S-a întâmplat în 14 noiembrie 1871

0
32

S-a întâmplat în 14 noiembrie 1871: S-a născut Ilarie Chendi, critic şi istoric literar român (d. 23 iunie 1913, Bucureşti). Descendent strălucit al familiei de cărturari a Hodoşilor, Ilarie Chendi s-a născut la Dârlos, lângă Sibiu,ca unic fiu al preotului Vasile Chendi şi al Elizei, născută Hodoş, nepoată a lui Al. Papiu-Ilarian. Rămas orfan de mamă la 9 luni, Ilarie Chendi a fost crescut de bunica dinspre mamă în Bandul de Câmpie, unde a urmat cursurile primare.

   A absolvit Liceul săsesc la Sighişoara şi Seminarul Teologic din Sibiu (1891-1894), apoi a studiat filosofia şi filologia la Universitatea din Budapesta, în anii 1894-1897. Aici înfiiinţează, împreună cu Traian Vuia, Victor Branişte şi alţii, Societatea de lectură „Petru Maior”.Pentru a nu ajunge „cătană la împăratul”, Chendi a trecut munţii prin „vama cucului”, în 1898, şi s-a stabilit la Bucureşti, ca ajutor de bilbiotecar la Academia Română, post deţinut din 1898 până în 1913.
     Debutase la Sibiu cu versuri, proză şi articole de critică literară în 1892.De formaţie culturală germană, Chendi şi-a însuşit şi unele principii estetice maioresciene şi gheriste şi a continuat lupta începută de Maiorescu împotriva neaveniţilor şi mediocrităţilor din câmpul literaturii, ca aceştia „să nu compromită ce e mare şi frumos”, consumându-şi în această luptă mai toată energia scurtei sale vieţi.
      În viziunea sa de critic literar, talentele autentice trebuie să aibă trei calităţi particulare: „legături distincte cu viaţa neamului său, cunoaşterea trecutului literar şi istoric al acestuia şi puterea originală de a crea”. Şi Chendi susţinea că fundamentul literaturii noastre culte trebuie să fie literatura populară şi milita „pentru readucerea încrederii în însuşirile sufleteşti ale neamului nostru”.El nu respingea autonomia esteticului, dar supralicita caracterul etnic şi etic, asemenea ideologiei sămănătoriste a lui N. Iorga.
        Chendi nu agrea simbolismul şi modernismul, fiind adept al tradiţionalismului.Respinge drastic personalitatea arogantă şi experimentele simboliste ale lui Al. Macedonski.Foarte exigent în critica de întâmpinare, Chendi a introdus la noi foiletonul superior şi a intuit, printre primii, talentul poetic al lui O. Goga, Mihai Codreanu, Minulescu, Topârceanu. Rareori s-a înşelat în intuirea unor talente literare şi s-a angajat în polemici aprige cu Maiorescu, Gherea, Ibrăileanu, Dragomirescu ş.a.A fost, uneori, prea subiectiv în aprecierea scriitorilor ardeleni, emiţând judecăţi exagerate sau chiar nedrepte. Chendi pleca de la impresiile de lectură, apoi emitea judecăţi mânate de subiectivism, dar el viza opera şi niciodată viaţa privată a autorului ei.
       Ca istoric literar, Chendi a descoperit în arhive şi reviste decumente inedite: „Testamentul lui Gojdu”, „Un alt proces Caragiale” etc., a scris vibrante articole comemorative despre scriitori români şi germani, a îngrijit unele ediţii din opere: „Poezii populare şi poezii postume” de Eminescu, „Opere complete” de V. Alecsandri, I. Creangă, Al. Odobescu, C. Negruzzi şi s-a ocupat cu răbdare şi probitate şi de scriitori neînsemnaţi.Chendi a fost unul dintre iniţiatorii mişcării literare sămănătoriste şi al Societăţii Scriitorilor Români (1908). El a fost primul care a pornit campania de recuperare şi studiere a manuscriselor lui Eminescu, activitate continuată strălucit de G. Călinescu şi Perpessicius.
      Chendi a făcut şi traduceri din literatura universală şi îi îndemna pe prozatorii noştri să abordeze şi romanul de largă respiraţie ca în alte literaturi.În scurta lui existenţă, Chendi a condus câteva reviste şi a colaborat la foarte multe publicaţii (Telegraful român, Tribuna, Familia, Sămănătorul, Tribuna Poporului, Floare albastră, Viaţa literară, Convorbiri literare, Cumpăna, Luceafărul etc.).
      Scrierile sale sunt cuprinse în volumele: Preludii (1903), Foiletoane (1904), Fragmente (1905), Impresii (1908), Portrete literare (1911); postum: Schiţe de critică literară (1924), Pagini de critică, ediţie de Vasile Netea (1969), Scrieri I-VI, îngrijite şi prefaţă Dumitru Bălăeţ, Bucureşti 1988-2003.Despre I. Chendi au scris mai toţi criticii noştri literari, căci Chendi a contribuit la evoluţia criticii şi literaturii naţionale într-o perioadă de tranziţie a literaturii române.
       A manifestat fermitate în atitudini, intransigenţă în opinii, dovedindu-se un luptător nemilos împotriva mediocrităţilor literare. Este adeptul, fanatic aproape, al deplinei sincerităţi („Mi se pare aşa de firesc să nu ascunzi nimic în cutele sufletului şi să te arăţi lumii în lumina ta adevărată, cu ceea ce poţi şi ceea ce eşti, fără mască şi fără afectări”). Reprimarea acestei porniri i se pare fariseică, iar „moderaţia de stil” – o absurditate. S-a remarcat ca un polemist înverşunat, maliţios, chiar sarcastic uneori, ceea ce i-a consolidat adversităţile, fără a-i aduce numaidecât aderenţi.Se sinucide la o zi după ce-şi luase viaţa prietenul său Ştefan Octavian Iosif.
Opera literară:
S-au dus în ţară, Sibiu, 1893;
Începuturile ziaristicii noastre (1789-1795), Orăştie, 1900;
Zece ani de mişcare literară în Transilvania (1890-1900), Oradea Mare, 1901;
Preludii, Bucureşti, 1903; ediţia Bucureşti, 1905;
Foiletoane, Bucureşti, 1904; ediţia II, Bucureşti, 1925;
Fragmente, Bucureşti, 1905;
Impresii, Bucureşti, 1908; ediţia II, Bucureşti, 1924;
Portrete literare, Bucureşti, 1911;
Schiţe de critică literară, Bucureşti, 1924;
Pagini de critică, îngrijită şi introducere de Vasile Netea, Bucureşti, 1969;
Scrieri, I-VI, îngrijită şi prefaţă de Dumitru Bălăeţ, Bucureşti,1988-2003.
Traduceri:
  1. Ibsen, Ziua învierii, Orăştie, 1900 (în colaborare cu Constantin Sandu-Aldea);
  2. Sudermann, Ioan Botezătorul, Orăştie, 1901 (în colaborare cu Constantin Sandu-Aldea).

Surse:

http://alil.academiaromana-is.ro/wp-content/uploads/2012/05/Ilarie-Chendi-critic-literar.pdf

http://mnlr.ro/ilarie-chendi/

http://www.tribuna.ro/stiri/actualitate/ilarie-chendi-1871-1913-88238.html

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here