S-a întâmplat în 14 mai 1945: A murit istoricul Gheorghe Popa-Lisseanu; a înzestrat istoriografia românească cu un adevărat corpus de surse narative – autori clasici şi texte privind epoca migraţiilor şi a începuturilor societăţii medievale în spaţiul carpato-dunărean; membru corespondent al Academiei Române din 1919.
Gheorghe Popa-Lisseanu s-a născut la 2 octombrie 1866 în localitatea Lisa din judeţul Braşov, localitate pe care şi-o va „îngloba” în nume, Lisseanu. A fost elevul lui Bogdan Petriceicu Hasdeu şi G. Dem. Teodorescu, profesori de la care a deprins mesteşugul căutării surselor. Și-a dedicat întreaga viață cercetării istorice, petrecând timp îndelungat în studierea arhivelor, unde a identificat și publicat materiale cu privire la istoria veche, începând de la daci și teritoriilelocuite de aceştia precum și texte medievale vechi cu relevanţă dinainte, din timpul şi de după constituirea formațiunilor statale românești incipiente.
Gheorghe Popa-Lisseanu a urmat cursurile Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti, ulterior devenind profesor de latină la liceele „Sf. Sava”, „Matei Basarab” şi „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti. A deţinut funcţiile de inspector şcolar (1914), director general al învăţământului secundar (1919), precum şi de consilier tehnic în Ministerul Instrucţiunii Publice (1922-1928).
Între anii 1928 – 1931 a fost profesor la Secţia Pedagogică Universitară. Popa-Lisseanu va cocheta şi cu politica fiind între anii 1922 – 1927 deputat liberal, ajungând vicepresedinte al Camerei Deputaţilor în anul 1924. În tot acest timp Gheorghe Popa-Lisseanu a colaborat la publicaţii precum „Banatul”, „Graiul românesc”, „Orpheus”, „Revista clasică”, „Reînvierea”, „Universul” etc. A fost istoric dar şi filolog, fiind acceptat pentru meritele lui în anul 1919 ca membru corespondent al Academiei Române. Gheorghe Popa-Lisseanu a trecut la cele veşnice la 14 mai 1945, la vârsta de 79 de ani, lăsând urmaşilor o operă mai puţin cercetată ori cunoscută! Din opera sa:
- Tabele cerate, studiu de arheologie, Bucureşti, 1890
- Poesia populară la români, 1894
- Metrica versurilor lirice ale lui Horaţiu, 1895
- Flora şi Florile, studiu de mitologie populară, 1899
- Proiectul de programă a limbii latine în gimnazii şi licee, 1899
- Învăţământul în limba latină în gimnaziu şi liceu, 1904
- Urme de sărbători păgâneşti, 1907
- Cultura română în lectura ilustrată. Manual pentru studiul limbii latine clasa IV-a gimnasială ( nouă ediţii apărute între anii 1910-1927)
- Cultura română în lectură ilustrată. Manual pentru studiul limbii latine clasa III-a gimnasială (10 ediţii apărute între 1910-1927)
- Gramatica limbii latine.Morfologia, retorica şi noţiuni de stilistică.Clasa V liceală şi următoarele ( şapte ediţii apărute între anii 1912-1926)
- Încercări de monografie asupra cetăţii Dârstorul-Silistra cu două hărţi şi ilustraţiuni, Bucureşti, 1913
- Cetăţi şi oraşe greco-romane în noul teritoriu al Dobrogei cu o hartă şi 22 ilustraţiuni, ediţia a-I-a, 1914, ediţia aII-a, 1921
- Mitologia greco-romană în literatura ilustrată, vol. I-II, 1919-1926
- Noţiuni elementare de limbă elenă. Clasa VII liceală, 1920
- Noţiuni elementare de versificaţiune latină. Prosodica şi Metrica, 1921
- Basarabia. Privire istorică, 1924
- Romanica. Studii istorice, filologice şi arheologice, 1925
- Viaţa şi opera lui Gheorghe Lazăr (în colaborare cu Gh. Bogdan Duică, 1925
- Studii pedagogice. Limbile clasice în învăţământul secundar şi metodica lor,în Biblioteca Pedagogică nr. 45, 1925
- Un manuscris al gramaticii româneştia lui I. Eliade Rădulescu, în Academia Română, Lucrările secţiunii literare, Tom III, 1925
- Legende şi poveşti antice. Preluate după autori greci şi romani (cu 36 stampe şi ilustraţiuni), 1926
- Limba greacă. Pentru clasa VII-a liceală, Ediţia I-a, 1926
- Istoria literaturii latine pe bază de texte (Antologie şi crestomaţie), 1928
- Secuii şi secizarea românilor, 1932
- Sicules et Roumains. Un proces de denationalisation, 1933
- Românii în poezia medievală, în Izvoarele istoriei românilor, vol.III,
- Izvoarele istoriei românilor. Fontes historiae Daco- Romanorum (15 volume, apărute între anii 1934 şi 1939);
- A szekely es a romanok szekelysitese (Secuii şi secuizarea românilor), traducere dr. Kendy Sandor, 1936
- Date referitoare la maghiarizarea românilor, 1937
- Românii în izvoarele istoriei medievale (1939);
- Originea secuilor şi secuizarea românilor, 1941
- Dacii în autori clasici (2 volume, 1943).
- Continuitatea românilor în Dacia. Dovezi nouă,1941
- Legenda Sfântului Dumitru de la Tesalonic, în “Arhiva Românească”, tom VII, 1941.
Surse:
Dicţionarul general al literaturii române, P/R, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2006
https://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=P
https://www.anticariatbazar.ro/autori/Gheorghe_Popa-Lisseanu/
http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=1379
Alte articole găsiţi aici.
Nicolae Uszkai
