S-a întâmplat în 14 septembrie 1876

0
32
Mască individulă la preț de producător - 3,5 RON(inclusivTVA) - Click AICI

S-a întâmplat în 14 septembrie 1876: S-a născut Alexandru I. Lapedatu (frate geamăn cu economistul Ion I. Lapedatu), istoric şi om politic liberal; specialist în istoria Evului Mediu; împreună cu Ioan Lupaş a fondat (1920) Institutul de Istorie Naţională din Cluj; ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918, vicepreşedinte (1934-1935; 1938-1939) şi preşedinte al acestui for (1935-1938) (m. 1950, în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei, ca deţinut politic).

– 1876: S-a născut Ion I. Lapedatu (frate geamăn cu istoricul Alexandru I. Lapedatu), economist şi om politic liberal; a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1.XII.1918 şi la alcătuirea Consiliului Dirigent ca secretar al Resortului Financiar; rol important în unificarea monetară şi reorganizarea sistemului bancar românesc; ministru de finanţe (1926-1927); guvernator al Băncii Naţionale a României (1944-1945); membru de onoare al Academiei Române din 1936 (m. 1951, în închisoarea de la Sighetu Marmaţiei ?, ca deţinut politic)
       Fraţii gemeni Alexandru şi Ion Lapedatu aparţin unei ilustre familii transilvănene, cu rădăcini paterne la Glâmboaca (jud. Sibiu) şi materne, din familia Circa, la Săcele (jud. Braşov). Tatăl gemenilor, Ion Lapedatu, a fost primul român ardelean cu studii în Franţa şi doctorat trecut la Universitatea din Bruxelles. Ca profesor la Liceul ortodox român din Braşov, ca autor şi redactor la „Orientul Român” a rămas în memoria naţională ca una din figurile importante din cultura română a celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea.
        Născuţi la 14 septembrie 1876, de Ziua Înălţării Crucii, gemenii Lapedatu – rămaşi de mici copii orfani de tată – şi-au croit un rost în viaţă, luptând din răsputeri pentru a-şi afirma calităţile şi virtuţile. Ei aparţin prin cele făcute generaţiei Marii Uniri, acelora care au împlinit şi desăvârşit unitatea naţională.
       Stăruind pentru a-şi desăvâşi studiile, – cele liceale – la Braşov şi Iaşi, apoi cele universitare – la Bucureşti şi Budapesta, Alexandru şi Ion Lapedatu s-au ilustrat ca adevăraţi lideri de generaţie. Ion s-a specializat ca economist, de timpuriu a condus Societatea studenţilor români „Petru Maior” din capitala Ungariei, iar Alexandru, la Bucureşti s-a impus prin interesul deosebit acordat istoriei, fiind de altfel studentul preferat al lui Dimitrie Onciul şi Nicolae Iorga.
      Au intrat şi unul şi celălalt, cu energia şi talentele lor, în serviciul unor instituţii remacabile: Ion la Băncile „Ardeleana” şi „Albina”, dar şi la ASTRA, servind în ultimul loc proiectul Enciclopediei lui Diaconovici şi pe cel al înfiinţării Muzeului Asociaţiunii (1905). Alexandru s-a ataşat pentru toată viaţa Academiei Române, slujind studiilor istorice şi devenind editorul prestigiosului Buletin al Comisiunii Monumentelor Istorice, apoi membru şi preşedintele acesteia.
        Universitari, deschizători de noi orizonturi – la Universitatea Daciei Superior şi Academia Comercială din Cluj – cei doi fraţi au contribuit substanţial la promovarea unor noi direcţii: de politici bancare şi asigurări, economistul; de studii istorice moderne româneşti şi transilvane, istoricul.
        Statutul universitar dobândit în urma unei importante opere scrise şi a demersurilor concrete, a definitivat de altfel rosturile lor împlinite în timpul marilor transformări care au urmat primului război mondial. Ion ca secretar general la Resortul Finanţe al Consiliului Dirigent, iar Alexandru ca responsabil al unor operaţiuni excepţionale legate de tezaurul României şi protejarea valorilor culturale.
        Cei doi fraţi au fost folosiţi acum în toate tratativele care au dus la încheierea tratatelor de pace, ca experţi – la încheierea acordurilor economice, la definitivarea problemei Fundaţiunii „Em. Gojdu”, economistul; în elaborarea lucrărilor magistrale de istorie, la dezvoltarea muzeologiei, a cercetărilor arheologice, arhivistice, numismatice şi conservării monumentelor istorice, istoricul.
        Energia şi calităţile gemenilor Lapedatu le-au adus recunoaşteri publice: membri ai Parlametului României, Alexandru, desemnat ministru al Cultelor şi Artelor (din 1923 începând) în patru guvernări, iar Ion, ministru de Finanţe (1926) şi în conducerea Băncii Naţionale, ca director, viceguvernator şi guvernator.
        Pentru meritele lor deosebite au fost distinşi cu importante medalii şi decoraţii, iar Academia Română i-a ales membri, Alexandru devenind preşedintele (1936 – 1937) şi, apoi, secretarul general al prestigiosului for (1938 – 1948).În mod excepţional, în anii 1936 gemenii Lapedatu au fost elogiaţi în plan naţional, o lucrare omagială consistentă fiind publicată cu acel prilej.
       Personalităţi de prim rang, echilibraţi şi demni, ataşaţi în mod profund intereselor de neam, Ion şi Alexandru Lapedatu aparţin elitei româneşti, recunoscându-li-se meritele încă în viaţă.La schimbările politice de după cel de al doilea război mondial, lealitatea şi loialitatea fraţilor Lapedatu a fost „răsplătită” prin eliminarea lor din viaţa publică.
      Alexandru, exclus brutal din viaţa academică, a fost internat ca demnitar burghez la Sighet, murind la 30 august 1950.Ion, izolat şi rămas fără mijloace de existenţă, s-a săvârşit dintre cei vii la 24 martie 1951.Şi ei s-au adăugat astfel, şirului nesfârşit de victime ale celor care clamau o lume nouă, lovind pe nedrept şi necruţător în cei care făcuseră România Mare.
        Viaţa şi opera gemenilor Alexandru şi Ion Lapedatu – ca parte a istoriei elitelor româneşti – rămân însă ca referinţe, obligând la recunoştinţă şi pioasă evocare.
Surse:

http://www.lapedatu.com/wp-content/uploads/2017/10/La-Maison-Roumaine-Fratii-Lapedatu-2016-10-08-20171030.pdf

https://www.rri.ro/ro_ro/fratii_lapedatu-2590017

http://www.memorialsighet.ro/biblioteca-virtuala-a-memorialului-sighet/fundatia-lapedatu/

https://www.trinitas.tv/fratii-lapedatu-autori-ai-marii-uniri-episodul-3/

https://www.trinitas.tv/fratii-lapedatu-autori-ai-marii-uniri-episodul-4/

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here