S-a întâmplat în 15 august 1852: A încetat din viaţă, la Bucureşti, Carl Friederich W. Mayer, arhitect german, cel care a realizat Grădina publică a Cişmigiului. Cel care a reuşit să sece balta din mijlocul oraşului şi să facă aici o adevărată grădină publică a fost arhitectul peisagist Carl Friedrich Wilhelm Meyer care a fost chemat de la Berlin în 1848 de către domnitorul Bibescu.
Meyer, un tânăr priceput şi deosebit de muncitor, a dat o adevărată bătălie cu mlaştinile din Cişmigiu, biruindu-le şi reuşind a transforma acest loc atât de insalubru într-o adevărată bijuterie a Bucureştilor. Fiind totul lăsat la aprecierea lui, Meyer foloseşte balta transformând-o într-un frumos lac, cu toate instalaţiile de canalizare pentru a putea fi lesne golită şi curăţată, iar în centrul lui a instalat o fântână arteziană. Iarna, lacul se transforma într-un imens patinoar, spre încântarea bucureştenilor.
Meyer avea 26 de ani când sosește la București însoțit de ajutorul său, Franz Harer. La 22 decembrie 1843, cei doi semnau contractul prin care se angajau să dea Bucureștiului o grădină cum nu se mai văzuse pe la noi.În planul de amenajare și memoriu explicativ arhitectul vienez propunea plantarea a 2.000 de tei așezați pe patru rânduri de-a lungul drumului. Sigur însă că sarcina lor a fost mult mai complicată decât poate părea la prima vedere, întregului teren sălbatic și plin de hârtoape trebuind să i se dea o formă.
Meyer este cel care a gândit Cișmigiul, dar și alte grădini din jurul Bucureștiului, printre care și grădina Măgurele. Și poate că ar fi apucat să facă și alte lucruri minunate pentru țara noastră, dacă n-ar fi fost răpus, la 35 de ani, de tifos, atât el cât și sora sa, Doris, în vârstă de numai 17 ani. A fost înmormântat în cimitirul evanghelic din București.
Grădina Cişmigiu este cea mai veche grădină publică din Bucureşti. Este aşezată în centrul oraşului, are o suprafaţă de circa 16 hectare şi este mărginită de două artere importante: bulevardul Regina Elisabeta şi bulevardul Schitu Măgureanu. În partea sud-estică a grădinii este Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr. Grădina Cişmigiu este amenajată în genul parcurilor engleze şi are mai multe intrări: două prin bulevardul Regina Elisabeta, două prin bulevardul Schitu Măgureanu, una prin str. Ştirbei Vodă.În 1779, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru Ipsilanti a poruncit construirea a două cişmele în Bucureşti. Prima cişmea s-a făcut pe locul unde este astăzi grădina dinspre strada Ştirbei Vodă. Balta apărută era un focar de infecţie în mijlocul oraşului.În vecinătatea acestei cişmele şi-a ridicat o reşedinţă Dumitru Siulgi-başa, şeful lucrărilor peste cişmelele oraşului, numit şi „marele cişmigiu”. El avea ca principală însărcinare supravegherea curgerii apelor. Treptat, în folclorul urban „lacul lui Dura Neguţătorul” dispare din toponimie şi apare acela al „Cişmigiului”. Oraşul nu s-a extins foarte mult către Vest din cauza inundaţiilor aproape anuale care umflau lacul Cişmigiu (nivelul său creştea până la Cercul Militar de astăzi). În 1830, generalul Pavel Kiseleff a dispus secarea bălţii şi transformarea terenului într-o grădină publică. Lucrul acesta se petrece abia în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu, în 1847, când a fost chemat grădinarul peisagist Wilhelm Mayer, fostul director al Grădinilor Imperiale din Viena, şi însărcinat cu transformarea terenului insalubru într-o frumoasă grădină. Mayer a fost ajutat de grădinarul Franz Harer. După abdicarea lui Gh. Bibescu din 1848, noul domnitor, Barbu Ştirbei, hotărăşte să se sape un heleşteu şi un canal de legătură cu Dâmboviţa. Cel mai important an pentru transformarea grădinii a fost 1852. Pentru prima dată s-a făcut împrejmuirea cu uluci, s-au montat o sută de „canapele” (laviţe) fără rezemătoare, din lemn de stejar şi lungi de un stânjen.Lucrările de înfrumuseţare s-au încheiat în 1854, când s-a făcut şi inaugurarea oficială a grădinii Cişmigiu.
Surse:
https://arhivadearhitectura.ro/arhitecti/carl-friedrich-wilhelm-meyer/
http://www.romania-muzical.ro/emisiuni/es.htm?sh=4251&ed=70421&arh=1&y=2014
https://www.catchy.ro/s-a-intamplat-pe-15-august/78413
Alte articole găsiţi aici.
Nicolae Uszkai
