S-a întâmplat în 14 decembrie 1704

0
15

S-a întâmplat în 14 decembrie 1704: A fost înfiinţat Spitalul Colţea, primul spital laic din Bucureşti şi din Ţara Românească, ctitorit de spătarul Mihai Cantacuzino. Cel mai vechi spital din București (funcțional și astăzi) își leagă numele de cel al Spătarului Mihail Cantacuzino. El este cela care a pus bazele spitalului Colțea, la 14 decembrie 1704. Fascinat de modelul italienesc de la „Ospedale di S. Lazzaro e Medicanti” din Veneția, care, la vremea aceea, era una dintre cele mai moderne instituții medicale din lume, Mihail Cantacuzino a comandat construirea unui așezământ de îngrijire a bolnavilor.Mihail Cantacuzino a rămas „de veghe” la Colțea chiar și după moartea sa. Statuia spătarului, ridicată din marmură de Carrara de sculptorul român de origine germană, Karl Storck, străjuieste spitalul din 1869.

   Clădirea spitalului Colțea a adăpostit și cea mai înaltă construcție de la 1715, Turnul Colții. „Peste turlele multe și ușoare ale bisericii Sf. Gheorghe, ochiul se oprea cu admirare asupra celei mai înalte și mai tari zidiri, turnul Colții, care domina orașul și-și arăta falnic crenelurile peste nori”, povestea mândru fostul prim-ministru al României și diplomatul Ion Ghica. Tot în acea perioadă apăruse și zicala: „înalt cât Turnul Colții!”, pe care o foloseau oamenii ca să facă diverse comparații.Turnul a fost proiectat de arhitectul olandez Joseph Schiffler. Acest turn a avut peste 50 metri și a fost socotit de un călugar grec drept unul dintre cele mai impunătoare monumente europene. El se compara cu marea clopotniță din Petersburg, biserica San Marco din Veneția și mănăstirea Lavra Pecerska din Kiev. A avut și rol de foișor de foc. În anul 1802 a fost afectat de un cutremur, iar în 1888 a fost demolat.În anul 1739, Colțea a ars într-un incendiu, dar a renăscut din propria cenușă. Reconstrucția i se datorează Domnitorului Țării Românești, Constantin Mavrocordat. Clădirile au fost refăcute în 1837-1842, respectiv 1888. După ce a fost refăcută, instituția și-a extins activitatea, înființându-se noi secții și clinici.
      La înființarea sa, spitalul Colțea avea să figureze printre primele spitale din Europa, alături de „Charite” din Berlin și „Guy” din Londra. La început, spitalul avea 24 de paturi: 12 pentru bărbați și 12 pentru femei, separați în două clădiri. În pavilionul de barbați, îngrijitorii erau neapărat bărbați, iar în cel de femei, infirmierele erau tot femei Conform regulamentului spitalului, doctorul trebuia să îngrijească de pacienți, indiferent de starea lor socială. Totodată, spitalul se obliga să asigure înmormântarea celor care mureau acolo. Astfel, Cantacuzinii au creat instrucțiuni precise pentru acest spital: „Dacă vre-un boier scăpătat, petrecând în sărăcie și bolnav, or pământean de aci sau străin, fie și neguțător sau vre-un alt om cinstit, dar sarac și bolnav va voi să alerge spre ajutor la spital, să fie primit și să-și aibă hrană și îngrijirea cu îndestulare și cuvenită starei sale, fără însă ca să rămâie în spital ci în altă chilie deosebită unde și doctoru îl va cerceta la veri ce nevoe. Iar preotu cimitirului va avea grijă pentru căutarea lui cu îndestulare; și de se va întâmpla să moară, să fie îngropat și înmormântat cu toata cinstea, după cum adică s-a vorbit mai sus și despre ceilalți săraci“. Așadar, prima misiune a spitalului a fost una de natură social-medicală.
     Dacă la început spitalul avea doar 24 de paturi, treptat instituția s-a extins. Numărul de paturi a crescut, s-au înființat secții și clinici care au încercat să țină pasul cu dezvoltarea medicinei pe plan european. Dacă în anul 1704 spitalul avea 24 de paturi, în 1848 ajunge la aproape 100, în 1888 la 210 și între 1957 și 1980, la 502. În acest moment, Spitalul Colțea funcționează cu 315 paturi.Printre primele performanțe chirurgicale realizate la Spitalul Colțea și documentate este menționată și o amputare practicată unui anume Costin din Metsovo, provenit dintr-un un oras armanesc din munții Pindului, Grecia.
       Până pe la 1833, în Spitalul Colțea au profesat numai doctori străini. Primul român a fost Ioan Serafim. La Spitalul Colţea a profesat și una dintre personalitățiile marcante ale medicinei secolului XIX, Nicolae Crețulescu. Acesta a înființat, în anul 1842, „școala de mică chirurgie” prima școală de învățământ medical din Țara Românească. „Manualul de mică chirurgie” o noutate a vremii, a fost scris de Nicolae Crețulescu și editat din banii Spitalului Colțea în anul 1844. Tot aici s-au remarcat și alte personalități ale medicinei românești, printre care Carol Davilla, Victor Babeș, Nicolae Manolescu sau Amza Jianu.
      Pentru că aici au fost chemați să profeseze cei mai buni medici ai vremurilor, instituția a ținut întotdeauna pasul cu cele mai noi descoperiri științifice din domeniu.De aici au provenit și trei miniștri: Constantin Angelescu, Nicolae Crețulescu și Gheorghe Asachi. Mulți dintre conducătorii spitalului au devenit, în timp, miniștri ai Sănătății.Spitalul Coltea a fost și prima bază de învățământ. În anul 1859 s-au înființat aici primele specialități medicale: chirurgia, medicina internă și oftalmologia.
        Astăzi, în spitalul Colțea, sunt diverse secții medicale printre care Medicină Internă, Chirurgie generală, Oncologie medicala, Radioterapie, Hematologie, ORL, ATI, alături de diferite laboratoare și de ambulatoriul integrat cu cabinetele de specialitate, de colective de cercetare științifică și de o bază activă de învățământ medical. Spitalul Clinic Colțea are și un compartiment de transplant medular care și-a început activitatea în anul 2013 și continuă cu succes derularea programului național de transplant medular. Personalul spitalului cuprinde 113 medici de diverse specialități și 260 asistente medicale.

Surse:

http://www.coltea.ro

https://a1.ro/news/inedit/spitalul-coltea-310-ani-de-istorie-aici-s-au-tratat-stra-stra-bunicii-vostri-id147594.html

https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/an-omagial/biserica-si-spitalul-la-romani-73906.html

https://www.zf.ro/eveniment/cum-arata-spitalul-coltea-primul-spital-din-romania-deschis-in-urma-cu-mai-bine-de-300-de-ani-dupa-investitii-de-63-mil-euro-galerie-foto-8559488

Alte articole găsiţi aici.

Nicolae Uszkai

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here