcţia Palatului Cercului Militar Naţional, sediul de astăzi al instituţiei, a început în anul 1911 şi s–a încheiat în 1923
– 1885: Apare, la Bucureşti, revista modernistă „Analele literare”, editată de Mircea C. Demetrescu (până 1888)
– 1887: Apare primul număr al publicaţiei lunare „Revista Nouă”, condusă de Bogdan Petriceicu Hasdeu
– 1887: S-a născut Cella Delavrancea, pianistă, critic muzical şi profesor; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu-Delavrancea (m. 1991).
– 1887: S-a născut Adolf Herz, dramaturg de succes în epocă, în ciuda valorii literare scăzute a operei; membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români; publicist şi animator de teatru (m. 1936)
– 1899: A murit Constantin Jiquidi, desenator şi caricaturist; tatăl graficianului Aurel Jiquidi (n. 1865).Personalitatea sa artistică este de o complexitate deosebită, desenator- caricaturist-pictor, a lucrat mult şi cu pasiune, o parte din operele lui risipindu-se în publicaţiile şi revistele apărute în ultimul deceniu al veacului al XlX-lea.
– 1901: S-a născut actorul Dorin Sireteanu (m. 1977)
– 1907: S-a născut Oscar Niemeyer, arhitect şi urbanist brazilian, considerat unul dintre cele mai importante nume ale arhitecturii moderne; împreună cu Lúcio Costa, a elaborat, în 1956, planul construcţiei oraşului Brasilia; a colaborat la construcţia Palatului Naţiunilor Unite din New York, a Pavilionului Expoziţional Internaţional din New York ş. a. (m. 2012)
– 1914: S-a născut regizorul de film documentar Ion Bostan, specializat în filme despre ecologie şi artă (m. 1992)
– 1914: S-a născut compozitorul Gheorghe Dumitrescu (m. 1996).S-a născut în comuna Oteşani, jud. Vâlcea. Este fratele compozitorului Ion Dumitrescu. A început studiile la Seminarul teologic din Rîmnicu Vâlcea (între 1926-1934), continuându-le la Conservatorul din Bucureşti. Violonist în orchestră între anii 1935–1940, compozitor şi dirijor la Teatrul Naţional din Bucureşti, între anii 1940 şi 1946, Gheorghe Dumitrescu a fost compozitor şi consilier artistic al Ansamblului „Doina” al Armatei din Bucureşti între 1947-1957. A fost profesor de armonie la Conservatorul din Bucureşti, între anii 1951-1979. A scris articole, studii, cronici în publicaţiile „Muzica”, „Scânteia”, „Contemporanul” şi „România liberă”. A susţinut prelegeri, conferinţe, emisiuni radiofonice şi de televiziune şi a cules, notat şi prelucrat folclor. A întreprins călătorii de documentare în U.R.S.S., Cehoslovacia, Iugoslavia, R.F.G., Bulgaria, Italia, Ungaria, Franţa, Polonia şi R.D.G. De asemenea, a făcut parte din jurii naţionale şi internaţionale de concursuri muzicale. Este tatăl pianistului şi compozitorului Tudor Dumitrescu. S-a stins din viaţă la Bucureşti, pe data de 20 februarie 1996.
– 1916: S-a născut (în Noua Zeelandă) biofizicianul britanic Maurice Wilkins, primul om de ştiinţă interesat de efectele genetice ale ultrasunetelor. A întreprins importante cercetări asupra acizilor nucleici, plecând de la modelul ADN propus de conaţionalul său Francis Crick şi de americanul James Watson, alături de care a obţinut Premiul Nobel pentru Medicină pe 1962.
– 1922: A apărut (până în 1948) publicaţia săptămânală „Revista Jandarmeriei” (seria nouă a revistei a apărut în 1991)
– 1926: S-a născut medicul Mircea Olteanu; specialist în oftalmologie, s-a afirmat în domeniul chirurgiei plastice, reparatorii şi estetice; se numără printre primii chirurgi din lume care a operat nou-născuţi sub anestezie generală; membru de onoare al Academiei Române din 1992
– 1928: S-a născut Friedensreich Hundertwasser, pictor austriac. Friedensreich Hundertwasser (n. Viena – d.19 februarie 2000, pe un vas în Oceanul Pacific, în apropiere de Noua Zeelandă) a fost un multitalentat artist austriac, pictor, grafician şi arhitect, cu numele real Friedrich Stowasser.Tablourile sale bogat colorate se caracterizează prin forme naturale şi linii curbe în spirală („linia dreaptă nu corespunde naturii”, Hundertwasser), inspirat de mişcarea artistică Secession din Viena.     A dezvoltat un adevărat Stil Hundertwasser prin picturi, afişe, multiplicate în articole de massă sub formă de baticuri, umbrele şi alte obiecte de uz comun, care i-au adus un renume internaţional. Hundertwasser a proiectat şi a contribuit la execuţia multor clădiri, dintre care foarte cunoscute sunt Hundertwasserhaus („Casa Hundertwasser”) în Viena,
– 1934: S-a născut soprana bulgară Raina Kabaiwanska
– 1937: S-a născut Dionisie Vitcu, actor
– 1939: Debutul poetului Geo Dumitrescu în revista „Cadran” (nr. 4) cu poezia „Cântec”, sub pseudonimul Vladimir Ierunca
– 1939: La Atlanta a avut loc premiera filmului „Pe aripile vântului”, în regia lui Victor Fleming, avându–i ca protagonişti pe Vivien Leigh şi Clark Gable
– 1944: A murit trompetistul şi dirijorul american Glenn Miller (n. 1904)
– 1944: Reapare la Bucureşti, zilnic, ultima serie a revistei „Bilete de papagal”, director Tudor Arghezi (16 dec. 1944 – 12 feb. 1945)
– 1945: Generalul Douglas MacArthur emite în calitate de comandant suprem al Forţelor Aliate în Pacific un ordin prin care shintoismul nu mai este religie de stat în Japonia.
– 1947: S-a născut George Pruteanu, lingvist şi om politic (m. 2008).Absolvent în 1965 al Liceului „Vasile Alecsandri” din Iaşi, Pruteanu devine în acelaşi an student al Facultăţii de Filologie, secţia română-franceză, a Universităţii „Al. I.  Cuza”. Se transferă la Bucureşti, obţinând diploma de licenţă în 1970. Debutează cu versuri în 1965 la „Familia”. Este ziarist la „Contemporanul”, apoi, la Iaşi, lucrează ca redactor al revistelor „Cronica” şi „Convorbiri literare” şi este cadru didactic la Catedra de limbi moderne a Facultăţii de Filologie. Din 1990, vreme de 10 ani, ocupă funcţia de lector la facultatea similară a Universităţii din Bucureşti. Obţine doctoratul în 2000, devine conferenţiar, predând la mai multe unităţi de învăţământ superior din ţară. Are o bogată activitate publicistică. În 1997-1999, a moderat la televiziune o emisiune de cultură a limbii, care a avut o foarte bună audienţă. După 1989 s-a implicat şi în viaţa politică, fiind, succesiv, parlamentar din partea câtorva partide. Prima carte, Pactul cu diavolul. Şase zile cu Petru Dumitriu (1995), este un interviu amplu, care îi oferă lui Pruteanu ocazia de a-şi pune în valoare calităţile de interlocutor atent şi implicat în discuţia pe care o dirijează cu abilitate. Cronica unei mari dezamăgiri. O istorie mediatica este urmată în acelaşi an de Partidul şi partida (atitudini politice). Prin Feldeinţa călinesciană (2001) Pruteanu revine la vocaţia sa adevărată, comentariul de literatură. Pruteanu se arată preocupat şi de teoretizarea anumitor aspecte ale mass-media. În Elemente esenţiale de tehnică mediatică (2001) prezintă sistematic noţiuni, concepte şi practici proprii domeniului. Autorul e şi aici aplecat spre interdisciplinaritate, iar discursul său nu neglijează raporturile ce se stabilesc între text, imagine şi valoare estetică.Este autorul a cinci cărţi şi a unei traduceri:
Petru Dumitriu: Pactul cu diavolul (1995)
Partidul şi partida – atitudini politice (2000)
Cronica unei mari dezamăgiri – O istorie mediatică (2000)
Feldeinţa călinesciană – studiu monografic (2001);
Elemente esenţiale de tehnică mediatică (2002)
Traducerea Divinei Comedii a lui Dante în limba română.
– 1948: S-a născut Pascal Bruckner, romancier, eseist şi filosof francez.A fost profesor invitat al universităţii californiene Saint-Diego, profesor la Institutul de Studii politice din Paris, colaborator al cotidianului „Le Nouvel Observateur” şi, în prezent, al ziarului „Le Monde”. Figură-cheie a intelectualităţii pariziene, filosof al actualităţii, a scris eseurile Mizeria prosperităţii, Euforia perpetuă, Noua dezordine amoroasă. Este celebru în România mai ales prin romanele sale: Iubirea faţă de aproapele, Hoţii de frumuseţe, Luni de fiere, Căpcăunii anonimi, Palatul chelfănelii, Copilul divin şi Paria.
– 1948: Este înfiinţată Opera Maghiară de Stat din Cluj
– 1948: S-a născut Cornel Nistorescu, publicist, prozator şi analist politic.Urmează o şcoală profesională la Cugir, apoi Liceul „Aurel Vlaicu” din Orăştie, luându-şi bacalaureatul în 1965. A absolvit, în 1974, secţia română-italiană a Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj. Debutează la „Viaţa studenţească” în 1971, cu un reportaj, iar editorial, cu volumul Întâmplări în liniştea unei fotografii. A lucrat ca redactor la „Viaţa studenţească’ şi „Amfiteatru”, la „Scânteia tineretului” şi la „Flacăra”. În 1990, a fondat revistele „Expres” şi „Expres magazine”, iar împreună cu Ion Cristoiu, cotidianul „Evenimentul zilei”, al cărui director a devenit în 1997. Din 1993, este preşedintele postului de radio Total.  Situate în teritoriul reportajelor, textele lui Nistorescu tind în mod vizibil către statutul prozei. De la naraţiunile din Întâmplări în liniştea unei fotografii, unde însemnele stilistice bogziene sunt arborate fără echivoc, evoluează către o literatură hrănită direct din experienţa reportericească. Şi Paradisul provizoriu porneşte de la subiecte de reportaj, pe care autorul le rescrie însă cu libertăţile naraţiunii literare. Lista subiectelor conturează harta zonelor sensibile ale unui real puternic colorat social: puşcăriile de drept comun, viaţa la bloc, cu toate amănuntele promiscuităţii, demolările din Bucureştiul anilor ’80. Proprietarul de iluzii (1988) îşi asumă direct perspectiva individuală: singurătatea în faţa morţii,
– 1948: S-a născut soprana Gabriela Cegolea; debutează cu rolul Floria Tosca pe scena Teatrului Regal din Copenhaga (1976), iar din 1982, devine solistă a Teatrului „La Scala” din Milano; membră a Consiliului Naţional pentru Cercetări Fonetice, Departamentul lingvistică, al Universităţii din Padova (Italia); membră a Asociaţiei italiene de acustică; câştigătoare a şase concursuri internaţionale de canto („Cristine Nilson” şi „Jussi Biorling” la Stockholm; Lonigo, Peschiera del Garda şi Parma оn Italia) şi fondatoare a Şcolii de canto „Vox mentis”
– 1951: S-a născut Ioan Luchian Mihalea, fondatorul şi dirijorul grupului vocal studenţesc „Song” (m. 1993)
– 1958: A murit Wolfgang Pauli, fizician atomist austriac, laureat al Premiului Nobel. Wolfgang Ernst Pauli (n. 25 aprilie, 1900) a fost un fizician austriac care s-a remarcat prin teoria spinului, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1945.
– 1964: Oficialităţile canadiene au arborat pentru prima dată actualul lor steag, reprezentând o frunză roşie de arţar
– 1965: Navetele spaţiale americane „Gemini 6″ şi „Gemini 7″ au realizat prima întâlnire în spaţiu.
– 1965, 15/16: A murit scriitorul englez Somerset Maugham (n. 1874)
– 1966: A murit Walt Disney, producător, desenator şi regizor american de filme de animaţie; s-a afirmat iniţial ca designer publicitar şi caricaturist; în 1921 a realizat primele filme de desene animate; a fost şi realizator de filme documentare consacrate vieţii animalelor; fondatorul unui vast imperiu comercial; creator al parcurilor de distracţii Disneyland (California) şi Disneyworld (Florida).Walter Elias Disney (n. 5 decembrie, 1901) a fost un regizor, producător, animator, scenarist şi antreprenor american , câştigător de 22 de ori al premiilor Oscar. Numele său este unul comun în orice casă americană şi este foarte bine cunoscut chiar şi în rândul copiilor.Walt Disney este cunoscut mai ales ca şi producător de film, precum şi ca un inovator al animaţiei şi al parcurilor tematice. A fost nominalizat la 61 de premii Oscar şi la şapte premii Emmy, deţinând recordul pentru cele mai multe nominalizări la Oscar.Disney şi echipa sa au creat unele din cele mai bune filme din lume (Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici, Cenuşăreasa, 101 Dalmaţieni, Bambi, Doamna şi vagabondul, Alice în Ţara Minunilor, Peter Pan, Frumoasa din pădurea adormită, Mary Poppins, Pinocchio) şi unele din cele mai cunoscute personaje, inclusiv cel pe care majoritatea îl consideră alter-ego-ul său, Mickey Mouse.        Mickey Mouse este unul dintre cele mai îndrăgite personaje create de către regizorul şi desenatorul american Walt Disney. Debutând în anul 1928 cu filmul de animaţie Plane Crazy, acest şoricel îmbrăcat în pantaloni roşii a devenit unul dintre simbolurile cinematografiei şi culturii americane. Este de asemenea si protagonistul in primul desen animat cu sunet sincronizat cu animatia “Steamboat Willie”, care a avut premiera in noiembrie 1928.În 1932, Disney a primit un premiu special din partea Academiei de Film pentru crearea lui Mickey Mouse, ale cărui seriale au devenit color în 1935. Au început să apară apoi şi alte personaje celebre ale lui Disney, printre care Donald Duck, Pluto şi Goofy
– 1969: A murit medicul Nicolae Nestorescu; în 1942 a înfiinţat primul centru de transfuzie şi sânge conservat din România; şi-a orientat activitatea spre producţia de seruri, vaccinuri şi alte preparate biologice; membru corespondent al Academiei Române (n. 1901)
– 1970: Naveta spaţială sovietică „Venera 7″ a efectuat prima asolizare a unei sonde pe planeta Venus; sonda a transmis timp de 23 de minute
– 1972: România a devenit membră a FMI şi a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, instituţii specializate ale ONU.
– 1974: A murit regizorul de film american Anatole Litvak (n. 1902). Studiază psihologia şi arta dramatică la Sankt Petersburg, debutând în cinematografie în 1923, ca asistent de regizor şi decorator. Primele filme, nesonorizate, le-a realizat la Sankt Petersburg. Ca regizor de ficţiune de lungmetraj debutează tot în URSS, cu Tatiana. Pleacă în Germania, fiind unul dintre foarte numeroşii artişti şi intelectuali care, în a doua jumătate a deceniului al treilea, se exilează în vestul Europei. În Germania, lucrează la renumita Casă de filme U.F.A. Debutează, în 1930, cu filmul Dolly macht Karriere (Dolly face carieră). Cel mai bun film din această perioada este Mayerling (1936, Germania), o poveste de dragoste cu accente romantice, cu o notă de patetism. În 1936, pleacă în SUA şi se stabileşte definitiv la Hollywood unde a lucrat, succesiv, la cele mai cunoscute studiouri: R.K.O., Warner Bros şi 20th Century Fox. În 1948 realizează The Snake Pit (Groapa cu şerpi), distins cu Premiu la Veneţia. Filmul The Journey (Călătoria) abordează tema Revoluţiei maghiare din 1956 şi a invadării Budapestei de către Armata roşie. Good Bye Again (Vă place Brahms?), după romanul lui Françoise Sagan, este un film bine realizat, amuzant, cu o notă de frivolitate tipic franţuzească. The Night of the Generals (Noaptea generalilor) este valoros pentru studiul în profunzime al unui caz limită, o obsesie sexuală, într-o situaţie limită, cel de-al Doilea Război Mondial. Contribuie, alături de Frank Capra, la realizarea amplului documentar de lungmetraj în şase părţi Why We Fight, 1943.
– 1990: Liderii PNL, PNŢCD, PSDR, PER şi UDMR au semnat documentul de constituire a Convenţiei Naţionale pentru Instaurarea Democraţiei, care va deveni Convenţia Democrată din România (CDR) (26 nov. 1991)
– 1995, 15-16: În cadrul Consiliului European desfăşurat la Madrid, şefii de stat şi de guvern au convenit asupra noii monede europene; aceasta a fost numită „Euro” şi a devenit moneda oficială în cele 12 state membre ale Uniunii Economice şi Monetare începând cu 1.I.2002 (numită şi Ziua E); euro a înlocuit monedele naţionale din Germania, Franţa, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Spania, Portugalia, Austria, Irlanda, Finlanda şi Grecia (începând cu 30 martie 2002, euro are putere circulatorie unică în aceste state). Ulterior, euro a fost adoptată şi în Slovenia (2007), Cipru, Malta (2008), Slovacia (2009) şi Estonia (2011)
– 1995: Liderii ţărilor membre ale ASEAN (Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est) – Indonezia, Malaysia, Filipine, Thailanda, Brunei şi Vietnam, împreună cu reprezentanţii Cambodgiei, Laosului şi R. Myanmar (devenite membre ale ASEAN ulterior) au semnat, la Bangkok, un tratat privind declararea regiunii drept zonă liberă de arme nucleare (Tratatul de la Bangkok)
– 2000: Se închide definitiv centrala atomoelectrică de la Cernobîl, din Ucraina, ca urmare a documentului semnat, la 5.VI.2000, de preşedinţii ucrainean, Leonid Kucima, şi american, Bill Clinton (după explozia de la 26.IV.1986, reactorul nr. 4 al centralei de la Cernobîl a emanat în atmosferă, timp de 10 ore, radiaţii cu o intensitate echivalentă cu cea a 500 de bombe de la Hiroshima)
– 2001: A fost redeschis, pentru public, Turnul din Pisa, închis în 1990 pentru consolidare
– 2002: Pentru prima dată, România a fost nominalizată în cadrul galei Premiilor MTV Europa (Barcelona) prin introducerea secţiunii „Cel mai bun artist român”; câştigătoare a fost trupa „Animal X”
– 2002: A fost deschisă Casa de licitaţii de artă „Monavissa”; fondator şi preşedinte – Alexandru Ghilduş
– 2010: A murit Blake Edwards, regizor, producător de filme şi scenarist american.  Blake Edwards (născut, William Blake Crump, 26 iulie 1922, Tulsa, Oklahoma – d. Santa Monica, California) a fost un regizor, producător de filme şi scenarist american. Caracteristic creaţiilor sale erau comediile turbulente presărate cu gaguri. În anul 2004 pentru realizărule sale din întreaga carieră i se acordă premiul Oscar. Printre filmele sale cele lui reuşite se numără „Operation Ptticoat”, „Breakfast at Tiffany’s”, „Darling Lili” şi filmele din seria Pink Panther.

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here